sa ne numaram binecuvantarile

Llaura spune:

Pai da, pentru ca noi astea maritatele avem numai feti frumosi pe cai calari, naturi fragile, daca vine vreo vrajitoare rea si ni-i ia Voi sunteti vinovate, va incurcati cu toate proastele.
Acum serios, prietenia merge numai cand ai ceva in comun cu cineva...deci ori ai ceva in comun esti amica/cunostinta/prietena fara tatisme, ori cand sunt tatisme nu mai e amicitie. Fara regrete si timp pierdut.
Conchita, hang in there, sigur cartierul e mare si o sa intalnesti si normale.


If our walks are silly enough, we can deduce ANYTHING from ANYTHING

Sabina spune:

Conchita, eu nu sunt single Mom, dar sunt mai ciumata de atata, m-am casatorit in studentie cu un om vinovat de a nu avea varsta mea, asa ca faza cu prietenii care sa ne invite ici si colo a cazut din 2 motive
astia tineri se jeneaza, astia din cercul lui n-au rabdare de noi ca avem copii mici si merg pe sistemul "voi ati vrut-o".
M-am mai imprietenit eu cu alte mamici (sg mamica din parc misto e...single MOm :),cunoscuta pe vremea Sofiei, mai am o amica f draguta si scumpa din seria lui Gh dar nu ne-am intalnit de f multa vreme, e chiar de pe forum) si cu mamica singura chiar ne-am imprietenit frumos, avem si cunostinte comune descoperite intamplator, de-ale sotului adica, e o fata exceptionala), dar majoritatea dau bir cu fugitii cand il vad pe sotu.

Dar intrun fel asta e bine, inseamna ca cei care raman in legatura cu noi sunt ok la cap :)


Niciodata nu vei fi acceptat cand esti altfel decat cere comunitatea de langa tine, sunt si eu sigura ca la Paris nu s-ar uita nimeni la noi stramb.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Sabina spune:

PS Tzuni, tre sa ne reglam programele, ca io te primesc la mine acasa zi-noapte



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Qamar spune:

ooo, Conchita, dac-ai sti cat de bine a picat subiectul asta (for me at least...)
eu sunt la inceput de drum si e cu atat mai scary....

---

Your heart is my piñata..

conchita spune:

ca s-o parafrazez pe Deus cu pasa proasta, sunt hormonala, deci cujet prea mult, deci exist. :-))

dar nu asta e problema, ca-s eu ultrasensibila si exagerez. in seara asta am terminat de workout 3 dvd-uri vreo doua ore si dupa cool down tot m-am prabusit in plans pe podea. da, Tzuni, suntem fortoase, ca n-avem alta optiune, nu ca ne-am dori. dar mi-am uitat platosa din sorici gros in viata anterioara si nu pot sa nu bag de seama nedreptatea, orice forma ar lua si chiar daca mi-ar afecta "dusmanii" pe care cred si sper sa nu-i am. povestea ta m-a terminat nervos. Meri va avea de indurat dubla ostracizare, una ca e adoptata, alta ca e tati in...africa.

Llaura, nu e vorba despre prietenii de suflet (alea le am, dar eu is adult, ce fac cu sonia??), repet, oamenii astia nu ma saluta cand trec pe langa ei la distanta de treij'de centimetri. asta vara la piscina stateam de vorba cu tati de Jojo, o fetita care se adora reciproc cu sonia mea, pana a venit mama de Jojo si tati a disparut subit in coltul opus al piscinei taman in mijlocul propozitiei. in cinci minute erau plecati cu totii. sa ma caut de bube, probabil ca or fi molipsitoare. si asta e doar un incident super minor pe langa altele intamplate.

Oanagabriela, nu mi-ar sta bine in comunitatea aia. in fond, eu sunt o conservatoare visatoare, cred in dragostea monogama si in casatorie. nu am divortat ca mi s-a pus pata modernitatii. chiar i-am batut obrazul exului pentru ce a facut - Mister, nu puteai si tu sa ma fi inselat? ar fi fost o drama obisnuita.

Noe, cu regret iti spun...drumul e greu. drumul in sine, dar uite ca si spectatorii de pe santz ingreuneaza si mai mult. care daca nu-s in stare de minima decenta umana, aleg sa puna mana pe piatra si sa exerseze aruncatul la tinta.

Sabina, iubita, empatizez. si ma gandesc cu amar ca mai dusmance femeilor decat femeile nu se exista. daca iei doua tabere, sa zicem maritate si divortate, ei bine, din sensibila mea observatie asupra lumii pot garanta ca astea doua tabere sunt impartite la randul lor in enspe mii: stay at home moms contra working moms. alea grase contra alea slabe. alea cu liceu contra alea cu master. alea care citesc sandra brown contra alorlalte care sunt fan dan brown. etcetera. cand dusmanul nostru comun ar trebui sa fie abuzul de orice fel la adresa femeilor si copiiilor, discriminarea cronica inca intr-o lume inca sub bocancul beligerant al Barbatului (Majestate, sa traiti!), analfabetismul si lipsa de educatie in zonele sociale dezavantajate, etcetera. nu. noi trebuie sa ne infigem unghiile acrilice sau cu lacul crapat una in parul cu extensii sau nu al celeilalte. si sa strambam din nas la alegerile taberelor, mii, "adverse". in loc sa respectam si sa SUSTINEM orice efort al femeii de a-si depasi conditia.

sa nu raspunzi la salut e o forma de lasitate. eu asa cred. sa dispretuiesti o mama singura pentru ca a avut, in fond, curajul nepamantesc sa se rupa din cine stie ce relatie de cosmar e o alta forma de lasitate. si eu nu cred in ruptul capului ca trebuie sa luam pozitia strutului, sa ne retragem in coltisorul special amenajat, sa bagam capul in pamant de rusine cand trecem pe langa oamenii "normali", sa aratam copiiilor nostri cum capitulam - asa cm fac mamele din povestea Sanzianei.

Deus spune:

un grup de suport arata intr-un fel ca ai nevoie de suport ca si cum ai avea o problema...tu nu ai, vecinii si altii au o problema grava la mansarda.
Probabil ca si daca ai avea 2 soti tot nu ai putea sa legi prietenii stranse cu vecinii fiindca sunt niste incuiati.
Am o prietena buna care dupa 20 de ani de casatorie a ramas singura si cu multe datorii. Sotul s-a recasatorit dupa nici un an, fata ei este mare si plecata aproape tot timpul. Eu una i-am spus sa-si traiasca viata ca la 20 de ani cand nu dai socoteala la nimeni. Sa faca ce vrea fiindca chiar nu are nimic de pierdut, nu are de ce sa se ascunda si sa nu piarda nici o clipa:-)Ne vedem des si cred ca incet incet o sa-si revina. Timpul le vindeca pe toate.

Nu am crezut ca sunt asa de familisti americanii? sau sunt doar farisei? Daca erai vaduva erai demna de admiratie?
Ma refer la zona unde locuiesti tu, nu-i bag pe toti in aceasi oala.

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

putere...pentru cine crede ca nu mai poate!
http://www.youtube.com/watch?v=flRvsO8m_KI

conchita spune:

eu am o problema clara si majora: nu stiu sa relationez cu oamenii de pe pozitia de mama singura pentru simplul fapt ca nu ma simt cu coarne si dinti de vampir odata cu divortul. nu-s constienta de noua pozitie, ci reactiile celor din jur ma fac sa-mi amintesc ceva ce eu tot uit. dupa cum vezi, nu sunt singura cu problema asta si nu se reduce la oraselul meu, cred ca e generala. mai astept si alti parinti singuri sa intervina in discutie, caci ma indoiesc enorm ca-s singura cu sensibilitati dintr-astea monstruoase asa. :-))

pentru mine e un soc major ce mi se intampla, plus ca este absolut neasteptat. sunt o persoana charismatica si-mi fac prieteni cu usurinta peste tot (adica imi faceam), deci pe mine rejectia ma raneste profund. eu iubesc oamenii foarte tare, sunt fericita cu oameni langa mine, nu ma plictiseste nici cel mai asa zis neinteresant individ. acum vad numai boom boom boom in fata ochilor, usi inchise peste tot in jur...



mai spre ocean sunt mai libertini, mai intelectuali si mai upper class, cred ca de-aia sunt mai destupati la minte, desi pare un paradox. eu ma astept de la familia traditionala crestina din zona middle class sa fie super toleranta, nu de la nenea care a insirat zece iubite intr-o luna, sa zicem si are tzaspe copii cu jde femei. aia nu e toleranta care vine din intelegere si empatie, cred ca e mai degraba indiferenta, alienare...nu stiu, s-ar putea sa gresesc.

cert este ca se cere actiune si nush de care. sa ma mai gandesc.

astept cu sufletul la gura sa indrazneasca si alti parinti singuri sa participe la discutii. m-am pus in vitrina si ca sa motivez pe altii pentru curaj, nu din exhibitionism.

buli spune:

Conchita,
zau ca nu are rost sa iti faci asa probleme.
oamenii de calitate nu se uita la conjuncturi din astea, single/nesingle, probabil ca daca te-ai recasatori ai fi "observata" si salutata pe strada, ceea ce e o prostie.
si, da, poate ca Soniei nu i se pare ok ca nu e invitata la toate petrecerile, dar gindeste-te cum vor creste copiii aia care au pedepsiti pentru ca au vrut sa se joace la voi.
Sonia va invata sa creasca fara minciuna si sa stie ca cine ii este aproape, ii e aproape cu adevarat. poate va fi o lectie invatata prea devreme, dar sigur ii va fi de folos.
va sti ca e mai ok sa fii singura si cu spatele drept, decit casatorita/imprietenita dar intr-o falsa relatie.

pe de alta parte, si aici vorbesc din experienta de femeie necasatorita fara copil, mamele alea au un soi de justificare.
eu m-am casatorit mai tirziu decit toti din gasca mea. pt ca asa am vrut eu. ei bine, fostele mele amice ma evitau. de ce? pentru ca sotii lor, si amicii mei erau mai amabili si mai dragutzi cu mine. ceea ce e o prostie din punctul meu de vedere, dar ei stind toata ziua nas in nas nu se mai complimentau toata ziua, barbatii simteau nevoia sa faca figura buna si erau amuzanti, ceea ce nu se mai intimpla cu sotiile. asa ca ele s-ar putea sa aiba ceva pata pusa deja pe consorti si tu sa fii catalizatorul ca sa zic asa. asta desigur nu e o justificare, dar este o explicatie.

pai uite, eu sint gata sa pun pariu ca procentul de femei casatorite care fac gimnastica regulat e mult mai mic decit al celor single (mom sau nu). de aici tonus mai bun, look mai bun, rezulta motiv de invidie feminina. si e doar un exemplu.

si ma tot invirt in jurul cozii, nu stiu cum sa spun, uneori mi-e dor de timpurile cind eram single. aveam asa o libertate, frate ... si zau ca din punctul asta de vedere chiar n-am nici o opreliste de la sotz, nici macar un strimbat de nas subtil. adica mie mi se pare obositor uneori adaptatul programului la 3 persoane. stiu ca suna megaegoist, dar asta e.
incearca sa vezi lucrurile din pct asta de vedere, tu oricum este genul de femeie independenta, oricit de conservatoare ai fi

Sonia o sa creasca dreapta si o sa stie ca valoreaza ceva prin ea insasi, n-o sa caute confirmare in vecini. ceea ce e mare lucru.

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

szivarvany spune:

Fain subiect !
Conchita, sa stii e ei "e" defecti !

Eu ma invart intr-un cerc minunat de mamici cu copii. Suntem de toate felurile: divortate cu copil propriu din divort, divortate cu copil si recasatorite avand alti copii si cu noul sot :-), casatorite cu divortat, casatorite cu divortat care deja avea copil, mamici cu tatici casatoriti si ramasi casatoriti, divortate cu prieten pretendent, mamici cu copil si atat fara vreun ex sau vreun viitor mascul la orizont. Si suntem mai mult decat normale absolut toate !

Si am avut o singura mare neplacere: urmam un curs pt parinti. Mi-am dat sufletul sa merg, era organizat de doamna noastra educatoare si inca una - despre care doar cuvinte excelente am auzit. Am mers cu limba scoasa pe orele 5, desi muncesc pana la 6 si fac juma` de ora in plus cu drumul, am facut xeroxuri, hartogaleli, scrieri si transcrieri, ce mai, ne iubeam noi tuoate 3 :-)
Pana cand explica doamna nr.2 despre familii, copii, etc si spune foarte "empatica" - ca spera ca nu e cazul de familii destramate. A picat asa o bucata de cer pe mine, dar mai mult mi-au sarit mucii gandindu-ma la prosudul finit al destramarii si am strigat - aici explic ca in momentele astea nu-mi vin vorbele in nicio limba, simt doar ca mi se impleticesc cuvintele, imi palpaie creierii si nu pot rosti ceva inteligent - si am strigat eu ca BA DA, dar sa nu mai rosteasca aceasta denumire ca o dau in judacata :-) Cred ca am vazut multe filme si am si uitat pe moment ca sunt in Romania. Simteam furie, as fi vrut sa o bat. Chiar asta am simtit, ca as vrea sa o plesnesc peste gura.
Doamna 2 a cascat si belit ochii ... a rosit si a inceput sa-si ceara scuze. Inutil. Pt mine ea va ramane o inghesuita la creier si o nesimtita. Daca acolo nu eram eu ci fetita mea ... acest gand m-a obsedat cu lunile. Din cauza unora ca ea, copiii pot fi marginalizati si pot suferi.
Ca in rest, in cercul nostru de joc, pe nimeni nu intereseaza decat veselia si bucuria copiilor si acest lucru ne-a unit la locul de joaca, seara de seara, de 5 ani incoace.

De la incidentul de la gradi m-am linistit si mi-au trecut si mie toate problemele. Pana la urma incerc sa fac totul foarte bine si am ca obiectiv principal fericirea copilului. O fi putin pt unii, dar mie asta imi e suficient.

Ma mai intreaba lumea daca ma recasatorsc. Niciodata. Nu ma intereseaza. Nu ma ajuta cu nimic acea hartie. Dar le spun ca mi-am luat o catelusa si nu ma simt singura niciodata, nici eu si nici Giulia, ca suntem 3 nebunatice. Eu raman alpha-mama :-)
Si acum imi place sa spun ca sunt mamica singura. Si ca am pe cineva, dar asta e si va fi statutul meu.
Visul meu s-a incheiat, atunci, acolo, la divort. Era visul meu cu fix acea persoana. Dupa care am incetat sa vreau sa visez.
Acum am alte lucruri prioritare care imi umplu sufletul, viata si gandurile !


-------
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) cu Sela
-------
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet povestea licuriciului Emma
NU RAMANE INDIFERENT !
BOGDAN
si
DAVID

aici produsele noi

*BAZAR - MARE - BAZAR*
*INVITATIE PT.MAMICI DE FETITE DE 2-5 ANI*
*HAIDETI SA-I AJUTAM
PE BOGDAN SI surioara lui - ISABELLE -
SA AJUNGA LA MEDICI PE 28 IANUARIE !

boticelina spune:

Si eu sunt single mom. Inca din perioada sarcinii. Plus persoana cu handicap. Usor, dar vizibil.

Sincer eu pana acum nu m-am lovit de rea vointa, ci doar, cand si cand, de o atitudine compatimitoare, dar pe care o inteleg si ma amuza. Dar, din cauza handicapului, pot sa spun ca eram obisnuita sa starnesc mila, statutul de single mom doar i se suprapune

Pana sa citesc postarile tale Conchita, nici macar nu mi-a trecut prin cap sa-mi scanez anturajul, dar acum am facut-o. Am doua prietene bune, ambele casatorite si cu copil, amicele din parc sunt ok dar mi le-am ales pe spranceana pentru ca eu nu pot vorbi la nesfarsit doar despre diversificare si medicamente. Una singura m-a intrebat unde-i tatal, i-am zis ca nu-i, m-a compatimit si gata . La serviciu (just my luck), 3 din cele 4 colege sunt single moms (una din ele vaduva), deci atmosfera e relaxata...

Singurul moment mai straniu, dar pe care l-am luat ca pe un mic antrenament a fost cand m-a intrebat o fetita (un copil minunat, ai carei parinti sunt divortati, ea are 10 ani si doreste foarte mult sa-si cunoasca tatal, dar tatal nu vrea) de ce Nancy, fetita mea, nu are numele de familie al tatalui ei (copilul are numele meu de familie pentru ca eram deja divortati la nasterea ei). I-am explicat Stefaniei de ce, dar a durut un pic.

Altfel, copilul meu e mic, are doar 18 luni, cercul ei de prieteni e cercul meu de prieteni, probabil voi intalni mai multe exemplare de rautate-compatimire odata cu intrarea ei in colectivitate, dar sa fie asta singura problema...

Dar, subiectul era sa count our blessings... Trebuie sa spun ca acest copil a aparut in cele mai stranii circumstante si nu e zi in care sa nu-i multumesc lui Dumnezeu ca am privilegiul de a o creste, de a o vedea cum infloreste sub ochii mei, nu pot sa descriu cata liniste e in sufletul meu, cat de bine ma "descurc" singura, singurele probleme vin intotdeauna din afara "nucleului", nu stiu cat de abila/diplomata as fi fost daca ar fi trebuit sa mediez si anumite disesiuni cu un partener cum era barbate-meu.

Nu stiu, mie nu mi se pare greu sa fii parinte singur (poate unde nu am fost niciodata "a couple of parents" n-am termen de comparatie), si nu mi se pare ca-s discriminata in directia asta. Singura frustrare e lipsa unor venituri indestulatoare, acuma sunt semi-depresata pt ca am 3 carii si e greu sa fac loc in buget stomatologului, nu prea e loc de suprize pe plan financiar, dar o sa le rezolv cumva si pe-astea; dar asta nu-i exclusiv o problema de single parent...

Eu cred sincer ca daca tu ca om esti impacat cu tine insuti si cu situatia ta, indiferent care ar fi ea, lumea din jur te va percepe in your terms, exact ca in cazul celor doua mamici de la gradinita Sanzianei. Mie mi se intampla asta in fiecare zi Sunt convinsa ca voi avea si eu partea mea de frustrari si dezamagiri dar eu tot cred ca sunt un om minunat, demn de cel mai profund respect, consideratie, bla, bla, you name it, I deserve it...

Monica si gargaritza Nancy

blog revival - chestii gargaricesti

"If you are unware of your choices, then you have none"