Ce inseamna sa fii o mama buna?
Raspunsuri - Pagina 3
buli spune:
nu stiu exact sa definesc o mama buna.
dar stiu precis ce m-ar face sa ma simt o mama ratata: copilul meu sa nu aiba incredere in mine, sa-i fie frica sa-mi spuna cea mai grava problema a lui, sa nu se simta aparat linga mine.
si tot la fel m-as simti ratata daca n-as sti sa-l invat sa deosebeasca binele de rau, frumosul de urit, sau daca l-as impiedica sa viseze.
socoteala? nimanui. e doar intre noi 2
ascultam cartile atunci cind instinctul nu stie raspunsul. si nu doar atunci. cartile au rolul lor foarte bun.
cu ignore stau bine, nu-mi dau seama daca am o tehnica speciala
www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@
witeflower spune:
Eu am cunoscut si reversul - si din pacate nu odata... motiv pentru care cred ca nu toate mamele sunt bune, desi majoritatea isi iubesc copiii, in felul lor...
Am cunoscut mame asa de egoiste incat sa puna interesul lor personal in fata interesului copilului (de ex nu conta ce se intampla cu copilul, conta sa nu o faca pe ea "de rusine" in fata oamenilor).
Am mai cunoscut mame care, fara sa tina cont de ceea ce crede/gandeste copilul, isi impun doar propria vointa, ca doar ele "stiu ce-i mai bine" - si asta chiar si cand copilul a devenit adolescent/adult.
Am cunoscut si mame care au intors efectiv spatele copiilor, pentru anumite fapte sau atitudini ale acestora, nu doar prin faptul ca nu le-au stat alaturi, nu i-au ajutat, ci si adresandu-le cele mai crancene vorbe (de genul : Nu esti bun de nimic! Mai bine te avortam daca stiam ce iese din tine! Piei din fata mea si sa nu te mai intorci! Tu pentru mine esti mort!).
Si am mai cunoscut mame care si-au abandonat copiii - aici nici macar nu le iau in calcul pe cele care i-au parasit de tot de mici (ca acelea nu se pot numi mame)- ci care au plecat "la munca" in strainatate, spunandu-le copiilor ca pentru ei fac acest...sacrificiu. Doar ca au uitat sa se mai si intoarca. Iar unele au uitat sa trimita macar banii promisi, intemeindu-si uneori o noua familie pe unde s-au dus.
Exemplele ar putea continua, dar nu vreau sa va amarasc, ci mai bine sa ne gandim la mamele obisnuite, care, intr-adevar sunt trup si suflet pentru copiii lor.
ofelia23 spune:
Sunt o mamica buna , nu sunt perfecta si cu siguranta mai am multe de invatat , nu sunt speciala pt ca ma joc cu copilul meu , nu sunt ideala pt ca ne mai si certam dar sunt mama pt ca -l ascult pt ca -l iubesc si pt ca -l invat sa aibe incredere in el , sa nu- i fie frica de viata , sa experimenteze , sa invete in joaca si sa-si aleaga drumul lui, indiferent de parerile celor din jur .
Instinctul de mama ajuta dar si cartile sunt recomandate in aceasta meserie, cat despre socoteala ... copilul te va judeca , sau cel putin eu asa am facut , nu am sa le reprosez nimic alor mei dar i-am judecat , e adevarat , iar copilul meu la un moment dat in viata isi va face un bilant si va concretiza cu ce bagaj de cunostinte a plecat de la parinti, si acum parca -l aud pe tata " toate lucrurile se fac la timpul lor " - mi-au trebuit 10 ani ca sa inteleg ce a vrut sa-mi spuna dar niciodata nu m-a batut.
Alizee spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Sheannamp Eu am cunoscut o mama foarte buna zilele trecute. Din nefericire, imprejurarile au fost tragice. Copilul de 50 de ani era alcoolic, i-a provocat ani de suferinta privindu-l cum se distruge, si cu toate astea a stat si l-a ocrotit pana la sfarsit, murind cate un pic alaturi de el. Si iertandu-l pentru tot. Cred din tot sufletul ca toate mamele sunt bune. Dar cele ca femeia aceea minunata sunt si mai bune.... |
Parerea mea personala e ca acea mama i-a facut mult rau copilului ei cocolosindu-l, netragandu-l de maneca atunci cand facea ceva gresit.
Sa iti iubesti copilul pana dincolo de cer, dar sa-l indrumi spre calea buna, sa nu il lasi sa alunece din ce in ce mai in jos.
Alcoolicii ori asta au vazut in familie, ori au avut anturaj prost. Rolul mamei nu este acela de a-i plange de mila, ci de a-i demonstra prin vorba si prin fapta ca este gresit drumul pe care merge. Dar pt asta trebuie tarie de caracter. Cei care isi plang de mila sunt prea preocupati de propria durere pt a gasi o solutie realista.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
katalyna spune:
- ce lucruri speciale fac mamele bune?
o mama buna este langa copilul ei cand are nevoie, il creste, il sprijina, il mushtruluieste daca e nevoie, dar niciodata nu il face sa se simta ultimul om (cunosc cazuri) niciodata nu il compara cu altii pentru a-l face sa se simta prost, are grija ce ii da sa manance pentru ca a-i da tot felul de prostii sa manance ca sa arate altora ca isi permite nu ii face copilului niciun bine ci orgoliului ei, apoi se mira ca e bolnav si obez.
- cum ignoram rautatile din partea celor care ne judeca gresit?
de multe ori am fost 'certata' pentru ca sunt prea stricta cu alimentatia copiilor pe motiv ca 'asa am crescut si noi', dar ii rezolv repede iar in legatura cu educatia ma mai sfatuiesc ai mei sa fiu mai nu stiu cum, dar si cu ei o rezolv repede si le spun ca trebuiau sa faca ei asta cand a fost cazul nu acum.
- Ne incredem in instinctul de mama/femeie - cand ne crestem copiii sau ascultam ce spun cartile?
m-am inspirat din carti cand am inceput diversificarea alimentatiei pentru ca nu am vrut sa-i cresc ca acum 100 de ani cu paine si sos de mancare de la 2-3 luni.
in ceea ce priveste educatia incerc sa invat de la altii, din greseli sau din ceea ce fac bine. sunt foarte receptiva
- Cui dam socoteala?
eu cred ca nu trebuie sa dam socoteala copiilor nostri pentru ceea ce facem, cum ii crestem. numai lui Dumnezeu ii dam socoteala ca i-am crescut asa cum vrea El. sa fie oameni constiti, sa nu fure, sa nu omoare, etc. nu e bine sa ne judecam parintii si daca ajungem sa o facem este din cauza parintilor care nu ne-au insuflat credinta in Dumnezeu si poruncile lui.
daca esti o mama buna nu ajungi sa te judece nici macar copilul.
eu n-am sa-mi compar copilul cu altul 'mai bun' pentru ca stiu ca asta il va face sa aiba frustrari si sa nu aiba in incredere in el si sigur in viata va avea de pierdut.
n-am sa-l las sa creada ca i se cuvine totul si pentru a primi ceva trebuie sa daruiasca altceva. chiar si in casa il responsabilizez cu cate ceva tocmai pentru a vedea ca nimic nu pica din cer.
cand va lua o nota proasta si va plange la telefon nu am sa-l cert si mai tare ca si asa sufera desi este 'copil' ci am sa-l incurajez spunandu-i ca data viitoare il voi ajuta sa invete mai bine ca sa ia o nota mai mare.
daca, copilul iti spune 'mami te iubesc' cu siguranta vei fi impacata ca ti-ai facut bine datoria de mama. mie copilul meu imi spune asa cu foc ca ma iubeste si nu cand ii fac poftele ci seara cand merg sa-l bag in pat sa doarma si pot sa spun ca nu ii fac toate poftele si incerc sa-l educ nu numai sa-l pup.
mama care isi plange copilul ca bea, de fapt cred ca regreta ca nu l-a educat cum trebuie. sunt atatia oameni de 50 de ani care nu beau... probabil ca isi da seama ca acum e prea tarziu sa mai faca ceva pentru el si ii e alaturi ca altceva nu mai are de facut.
vedeti voi sunt atatea mame care isi cresc copiii pe principiul 'eu te-am facut, eu te omor' incat uita de sentimentele copiilor si mai ales ca ei vor ajunge adulti si ca faptele noastre conteaza foarte mult in personalitatea copilului.
sper ca nu v-au deranjat parerile mele
www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Scrisori pt Mos Craciun&page=1" target="_blank">k1.jpg
patrisuca spune:
a fi o mama buna inseamna dupa parerea mea sa faci tot ce-ti sta in putinta pt binele copilului tau.
pt a-ti putea asuma titlul de mama buna intotdeauna e nevoie de sacrificii.
cand cei din jur ma critica cu intentii bune, intai analizez, pt ca e posibil sa nu aiba dreptate, dupa care imi asum si incerc sa fac ce e mai bine. daca primesc critici cu intentii rele pur si simplu le ignor, si chiar arat faptul ca le ignor( nu doar in sinea mea)
cred ca instinctul de mama e intotdeauna cel mai de pret, dupa care ne perfectionam si pe alte cai.
socoteala nu prea dau nimanui. fetitei mele de 5 luni-mami te imbraca pt ca iesim la plimbare..mami face suculet ca e bun pt burtica ta.. mami te schimba ca sa fii curata/.:)) cam atat
alessia2005 spune:
Buna seara dragi mamici..interesant subiectul..eu stiu?...cred ca exista mama buna..dar nu perfecta..caci..zic..eu..nimeni nu-i perfect..si atunci..implicit mamele nu sunt perfecte...dar nu despre perfectiune este vorba...
Despre lucruri speciale....pur si simplu nasterea in sine..mie mi se pare un lucru special...si aici ma refer la nasterea naturala, fara epidurala sau cezariana...eu am nascut si cu si fara...a doua oara cu..si paca trairile de mama..n-au mai fost asa intense ca si la prima nastere..n-am mai avut sentimentul acela unic..de a naste...inexplicabil...
Despre cei care ne judeca gresit...exista..si cu ajutorul lor poate ne intarim si mai mult convigerile...
Instinctul de mama este puternic..cartile..trebuie adaptate si ele la caracterul fiecarui copil..si la situatiile particulare...imi place sa cred in instinct..dar nu stiu cat de real este el uneori...
Cat despre..socoteala..in primul rand lor...caci se spune.."nu cresti copilul tau..ci copilul, copilului tau"
Multumesc..numai bine..si sanatate multa..putere de munaca!
Mami de doua printese: ALESSIA(10.08.2005) si SERENA(28.10.2008)
katalyna spune:
n-am inteles pana la urma cui dam socoteala, ce ai vrut sa spui cu nu cresti copilul tau..ci copilul, copilului tau"
www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Scrisori pt Mos Craciun&page=1" target="_blank">k1.jpg
tynutza spune:
Nu stiu daca voi reusi a fii o mama perfecta ptr cele 2gemene ale mele,dar stiu sigur ca voi incerca zi de zi din toate puterile mele!!!
1:sa-si iubeasca si respecte copilul;sa fie constienta ca datoria de mama este sa avem grija de copilul nostru nu sa incercam a face din el ceva ce nu-si doreste!
2:pur si simplu ignor!
3:instinctul de mama!ca acesta ne face deosebite de restul lumii!si cartile sunt bune asa orientative!
4:si lui Dumnezeu!DAR PANA LA EL COPILULUI!!!
tynutza spune:
Si ink ceva :eu nu am avut o mama perfecta!!!nici pe departe!a incercat mereu sa faca din mine ce ea n-a fost si niciodata de cand imi amintesc nu m-a ascultat...cand eram mai mica as fi dorit sa nu o am ,apoi am urat-o ca nu putea sa ma iubeasca si in cele din urma am plecat de acasa cu cel pe acre l-am ales ca sot!m-a alungat de finitiv din viata ei,ptr ca el era taximetrist si eu mare domnisoara cu facultate...am plans ,am suferit enorm ca nici macar la nunta mea nu a venit ptr ca nu-l placea pe el!4 ani nu am vb deloc iar cand sunam imi zicea ca /mama mea a murit si nu am de ce sa mai sun acolo/...eu tot cu el sunt si sunt foarte fericita !
cu mama m-am impacat ,acum e bunica si le iubeste la nebunie pe fetele mele,simt lucru asta,dar cu mine a ramas la fel de rece si nu o sa inteleg de ce niciodata!!!toata viata mi-am dorit sa ma stranga in brate sincer si cu multa caldura ,si sa-mi zica cat de mult ma iubeste...ink mai astept!
in schimb am avut parte prea putin timp de o soacra minunata,mama pe care am visat/o mereu...si ea imi lipseste in fiecare zi!!!
va pupa tina,mamica de ingerasi gemeni Sarah&Ingrid