Despre educatie si dresaj
Raspunsuri - Pagina 6
olympia spune:
Simali, povesti din acelea de groaza am citit si eu, inclusiv cu dormitul pe jos ca pedeapsa...
Greu cu deprinderile polititicoase la copii. Ai mei de pilda, dupa ce pe la doi-trei ani ziceau "buna ziua" si la cateii de pe strada au luat pur si simplu o pauza in a saluta intre 5 si 7 ani! Jenant! Salutau doar la scoala sau la gradinita, cu mine pe strada considerau ca daca am salutat eu era destul, nu mai era necesar sa o faca si ei
...
A fost o faza, depasita de baiat si la care inca mai lucram cu fetita.
Pene colorate... cate putin din toate!
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui simali Sanzi, pana la talente ne mananca cotidianul. Cum ar fi copilul natural? Pai de multe ori o mica maimutica. Al meu lasat natural si fara nicio interventie plescaie la masa, ridica laba piciorului pe scaun, ii curge din gura, face mizerie in jurul lui, se repede in farfuria comuna de servit si ia cu mana, isi da pantlonii jos in fata musafirilor in toiul unei conversatii si abia apoi porneste agale catre toaleta... Sa mai spun??? Si cand, dupa multa munca (explicat, apelat la constiinta, etc.) respir usurata ca s-a pus copilul pe linia de plutire, ma trezesc ca brusc toate obiceiurile proaste revin si trebuie sa o iu iar si iar de la capat. Este ca si cum as umple un butoi fara fund. Se spune ca de regula copiii invata prin imitatie. Experienta mea imi spune ca sunt lucruri pe care copilul le invata din imitatie si lucruri pe care copilul le face natural, asa cum ii vine lui. Si de multe ori ce-i vine lui sa faca poate sa te scandalizeze. Pentru ca daca la 5 ani nu lesini cand la o masa cu musafiri copilul baga mana in salata (zambesti si-i atragi atentia frumos), la 8 ani faci apoplexie direct. |
eu nu cred ca la voi e vorba despre uitarea deprinderilor sau lipsa de intelegere in ce priveste bunele maniere si restul. cred ca e power struggle aici, lupta pentru control. nu-s de specialitate, doar ca din ce descrii pare tipul copilului strong-willed si pe el il poti motiva doar daca intelege ratiunea in sine a indeplinirii unei sarcini si care-s urmarile. pedeapsa si rasplata sunt fara efect in cazul asta. asa, intuitiv, eu as incerca sa fac compromisuri de impartire a puterii, cu limite clare si victorii de partea lui si mai clare. eu am acasa un pui de goal-oriented, deci pot sa-i flutur prin fata ochilor toate bomboanele si jucariile din lume sau sa anunt pedepse fara numar, nici nu se clinteste, nici nu clipeste macar. deci, da, ai dreptate, asta zice toata lumea ca depinde de copil. dar mai depinde si de parinte, sa ne mai dam si noua dreptul sa respiram din cand in cand de sub mormanul asta de culpabilitati deseori inchipuite. ca metodele astea de educatie, dresaj, cum vrei sa le numesti, trebuie sa se potriveasca si personalitatii noastre.
ioanadara spune:
Eu nu cred ca este nevoie sa -l legi de scaun pentru ca sa invete sa manance omeneste.Ai mei niciodata nu au avut intentia macar sa bage mana in salata de exemplu.Nu-mi amintesc asa ceva.Poate ca ceea ce ar face daca nu le-as atrage atentia ar fi sa se miste mult in timpul mesei, sa se ridice inainte sa ispraveasca si sa revina dupa o tura de joaca, etc .Bineinteles ca aici intervine educatia: adica nu-i poti lasa chiar sa ajunga sa manance timp de doua ore o farfurie cu supa.Bineinteles ca de mic ii vei spune: mai intai ne saturam, dupa care etc, etc....Asta nu cred ca este dresaj.
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ioanadara Eu nu cred ca este nevoie sa -l legi de scaun pentru ca sa invete sa manance omeneste. |
Hai ca esti draguta cu "eu nu cred". Se zice "eu sunt absolut convinsa si pe oricine sustine contrariu il fac varza". Eu cel putin asa scriam.
Era numai un exemplu de metode abuzive de educatie cu care obtineau rezultate (cel putin in ochii publicului larg) oamenii cu sange albastru nu mai departe de perioada interbelica. M-am intrebat de multe ori cum a ajuns Carol al II-lea sa o urasca atat de tare pe Regina Maria. Poate ca raspunsurile sunt pe undeva pe aici? Adica baiatul a ramas indiscutabil cu maniere impecabile dar nu s-a pierdut si altceva in timpul procesului educational?
Si uite ca am ajuns si la consecinte:
- cand semeni vant(educi) nu culegi furtuna (consecinte pe termen lung ale metodelor folosite)?
- daca nu semeni deloc vant (nu folosesti nicio metoda de educatie, nu educi adica) nu culegi furtuna deloc; dar este acest lucru benefic pentru copil? Dar nu alegi in acest fel, in mod egoist, calea care-ti convine tie, parintele, cel mai mult?
- cata "furtuna" poti sa-ti asumi ca parinte? Pana unde? Pana acolo unde educatia facuta de tine face din copil un om valoros in societate (inclusiv reusita in cariera propusa) dar nu-l impiedica sa fie un tata sau sot capabil sa mangaie un obraz si sa stearga o lacrima?
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
ioanadara spune:
Mai, nu stiu de ca dar eu intotdeauna am avut impresia ca mamele de " sange albastru" din mult jinduita perioada interbelica nu prea isi cresteau singure copiii.
Faceau sute de alte chestii pentru "binele tarii si al societatii" dar copiii le erau crescuti si educati de altii.Stii, e ca si cu balenele albastre de care ne doare sufletul ca dispar dar ne e indiferent vecinul care se zbate in boli si necazuri.
Cu Maria si cu Carol cred ca au fost multe chestii in neregula cum de altfel in genere au fost multe chestii in neregula cu Maria insasi insa ce vrei, mitul se vinde si trebuie pastrat.Alt subiect...
rrox3 spune:
Simali Educi in asa fel incat sa nu-ti abuzezi copilul, sa nu atentezi la spiritul lui critic si/ sau la stima de sine, ci, din contra, sa le ajuti sa creasca. Il educi iubindu-l, fara a-i face rau.
Iti inteleg dilemele si preocuparile legate de educatie. E ca mersul pe sarma in cazul unor copii. Si eu le am cu fetita cea mare, stii de ce. Pur si simplu nu merge tot ce incerc, sau merge o vreme si apoi, iar nu mai merge... Incerc sa raman optimista, pana la urma sunt convinsa ca sunt pe undeva cu ea toate lucrurile pe care i le-am tot aratat. Cand o sa creada ca-i sunt de folos, le va regasi. Cumva trebuie sa ajunga la propria intelegere si propriile concluzii, asta e, nu le poate accepta pe ale mele pur si simplu, oricat de argumentate ar fi ele. Frustrant pentru mine, e adevarat.
Cu cea mica insa, totul merge mult mai usor. Pur si simplu invata singura, observand, imitand, gandind. Inca ma mai uimesc de cat de usor asimileaza si intuieste ce si cum se face.
Apropo de dresura - eu nu cred deloc ca dresajul e asa de minunat ambelor parti. E benefic dresorului - cu siguranta. Si... cam atat.
Adica - la extrema: ce beneficiu au animalele de la circ? Si mai aproape de exemplul tau, cu cainele: cainele are nevoie de atentia si afectiunea stapanului, nu are deloc nevoie sa aduca rata inapoi. De asta are nevoie stapanul ca sa-i creasca stima de sine - ca dresor si ca posesor de caine "destept". Cainele cred ca ar fi la fel de fericit daca el ar alerga in continuare cu rata in gura in toate directiile si stapanul ar alerga si el cu el, l-ar mai mangaia si i-ar mai da cate un biscuite.
Educatia, in viziunea mea, nu este dresura. Mi se pare fortata comparatia, chiar si cand vorbim despre copil actionand in felul dorit de parinte pentru a obtine aprobarea acestuia si a-l multumi. Atat timp cat parintele nu conditioneaza iubirea, afectiunea, grija si sustinerea copilului in nici un fel, nu e dresura, nu e abuz.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Simali Apropo de dresura - eu nu cred deloc ca dresajul e asa de minunat ambelor parti. E benefic dresorului - cu siguranta. Si... cam atat. Educatia, in viziunea mea, nu este dresura. Mi se pare fortata comparatia, chiar si cand vorbim despre copil actionand in felul dorit de parinte pentru a obtine aprobarea acestuia si a-l multumi. Atat timp cat parintele nu conditioneaza iubirea, afectiunea, grija si sustinerea copilului in nici un fel, nu e dresura, nu e abuz. Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Rrox nici eu nu cred ca educatie = dresaj.
Iti spun tie ca poate ma intelegi mai bine (pentru ca am particpat impreuna la diferite discutii despre educatie pe forum):
am vazut de multe ori (mult prea des) ca atunci cand unele mamici incercau sa povesteasca despre metodele lor de educatie (fiecare dupa imaginatie - bulinute, fete zambitoare etc.) se gasea cate cineva sa le spuna ca in realitate dreseaza copilul. Si ma tot bantuia ideea aceasta incercand sa-mi dau seama in ce masura educatie = dresaj. Sigur ca era o exagerare dar judecand la rece si fara partinire avea o pojghita de adevar afirmatia.
Pana cand am inteles ca nici dresajul nici educatia nu sunt de un singur fel. Ca exista si dresaj benefic pentru ambele parti (dresor si animal) si ca prin urmare, daca uneori in educatie folosim elemente din dresaj (suntem primate la origine nu?), daca folosim acele elemente care aduc beneficii reale pentru amblele parti suntem pe calea cea buna. Are sens ce spun?
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
simali spune:
Si desigur cele de mai sus completate cu ideea ca nu toti copiii invata orice prin imitatie (uite la baietii nostri) si nu toti copiii pot fi constientizati pe orice (pentru ca acel "orice"care pentru tine e banal si la ordinea zilei - cum ar fi sa spunem buna ziua vecinilor - nu intra in sfera lor de interes de nicio culoare) si ca uneori trebuie sa apelezi la niste registrii diferiti.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
rrox3 spune:
Da Simali, unii copii nu invata intuitiv, prin imitatie si repetare. Unii copii nu accepta argumentele pe care tu, ca mama, le crezi de bun simt si foarte la obiect... pur si simplu pentru ei nu inseamna mare lucru. Si cand nu reusesti sa gasesti argumentul potrivit, care sa ajunga la copil si sa-l motiveze sa procedeze asa cum tu stii ca e bine pentru el, incerci cu recompense. Bulinute, distractii, sau mai stiu eu ce functioneaza sigur. Stiu, si eu am procedat asa uneori, din lipsa de alta solutie. E un fel de dresura, implica promisiunea recompensei. Dar stiu la fel de bine ca nu va repeta comportamnentul astfel predat in lipsa recompensei, ba de cele mai multe ori va cere chiar marirea recompensei ca sa-l repete. E doar o solutie de moment.
Eu chiar cred, sunt convinsa, ca exista un astfel de argument motivant pentru copil, doar ca de multe ori e foarte greu de gasit. Fiindca mi-este greu sa gandesc atat de altfel, si in acelasi timp, atat de bine, ca si ea (fiica mea). 
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Da Simali, Eu chiar cred, sunt convinsa, ca exista un astfel de argument motivant pentru copil, doar ca de multe ori e foarte greu de gasit. Fiindca mi-este greu sa gandesc atat de altfel, si in acelasi timp, atat de bine, ca si ea (fiica mea). Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005) |
Sunt de aceeasi parere. Simti ca usa aceea are o cheie dar nu sti unde este. Cel mai rau e ca de multe ori nici nu ai idee de cum arata...
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice