Emigrare Canada
Raspunsuri - Pagina 4
jessie spune:
Ana, nu sunt chiar asa rea :-) Dar sincer nici nu-mi plac cei care resping orice inseamna Canada (cu argumente de genul "casele sunt de carton", joburile se obtin numai pe pile etc.) Imi plac oamenii realisti si care incearca sa faca ceva, nu doar sa se planga tot timpul.
Dar voi, de fetele de la Sezatoare, imi placeti toate
Am observat insa ca e important in ce fel de cercuri te invarti la inceput in Canada!
aandreea76 spune:
Am citit tot ce ati scris. Sunt convinsa ca exista si parti mai putin bune, ca nu exista padure fara uscaturi. Dar.... in Ro, exista mai multe uscaturi decat paduri. Zicea cineva ca in 3 ani a realizat in Canada, cat nu ar fi realizat in Ro in 30. Este absolut adevarat. Da, din pacate, dar in Ro e vb de o mentalitate si cred ca e nevoie de cateva generatii ca sa se schimbe ceva.
Am fost aseara in Supermarketul Auchan(Ro, binenteles).Se bateau pe mandarine!!!!!!!!!!! Era multe navete unele peste altele, legate(!) intre ele. Navete de plastic. Ce mai ramasese in cele de deasupra erau stricate. Tb sa vina cineva sa le mute. Nu a venit nimeni, iar oamenii(clientii, deh), au RUPT navetele de plastic de dedesubt si bagau mana (atat cat intra) sa ia cateva mandarine. Dupa o criza de nervi, in care m-am luat de ei si i-am facut necivilizati si ca de-aia nu vom evolua niciodata, m-a umflat plansul. Asa trista, asa deprimata m-am simtit...Nu, nu mai vreau sa traiesc in tara asta. Poate nu va fi Canada, dar cred ca oriunde in lumea civilizata va fi mai bine ca aici.
Imi pare rau ca trebuie sa gandesc asa despre tara mea si-mi pare rau ca nu voi putea trai decent in tara mea. Dar...asta este, n-am suflet de martir, nici de erou...nici macar de victima...
PS- O alta tara in care ne-ar placea, ar fi Australia.
rory76 spune:
Da, si mie imi place Australia...mult de tot! Dar al meu sot zice ca e prea departe...de ce? Cica de Romania! Ca si cum vom mai avea vreo treaba cu Romania! Si eu sunt tot intr-o pasa din asta de vad toate defectele din Ro, si imi dau seama cat de hotarata sunt sa plec...si imi pare bine ca acuma si al meu vrea, am hotarat totul, am aranjat tot ce se putea de aici si sper sa avem o viata civilizata acolo. Iti doresc succes Aandreea76 si multe ganduri bune!
P.S. Faza asta cu mandarinele am vazut-o anul trecut la carrefour...mi-a fost rusine!
"Trust no one!"
aandreea76 spune:
Rory...da, e departe. Mie imi raman parintii aici. Au 60 ani, maica-mea e cam bolnava...Si si-asa e ingrozita de gandul ca plec si nici nu crede ca voi pleca cu adevarat, mai ales ca i-am spus ca vcoi pleca peste 2 ani. Presimt un mare show atunci...si santajuri sentimentale...
Da, si sotul meu s-a convins ca trebuie...mai ales acum, dupa inca 5 ani cu Basescu...
Voi unde plecati??? Canada? Cand?
aandreea76 spune:
Uitati-va! Nu e motiv de plecat??
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=146482
F. trist...
Llaura spune:
Maru, nu te supara , asa cred, ca tipatul la cineva care n-are nici o vina si poate a avut o zi si mai proasta decat a mea nu rezolva nimic.
Nu-s miss nice mereu, numai ca pastrez tonul politicos Inainte de-a veni aici am stat in state cativa ani, intr-un singur apartament si managementul de acolo numai sicane ne-a facut, e lunga povestea. Cand i-am prins i-am dat in judecata in small claims court si am castigat, vezi le-am luat banii dar n-am tipat
Barbatu-meu zice ca Telus nu i-a luat deposit acum patru ani. Cu Rogers n-am avut de-a face, iar Bell in trei ani a fost ok (scuuuump ca dracu, bine ca mi s-a terminat contractul).
maru spune:
Llaura nu ma supar, si eu sunt de parere ca tipatul nu e o buna metoda, dar cateodata ajuta...din pacate. Telus nu ne-a luat depozit, ci ne-a cerut un credit card pentru ca aveam cu cartela, si normal ca aveau nevoie de o sursa de bani :)
Daca ai sti ce sediu tocmai si-au construit aici downtown!
Andreea, aici nu exista asa ceva period.
aandreea76 spune:
Ne-am interesat un pic si vav de o plecare in Australia. Se pare ca as reusi sa-mi echivalez studiile de nursing mai usor acolo. Partea teoretica o pot face de-aici din Ro, on-line, iar partea clinica, care dureaza 6 sapt, acolo in Au. pt asta as putea obtine o viza de studii de scurta durata, de 3 luni, iar in aceste 3 luni, daca imi gasesc job(spitalul la care fac practica m-ar putea ajuta), pot cere viza de rezidenta permanenta de-acolo, pana o obtin pe-aia, pot obtine o viza de munca, de 4 ani(daca am jobul) Si astfel, n-as mai fi nevoita sa ma intorc in Ro. Din mom in care as avea viza de munca, mi-as putea aduce si familia..
In fine, avem timp sa ne documentam. Altceva vroiam sa va intreb. Cum a reactionat fam voastra(cei ramasi aici), mai ales parintii, cand ati luat decizia emigrarii? mai ales asa departe? Ca maica-mea..(ma umfla si rasu si plansu'), ca tot ne-a vazut si auzit zilele astea discutand, imi zice ca, ce plec, ca ea ce face, ca o "ingroapa vecinii pana vin eu din Au...."
Sunt copil unic si maica-mea e genul ala care n-a taiat nici acum cordonul ombilical, genul de mama-closca, care "se implica" la greu, care "numai ea stie ce/cum e bine"...Cred ca stiti genul...
Citisem pe-aici(nu mai stiu cine zicea) ca si amma ei i-a spus ca daca pleaca sa considere ca nu mai are parinti(sau invers, ca ea nu mai re copil)...ceva de genul... Cum au primit parintii vostri vestea, si, mai ales, plecarea efectiva...?
maru spune:
socrii au fost ok, sotul avea deja fratele aici, iar socrii au, kind of, rasuflat usurati ca sunt impreuna.
parintii au fost f suparati, f suparati, mama a plans, tata a plans, nu ne-au crezut ca ne e bine pana cand nu i-am invitat asta vara aici si s-au linistit.Dar sincer, inima mi s-a facut de piatra atunci cand am plecat, pentru ca durerea a fost mare.
Stii ce a durut f mult? sa impachetez apartamentul in care traisem 13 ani, sa duc la ai mei si la fratele meu parte din lucruri... mult timp mi-am visat apartamentul...am incetat sa il visez cand m-am mutat la casa...
dupa un timp ai putea sa o sponsorizezi pe mama ta si sa o aduci aici, find copil unic si mama ramand fara suport. Si e o solutie viabila. Pana atunci poate veni 6 luni pe an sa isi aline dorul si sa respire acelasi aer cu voi!
E o decizie f grea si voi trebuie sa o luati cu toata inima pentru ca nu e usor nici dupa ce ai luat decizia!
ps:edit greseli minore
Llaura spune:
Andreea, pentru toate profesiile in care lucrezi cu oameni o grea piatra de incercare in emigrare este limba, daca imi permiti sa iti dau un sfat acela ar fi sa iti dai testul de limba din tara (stiu ca expira, dar toefl de exemplu e valabil doi ani), va fi o mare grija mai putin, o parte gata rezolvata...
In plus, cand te documentezi pe internet e bine sa te compari cu cineva in exact aceeasi situatie ca si a ta, in Romania studiile necesare pt nursing s-au schimbat de jdemii de ori, liceu, colegiu/postliceala, facultate acum. Aici nursele au cel putin bachelor (studii de patru ani) si deci clar ca nu iti iese nr de credite daca ai colegiu in Ro; daca faci facultatea de asistente in Ro s-ar putea sa primesti cursuri mult mai putine de facut, poate chiar deloc, sa iti dea la evaluare echivalenta cu bachelor canadian si de acolo sa mergi pe calea pe care merg si absolventii lor care au acelasi nr de ani experienta ca si tine (vezi ce mai zic fetele sigu stie cineva mai bine, eu ma gandesc din punct de vedere general academic).
Este logic sa alegi locul care-ti ofera o cale clara catre dreptul de practica.
Din punct de vedere personal, nu e deloc usor, nu-i imposibil, trebuie sa fie in tine. Eu una inca mai cred ca trebuie sa ai o doza buna de nebunie si aventura-n sange ca sa te muti la capatul pamantului. Imi amintesc ce spunea un prieten de-al meu cu ani in urma cand contemplam emigrarea: mai, am vazut barbati in toata firea plangand. Avea dreptate. Pentru prima data dupa sapte ani am avut un Craciun fericit si neinvadat de vinovatie si dor: mama si-a facut curaj si a venit la mine. Obiectiv vorbind insa, imi pare rau doar ca n-am plecat mai devreme; am pasat bursa, slujba, inca o slujba...a trebuit sa-l intalnesc pe sotul meu (care are sus-pomenita doza) si am plecat impreuna.