Copiloiul
Raspunsuri - Pagina 20
ruxij spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui inbox Iar faza cu bucatareasa..., probabil ca cei care iau mancare cu galetusa de la parinti si-ar angaja una cu conditia sa o plateasca parintii! "Un parinte nu este cineva pe care sa tesprijini, ci cineva care te scapa de tendinta de a te sprijini !" |
Bai, ce va place voua sa judecati si sa tocati pe toata lumea. Aia care iau mancare de la parinti in gral o iau pt. ca nu au timp sa gateasca. Nu stiti cat se munceste in Romania, aia care muncesc, nu aia care freaca menta?
inbox spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui ruxij
Bai, ce va place voua sa judecati si sa tocati pe toata lumea. Aia care iau mancare de la parinti in gral o iau pt. ca nu au timp sa gateasca. Nu stiti cat se munceste in Romania, aia care muncesc, nu aia care freaca menta? |
E chestiune de cum privesti lucrurile, nu deasfiintam pe nimeni, normal ca daca ai timp cel mai avantajos si sigur e sa gateasca una din mame- din ce cunosc eu niciuna din familie care procedeaza la luatul mancarii cu galetusa nu duce lipsa de timp, nu sunt oameni carieristi, nu sunt acel gen de oameni sa aibe initiativa macar in viata profesionala, se complac pur si simplu. Eu situatia asta o discut aici si vorbim ipotetic, repet, ca ideal e sa fie o masura in toate si a se evita "exploatarea omului de catre om" si santajul sentimental!
Iau exemplu la mine in bloc, sunt 4 familii pe 2 scari de bloc cu 4 etaje, in care stau printii cu cate doi copii, acesti copii au familii si in unele cazuri sunt si nepoti la mijloc, intr-un apartament cu 3 camere, nu mai zic ca la una din familii o nepoata are in jur de 16 ani (facand un calcul probabil ca inca doarme cu bunicii sau cu parintii in camera, intimitate 0, pentru toata lumea)! Noi stam chiar deasupra uneia din aceste familii, sunt scandaluri zilnic, intre femei izbucnesc in general, cand ma vad pe scara se scuza fiecare "fi-mea imi vine sa o bat cat e de mare ( e maritata)", "mama , ma enerveaza la culme", nora nu zice nimic de nimeni desi se aude si vocea ei :)!
Ii vezi vara la scara, bunicile cu nepotii, discuta intre ele " nu mai pot, am obosit, ma doare spatele , tre sa merg la bai da cum ii las pe astia singuri ca isi scot ochii, nu se descurca", la una din aceste bunici fata s-a mutat pana la urma, a fost o tragedie, se vaicarea maica-sa de ziceai ca a murit:" si copilul ala ( nepoata) vai de capul lui, ca astia nu sunt in stare sa vada de ea, las ca tot la mine se intorc". Repet, toti acestia lucreaza maxim 8 ore /zi, si castiga suficient cat sa isi cumpere o masina de fitze ( in rate probabil) -toti si-au luat masini, unii chiar s-au aberat uitandu-te la statutul lor, dar intretinerea le-o plateste mama din pensie. Nu e treaba mea, fiecare face ce vrea, dar mor cand ii aud ca se vaieta. Ma iti place familie mare si nu se da nimeni dus si nici nu vrei sa ii trimiti de acasa, ar putea lua un teren langa oras ( ca masini au toti) si din 6 oameni cu venituri poate reusesc sa ridice o casa in care macar sa nu se mai calce pe bataturi!
La noi independenta copilului e asa o tragedie, prefera parintii sa se simta ei de folos tinandu-i intr-un atasament stupid, asta fiindca, iesiti la pensie, bunicii nu mai au nicio activitate extrafamiliala ci se concetreaza obsesiv de mult pe copii si nepoti!
Inca un exemplu, o amica, a fost detasat barbatul sa lucreze in Bucuresti cu un salariu super bun, a preferat sa stea in orasul natal pe un salariu de mizerie si sa-si vada sotul odata la saptamana, numai sa nu plece de langa parinti, ca cine o ajuta cu copilul, copilul intre timp si-a mutat domiciliul la bunici ca acestia au considerat ca e mai bine pentru el asa. Treaba lor ce fac, dar uneori ma intreaba eu ce as face, ca ea nu mai suporta, ca nu mai are nici copil nici barbat ( probabil ca se simte aiurea), dar nici pe parintii ei nu-i poate lasa fara nepot ca vor suferi enorm. Iar parintii ei, i-au repetat intr-una si ii repeta mereu ca singura nu se descurca...e total nesigura pe ea, si probabil nefericita, fiindca parintii nu-si dau OK-ul si nu o incurajeaza sa faca ceea ce probabil ea vrea sa faca.
La noi, si intelepciunea populara si religia, merge pe ideea de familie formata din "parinti copii", daca ne uitam la obiceiurile de la nunta de exemplu: practic acolo se oficiaza si un "divort" fata de parinti, imposibil sa nu fi vazut vreodata jalea de la cantecul "i-ati mireasa ziua buna"... sau preotul la cununie in biserica, citeste din ce citeste el acolo si la un moment dat zice ceva de genul " ca asa a lasat Dumnezeu, sa lase omul pe mama sa si sa se insoteasca cu cine considera"- nu asa e textul original, dar asta e ideea. Ca se mai schimba mentalitatea pe ici pe colo, dar nu cred ca vom ajunge prea curand ca in familiile italiene....
Deci, nu vreau sa se supere nimeni, nu atac pe nimeni si consider ca fiecare copil trebuie sa devina adultul care merita si sa decida singur cum ii este mai bine, iar noi sa il respectam ca om!
Citisem undeva ceva de genul:" Casa parinteasca este leaganul copilariei, dar cine vrea sa-si petreaca toata viata in leagan!"
"Un parinte nu este cineva pe care sa tesprijini, ci cineva care te scapa de tendinta de a te sprijini !"
olympia spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui buflea
Ba da ... as plange, dar diplomatic, in pumni si la babele mele prietene  . Este chestie de strategie de viata - pentru mine ar fi o dezamagire ca nora, ginerele sau copiii mei sa renunte la profesia in care s-au pregatit atatia ani (sper  ) si la viata sociala si deschiderea pe care ti-o ofera aceasta sub pretextul cresterii copiilor. Eu nu sunt adepta dedicatiei 100% pentru copil si a sacrificiului suprem, eu sunt adepta echilibrului si a diversificarii, eu nu ma duc la serviciu NUMAI pentru ca am nevoie de bani ci ma duc pentru ca imi place ce fac, ma simt bine exersandu-mi profesia, ma simt bine discutand si altceva ... intr-un cuvant universul meu este compus din mai multe lumi separate care se balanseaza, imi ofera satisfactii si ma streseaza pe rand cam in egala masura si daca as fi milionara tot m-as duce sa muncesc.Asta este conceptia mea si de aceea spun ca cea mai mare dezamagire ar fi ca familia copiilor mei sa urmeze principii mai traditionaliste cand eu le ofer CU PLACERE timpul si ajutorul meu. Dar sigur ca dezamagirile mele vor ramane strict ale mele-sunt constienta ca nu am dreptul sa ma bag si nici sa ma impun eu in casa altcuiva ... |
Buflea, a "sta acasa", nu inseamna deloc "a nu munci". Si da, sunt femei care aleg asta nu din lene ci din dorinta de a oferi cat mai mult copiilor lor. Eu una n-am putut altfel, de cate ori mi-am gasit cate-un job si am lasat copiii cu altcineva, s-au imbolnavit, sigur, nu din vina respectivelor persoane ci asa s-a nimerit si n-am avut liniste sa nu fiu langa ei, nu eram capabila sa ma concentrez la nimic, stiind ca au febra si vomita si eu nu-s acolo sa-i ingrijesc. Mi se parea absurd, lipsit de sens sa nu fiu acasa, unde era responsabilitatea mea, unde instinctul imi spunea ca trebuie sa fiu!
Si pentru ca sotul meu a avut mereu un job foarte solicitant, mi s-a parut corect pentru copii ca macar unul dintre parinti sa fie langa ei, sa-i ajute la teme, sa-i ingrijeasca, sa-i plimbe, sa-i sfatuiasca. Si mereu am calculat si financiar cam cat ar costa plecarea mea de-acasa (bona + menajera + meditator sau after school) si m-am gandit ca niciun patron din lume nu merita sa ma aiba ca angajata pentru o suma un pic mai mare decat cea pe care ar trebui s-o ofer eu cuiva ca sa-mi ingrijeasca asa cum se pricepe, copiii.
Nu i-am lasat singuri niciodata, poate am avut prea multa imaginatie, dar n-as fi suportat gandul ca lor ar putea sa li se intample ceva...
Nu "stau" acasa, reusesc sa-mi fac timp ca, printre aspiratoare, teme, vase de spalat si altele, sa croitoresc, sa pictez, sa gradinaresc si cel mai important e am sufletul impacat ca sunt acolo unde e cea mai mare nevoie de mine!
Pene colorate... cate putin din toate!
makydenis spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui inbox
Da, fenomenul asta este destul de intalnit! Noi avem niste prieteni care ma compatimesc ca sunt asa oropsita de soarta si nu primesc sufertasul cu mancare! Alt fenomen, noi avem o cunostinta al carei copil are 40 de ani si tot ea ii face baie pe cap, ca ii intra apa in ochii, omul ala e perfect sanatos, il duce mintea...dar a ramas copilul lu mama si nicio nora nu s-a ridicat la standardele familiei. Si altceva, turbez cand vad printii ca se duc de mana cu copilasii trecuti de 20-30 de ani pe la diverse institutii sa le rezolve problemele administrative ca ei " nu sunt in stare", si "i-au crescut si le-au dat tot" si bla bla, si vezi copii mergānd in urma lor si iau pozitia ghiocelului, iar parintii vorbesc mai ceva ca avocatii ... "Un parinte nu este cineva pe care sa tesprijini, ci cineva care te scapa de tendinta de a te sprijini !" |
La faza asta mama respectiva e de vina ca nu si-a incurajat copilul spre independenta cand ar fi fost cazul - in cazul spalatului pe cap pe la 3-4 ani. Sa fim seriosi asta nu mai face parte din categoria normalului.
Alizee spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui makydenis La faza asta mama respectiva e de vina ca nu si-a incurajat copilul spre independenta cand ar fi fost cazul - in cazul spalatului pe cap pe la 3-4 ani. Sa fim seriosi asta nu mai face parte din categoria normalului. |
Eu ii fac baie fetitei mele, inclusiv la cap. Are aproape 6 ani. Este cumva anormal ? Ar trebui sa o las sa se spele singura pe cap si pe trupsor ?
Intreb si eu, poate ca gresesc facandu-i eu baie.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
fecian spune:
Ce sa zic? Situatia e destul de grea in romania ca sa iti poti permite (ca tanar) sa pleci de acasa. Iar ca parinte nu te indura inima sa il "dai afara"!
Ca printe iti incurajezi copilul sa devina cat mai independent, insa depinde si de situatia financiara a familiei. Problema cea mai spinoasa in momentul actual e cea locativa.
Chiriile sunt aproape imposibile in cazul in care tinerii nu dispun de fonduri/ salarii extraordinare. La camin nu iti poti permite sa ramai o viatza intreaga!
Eu am plecat de la 18 ani, stiu cat de greu e sa te descurci cu un salariu de nimic. Am locuit la camin pana cand am plecat din tzara, caci nu imi permiteam sa merg in chirie in oras.
Felicia,
mami de scufundac atomic, Gabriel
(23 Mai 2008)
Noi si 
Bitzu
M-am nascut de ziua mea!!!
Poveste siropoasa
Impreuna vom reusi!!!
XIO spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui fecian Ce sa zic? Situatia e destul de grea in romania ca sa iti poti permite (ca tanar) sa pleci de acasa. Iar ca parinte nu te indura inima sa il "dai afara"! Ca printe iti incurajezi copilul sa devina cat mai independent, insa depinde si de situatia financiara a familiei. Problema cea mai spinoasa in momentul actual e cea locativa. Chiriile sunt aproape imposibile in cazul in care tinerii nu dispun de fonduri/ salarii extraordinare. La camin nu iti poti permite sa ramai o viatza intreaga! Eu am plecat de la 18 ani, stiu cat de greu e sa te descurci cu un salariu de nimic. Am locuit la camin pana cand am plecat din tzara, caci nu imi permiteam sa merg in chirie in oras. Felicia, mami de scufundac atomic, Gabriel (23 Mai 2008)Noi si BitzuM-am nascut de ziua mea!!! Poveste siropoasa Impreuna vom reusi!!! |
In sfarsit , realism!
***Fur is for petting**
http://www.xfactor.ro/#tp (produse eco)
http://www.adoptiicaini.ro/adoptii-virtuale/
http://www.adoptiipisici.ro/adoptii-virtuale/
http://freecycletm.ecosapiens.ro/
http://accesoriisihaine.blogspot.com/
http://www.4animals.ro/ajuta.html
makydenis spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui allinta
Eu ii fac baie fetitei mele, inclusiv la cap. Are aproape 6 ani. Este cumva anormal ? Ar trebui sa o las sa se spele singura pe cap si pe trupsor ? Intreb si eu, poate ca gresesc facandu-i eu baie. allinta |
Nu stiu daca este anormal sau nu! Eu vorbeam de cazul nostru: daca baietelul meu de 3,6 ani vrea sa se spele pe cap si corp singurel (in prezenta mea) ii dau voie! In dreptul meu vorbeam!
chiccutza spune:
nu am avut timp sa citesc tot,asa ca am luat-o printre randuri.eu locuiesc in Italia de 10 ani.sotul meu este italian iar cand ne-am casatorit avea 26 de ani si statea tot la mama.dupa casatorie am stat cu soacra-mea inca 1 an jumate' si daca nu cautam eu o casa cu chirie probabil acum eram tot acolo.mamele italiene nu isi incurajeaza copiii sa-si faca o viata pe cont propriu.de fapt nu ii invata de mici sa fie responsabili pentru ca spun ca o mama trebuie sa faca totul,iar copilul nimk.
apropos de spalat,soacra-mea chiar se lauda ca l-a spalat pe spate pe fiu-sau pana m-a cunoscut pe mine.de fapt a trebuit sa duc munca de lamurire cu omu' sa se spele singur dup'aia.
pe scurt sa va fac asa,o insiruire de lucruri pe care "copilul" nu le facea singur:
-dimineata astepta sa-i dau ciorapii si chilotii in mana ca sa se imbrace
-daca nu eram acasa mai bine murea de foame decat sa deschida frigiderul
-cosul de rufe=un inamic
-nu stie nici acum unde se plateste lumina....si multe altele
ce e mai rau ca soacra-mea,cand i-am spus treburile astea,mi-a raspuns asa:"eu l-am tinut ca-n palma 26 de ani.acum educa-l tu sa fie responsabil"
cred ca in familia asta sunt singura mama "denaturata" care isi pune copiii sa-si stranga lucrurile,sa le puna la spalat,sa se spele si sa se imbrace singuri,sa ajute la pusul si stransul mesei etc.
cred ca ministrul Brunetta ar trebui sa faca mai intai o lege care sa oblige mamele sa responsabilizeze copiii,si apoi sa-i dea afara din casa la 18 ani.
MAMA DE FEDE(6 nov. 2001) SI DANI(17 feb.2005)
POZE
ALTE POZE