Bibliografia mamicilor
Raspunsuri - Pagina 2
LindaZ spune:
O carte crestina frumoasa si bine documentata psihologic este PARINTI SI COPII, Arhim. Simeon Kraiopoulos: http://www.editurabizantina.ro/index.php?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&product_id=57&category_id=14&option=com_virtuemart&Itemid=57&vmcchk=1&Itemid=57
Si alta carte care merita sa o cititi este INTRE PARINTE SI COPIL, dr. Haim Ginott, editura Humanitas.
Mihaela Zaharia
www.parenting.ro
mihuta spune:
Uite, am luat o carte faina, de curand, scrisa de o psihanalista romanca, are cateva chestii care trebuiesc cernute, dar una peste alta, trecand peste limbajul de specialitate, explica foarte multe lucruri despre relatia bebelusului (nou-nascutului mia mult ) cu mama sa.
"Ce traieste copilul si ce simte mama lui" de Speranta Farca, aparuta la editura 3
anamariame spune:
Citat: |
citat din mesajul lui anca_a Cartile despre cresterea copilului se cam impart in:-carti de dresaj cu sfaturi care iti garanteaza un copil cuminte si ascultator (Irina Petrea, dr Spock, Ana Savin samd)-carti de psihologie a copilului care iti deschid ochii si inima, te ajuta sa-l intelegi si sa-l ghidezi astfel incat sa creasca liber, responsabil, empatic, fericit-carti de dezvoltare psihomotorie, un soi de ghiduri despre ce ar trebui sa stie/sa faca un copil la o anumita varsta Deci cam ce anume te intereseaza?Intreb pentru ca luna trecuta, o prietena cu un baietel de un an imi cerea niste carti despre cresterea copiilor, i-am trimis Bettelheim Bruno “A good enough parent” si mi-a marturist ca atunci cand a inceput sa o citeasca, s-a gandit ca nu asta cauta (astepta probabil carti din prima si a treia categorie)...totusi a citit in continuare, ca dupa vreo 60 de pagini sa-si dea seama incantata ca de fapt exact asta cauta :))Acum mi-a mai cerut cateva. www.youtube.com/watch?v=Efc0p0GASFY" target="_blank"> Children see |
anca_a spune:
Pai incurajeaza independenta bebelusului, problema apare la relationarea cu copiii mai mari.
Din punctul meu de vedere e o carte foarte periculoasa pentru ca sub aparenta relevarii unor idei de parenting sanatos, se ascund sfaturi de genul acesta:
"Ar fi ideal sa ne putem baza in intregime pe acest concept al consecintelor naturale ale comportamentului pentru
a disciplina un copil. Din pacate aceste nu sunt intotdeauna suficiente. Uneori trebuie sa cream si consecinte
artificiale pentru a sanctiona conduita copilului.
Dispunem de trei modele principale:
1. Putem priva copilul de un lucru la care tine.
Sa presupunem ca micutul dumneavoastra de cinci ani deseneaza pe peretii camerei dumneavoastra. Acest lucru
este normal la doi ani, dar reprezinta un act de ostilitate la cinci ani. Din nefericire pentru invatarea disciplinei,
aceasta actiune nu antreneaza consecinte neplacute. Trebuie deci, sa creati consecinte artificiale si arbitrare care
vor impune copilului limite stricte.
Daca, descoperind fapta, va enervati foarte tare, ii puteti aplica o pedeapsa imediat. Acesta este un tip de
consecinta artificiala foarte neplacut pentru copil. Sau il puteti priva de ceva placut, spunandu-i: “Esti destul de
mare ca sa stii ca nu se deseneaza pe pereti. In acest caz nu vei mai avea acces la creioanele colorate timp de trei
zile. Astfel iti vei aminti ca pentru desen se foloseste hartia, nu peretii!”
2. Putem izola copilul, indepartandu-l de grupul sau social sau trimitandu-l in camera lui.
Sa presupunem ca micutul de patru ani impiedica un grup de copii sa se joace in gradina sau in casa. Ii puteti
spune: “Vad ca nu esti in stare sa te joci cu prietenii tai. Ii lovesti si faci dezordine. Du-te si te joaca singur in
camera ta si vino sa-mi spui cand vei fi in stare sa te controlezi.”
De fiecare data cand folositi izolarea ca pedeapsa, este esential sa lasati, daca putem spune asa, usa deschisa. Nu
trimiteti copilul in camera lui ca si cum ar trebui sa ramana acolo pentru totdeauna. Scopul nu este sa-l
incarcerati definitiv, ci de a provoca o schimbare in comportamentul sau. Sa stie ca atunci cand isi va schimba
atitudinea, va putea reveni la joaca.
3. Putem da o bataita unui copil.
Tin sa precizez in mod clar ca exista un mod “bun” si un mod “rau” de a aplica o bataita. Numesc mod “rau”
faptul de a administra o bataie in mod sadic si crud, care inspira copilului ura si dorinta de razbunare. Este
pedeapsa administrata cu un furtun, curea, sau orice alta arma de “adult”. De asemenea, in aceasta categorie se
incadreaza si palmele umilitoare.
Metoda “buna” de a corecta un copil nu are nevoie de accesorii. Mana tatalui sau a mamei care loveste de doua,
trei ori fundul copilului este suficienta. Daca este bine administrata, reprezinta un lucru pozitiv. Insanatoseste
atmosfera, si este preferabila unei predici sau unei morale culpabilizatoare.
Ati auzit probabil vechea zicala: “ Nu loviti niciodata un copil cand sunteti nervosi”. Consider ca din punct de
vedere psihologic este un sfat foarte prost, si propun opusul sau: “Nu loviti un copil decat daca sunteti nervosi”.
Un copil intelege foarte bine acest lucru. Stie ca sunteti furios contra lui si stie si de ce. Ceea ce un copil nu
intelege este ca daca o supara pe mama la ora zece dimineata, aceasta ii spune: “ Foarte bine, tatal tau va rezolva
aceasta problema cand se va intoarce de la serviciu!” Iar cand tatal ajunge acasa este insarcinat cu administrarea
unei corectii despre care se crede ca va servi drept lectie copilului. Ori aceste corectii administrate cu sange-rece,
copilul nu le poate intelege si nici ierta.
Ceea ce recomand este corectia de tipul “Buf! Au!” “Buf-ul” dvs, urmat imediat de “Au-l” copilului. Nu o
aplicati decat atunci cand sunteti furiosi si aveti dorinta de a rezolva problema “pe loc”. In zilele noastre, multe
mame par sa se teama sa “atinga” copilul. Vorbesc si tipa mult, incearca sa negocieze cu copilul. Este o enorma
greseala, deoarece aceasta le distruge autoritatea de parinte.
Ceea ce trebuie facut, este sa-i spuneti copilului o data sau de doua ori ce trebuie sa faca sau sa inceteze de a
face. Atunci, daca refuza sa asculte si va irita aplicati-i corectia pe loc."
Luna1 spune:
Wow, nu pot sa cred ca exista o carte care descrie bataia ca si metoda de educatie.
Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)
Luna1 spune:
Wow, nu pot sa cred ca exista o carte care descrie bataia ca si metoda de educatie.
Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)
Kya spune:
Mie mi-au placut foarte mult cele 2 carti scrise de Tracy Hogg - "Secrets of the Babywhisperer" pentru bebelusi si copilasi. (http://www.babywhisperer.com/babywhisperer6d08.html?load=home)
Raluca mamica de Sanziana
God didn't bring me this far, to leave me here!
anamariame spune:
Da, anca, ai dreptate, eu am citit doar partea referitoare la bebelusi. Nu zice nimic de bataie, dar citatul dat de tine e chiar infiorator.Eu m-am invatat minte din sarcina, si citesc strict ce e referitor la varsta curenta, Eva abia face 9 luni. Daca imi aduc bine aminte, mentioneaza ceva de bataie, dar ca nu trebuie administrata sub 2 ani. Am ignorat oricum informatia, ca nici peste 2 ani nu aveam de gand, nici prin cap nu mi-a trecut ca o dezvolta cu atata exactitate mai tarziu.
Ilinca_M. spune:
Am dezbatut si noi la "club" citatul ala halucinant si dezgustator, dar n-ai fost atunci prin imprejurimi, anamariame.
Acel citat ma face sa cred ca de fapt lucrurile bune scrise de tanti aia sunt de fapt compilate/furate de la alti autori si "originalitatea" ei transpare doar in lectiile de dresaj.
mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
8luni
sdcristian spune:
o carte pentru multi parinti din romania ar fi http://www.coresi.net/carti/euteamfacuteuteomor/index.html
evident ca titlul e doar ca sa atraga atentia, cartea este despre abuzuri mari si mici care se intampla in jurul nostru si cu care suntem uneori prea obisnuiti ca sa le bagam in seama. ce e deosebit e ca vorbeste despre copii si parinti de la noi, nu sunt generalitati.
usor de citit ca e cat o brosurica
in dreapta sunt si cateva citate din carte