Cine are parinti, pe pamant, nu in gand...

Eseea spune:

cred ca e cel mai frumos subiect de pe forum din ultima vreme! Felicitari Lorelai pt deschiderea lui!

Mami de fetita si de baietel

buflea spune:

Si eu imi iubesc parintii - enorm. Nu am cuvinte sa le multumesc pentru ceea ce au scos din mine, asa cum nu am cuvinte sa le cer iertare pentru anii in care am fugit de ei.
A trebuit sa plec peste mari si tari ca sa imi dau seama ca tot ce au facut, bine sau rau, au facut pentru mine, au trait si traiesc pentru mine. Nu stiu daca exista definitie clara a acestui sentiment de sacrificiu si dedicatie pe care eu il recunosc in parintii mei.
A trebuit sa am si eu copii ca sa-i inteleg ... imi pare rau ca am pierdut atatia ani incercand sa fug de ei, i-am ignorat pur si simplu, in perioada adolescentei ma incurcau, ma deranjau si mi se pareau ca mereu stau in calea mea.

De cand am copiii, vin aici cate 6 luni pe an si au grija de nepoti - neconditionat. Si le este greu - nu stiu limba, nu se pot deplasa decat pe jos ... si totusi vin, am impresia ca targetul asta ii tine in viata, ii tine activi ... se duc in Romania sa se relaxeze ca sa se pregateasca sa vina iar aici. Stiu ca atunci cand n-o sa mai vina inseamna ca nu o sa mai poata ... si imi este frica rau dar momentul asta.

Per ansamblu, eu cred ca am niste parinti fericiti - au avut o casnicie normala (nu perfecta, dar au ramas impreuna fara sa se chinuie), au scos din mine OM - m-am tinut de scoala, mi-am facut o profesie, m-au vazut la casa mea, in ultimii ani isi cresc nepotii. Imi place de ei ca incearca sa ramana cu mintea deschisa - mama mai ales - cand sunt in Romania se plimba mult prin tara, se duc in concediu la bai, se vad cu rudele, citesc amandoi foarte mult, sunt deschisi la orice recomandare, acum doua zile cand i-am sunat erau in sala de cinema, la film (Francesca) ... daca cineva le recomanda un spectacol, o piesa de teatru - se duc. Imi place de ei ca sunt tineri in suflet, ca inceearca sa mearga inainte, nu se agata de trecut, sunt flexibili si nu se agata de principiul "stiu eu mai bine ca am trecut prin viata".

Le doresc sa ramana asa cum sunt - nu mai bine, nu mai rau ... si imi mai doresc sa pot sa ii am aproape, sa pot sa ii ajut cand o sa aiba nevoie de mine - sper sa le pot face acte de rezidenta aici desi nu sunt sigura ca vor sa traiasca aici.

Imi pare rau pentru cei care au avut experiente triste cu parintii si pentru cei care nu-i mai au ... tot ce pot sa le spun este ca oricand, in orice moment putem invata ceva de la parintii nostri - sa facem ca ei sau sa nu le repetam greselile.

T_Ioana spune:

Nici nu-ti poti imagina ce tare m-a impresionat ce ai scris mai sus! Poate sunt mai sensibila in perioada asta, poate doar pt ca sunt, poate ma doare inca locul gol lasat de bunica materna (ea a plecat mai recent).....ma doare sufletul pentru cei care nu mai au parintii langa ei! Sarbatori cu pace si liniste si ganduri bune si seninatate!

Ioanaluiwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=1bb14a37cece1022bc3177&skin_id=0" target="_blank">Razvan (03.12.2005) si 18+ cuSonia
Pozici: www.dropshots.com/T_Ioana" target="_blank">1 , www.dropshots.com/T_Ioana2" target="_blank">2 ,www.dropshots.com/T_Ioana4" target="_blank"> 3 , www.dropshots.com/T_Ioana6" target="_blank">4(NOU) , Filmulete serbare



"Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea"

Theiuta spune:

Mama e parte din inima mea si o iubesc din tot sufletul...incerc sa ii fac viata mai usoara si sa o alint si sa o rasfat.Datorita ei si tatalui meu am ajuns OM (imi place sa cred asta) si tot OM vreau sa devina si baietelul meu.
Un gind plin de dragoste si de lumina pentru tine...tata!...imi plinge sufletul ca ai plecat prea devreme si nu ai apucat sa ma vezi fericita, mireasa si sa te joci cu nepotelul! Ce mult iubeai copiii...


Theiuta

Mami si Nicolas


Sanatosi sa fim!

unducthable spune:

La mine e ca si cum as avea 2 perechi de parinti. Mama m-a nascut la 20 de ani s avea si facultatea si serviciul si era si sotie. nu cred in zodii , dar ea e zodia leu si ca o leoaica pentru puii ei , eu si fratele meu.
desi e economista , stie sa puna siguranta :)), gateste tot ce trebuie sa stie o romanca si e f gustos , o admir si o respect , puterea mea e mica fata de a ei , si este ambitioasa , nu pentru ea , din pacate , ci pentru noi

si una peste alta , e o femeie foarte frumoasa , a fost si va fii, cand eram si mai mica si ieseam cu ea pe strada sau ma duceam la ea la servici , toti si toate imi spuneau ce frumoasa e mama mea , eu stiam asta si eram mandra , seamana cu actrita Diana Lupescu.

modesta , nu si-a laudat copiii niciodata , a tinut pentru ea multumirea , altii ne-au laudat dar ea nu ; vorbeste b;and , calm si e buna la inima, satena , ochii verzi si duiosi; si sufletul ei duios se vede pe fata ei, in fata ei nu are cum sa te simti in nesiguranta desi e atat de fragila uneori dar ascunde asta

si tata , nu mai e loc si timp, ii multumescot ce a putu ca a facut tot sa creasca 2 tneri impliniti, desi a plecat de la sat cu pana in 100 lei in buzunar.

Sarut Mana Mama mea ! Tatal meu ! Mamaia si tataia cei dragi care m-au crescut si educat la casa cu curte pana la 5 ani , si copilaria mea asa a fost ea din rai rupta
diana


A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .

http://www.dianabostan.evonet.ro/myalbum111.html

unombun spune:

din pacate eu am discutii cu sotul zilnic din cauza parintilor mei,batrini,bolnavi,pe care el nu ii intelege.mai mult,sunt in pragul divortului,cu copil de 2 luni,pe fondul discutiilor.parintiimei nu se mai tin pe picioare,sunt batrini si bolnavi si el ii suduie si spune ca nu-i crede si a extins si asupra mea discutia,cum ca de ce nu-i pun la punct si nu fac cum zice el,desi locuiesc in casa parintilor mei...nu spun ce scandal a facut de craciun tot ce fac parintiimei e rau in viziunea lui,sunt farsori si joaca teatru,desi tata are 82 ani,a cazut sapt.trecuta pe strada,mamna e paralizata,la 76 ani,in casa parintilor mei intimplindu-se.

unducthable spune:

Un om bun

eu cred ca daca motivul nervilor sotului tau nu erau parintii tai , gasea el alt motiv ... ce ramane pana la urma sunt parintii , copiii tai si pentru celecu alt destin, ramane si sotul, dar daca nu e cel potrivit , poti sa il scoti din viata ta ; lupta pe care o dai nu o meriti, esti un om bun

cat inca mai sunt in viata , cu orice pret eu zic sa alegi pe pariti si pe copii tai , si daca nu e alaturi de tine sotul tau , inseamna ca nu te iubeste , sincer

Dumnezeu sa iti dea putere,

diana

A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .

http://www.dianabostan.evonet.ro/myalbum111.html

lucia52 spune:

Frumos subiect dar tare dureros

Rufus spune:

In gand sau pe pamant, parintii nostri exista. Cinste voua, care-i pretuiti, care cunoasteti dragostea oferita de ei, care oferiti dragoste, la randul vostru. Pentru cei care sunteti departe de parinti, nu disperati, ei se bucura cand ii sunati, le scrieti, le dati dovezi ca va ganditi la ei sau, pur si simplu, stiu ca va este bine. Ei, parintii, se agata de un fir de ata, de un crampei din viata voastra, pe care-l dezvolta si-l povestesc la nesfarsit. Oferiti-le multe "fire de ata", dati-le posibilitatea sa faca parte din viata voastra, chiar la departare. Vor fi fericiti...
Eu mi-am pierdut parintii in preajma Craciunului...tata pe 23, mama pe 27, acum multi ani. E greu pentru mine sa mai trec cu bucurie prin aceasta perioada, dar ma straduiesc pentru fetele mele. Totusi, am incercat sa pastrez obiceiurile familiei asa cum erau ele atunci, cu parintii mei prezenti. Si acum sunt prezenti...o gramada de lucruri poarta amprenta lor.

O vorba speciala pentru cei in situatia lui unombun: nu tolerati, sub nici un motiv, orice denigrare asupra parintilor, indiferent din partea cui vine. Stiu, exista parinti exagerati, uneori chiar rauvoitori, cine stie din ce motive...insa de cele mai multe ori ei ne vor binele. Nu uitati ca veti fi judecati de proprii copii cu aceeasi masura si amar va fi regretul vostru atunci...si tarziu. Un om care va respecta nu va lovi in parintii vostri niciodata. Cat despre cei ce nu va respecta...va pierdeti timpul cu ei.

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

Cristina_OR spune:

intr-adevar, e un subiect tare sensibil.insa, vorba lui Rufus, parintii nostri exista, indiferent unde s-ar afla.si eu mi-am pierdut tatal, dar nu in preajma Craciunului, ci in postul Pastelui.a murit in bratele mele, insarcinata fiind in 5 luni.cel mai mare regret este faptul ca nu a apucat sa-si vada primul nepot, de care ar fi fost foarte mandru, caci a tinut mult la mine si la sotul meu.mama e departe, fratele meu la fel, mai am o singura bunica, insa e departe si ea si nu prea am cu ce sa o ajut, decat o vorba buna la telefon.suntem aproape de socrii mei,ne intelegem bine, insa pt mine nu e chiar acelasi lucru, mai ales acum de sarbatori.
am cunoscut recent o persoana, o fata(femeie pot spune), de vreo 17-18 ani, care a nascut in ziua in care si-a inmormantat mama(nu o vazuse de aproape un an, murise plecata fiind la munca in strainatate, ca sa-i ajute pe ei),cu cateva zile inainte de Craciun.am ramas foarte impresionata de puterea acestei fete, ma tot intreb oare ce sentimente o avea cand isi priveste puiul, si cum vor fi sarbatorile pt ea de acum inainte???
sunt de parere ca parintii trebuie pretuiti, oricum ar fi ei, iar pt cei care nu-i mai au decat in gand, o floare si o rugaciune va fi vazuta de acolo de unde s-au dus.

Cristina, mamica lui Denis Mare
ne mai ajutati si pe noi un pic? http://www.laferma.eu/denis_420.html multumim

aruncati va rog un ochi aici http://zilepentruluciana.wordpress.com/ URGENT


PANA LA 31 DECEMBRIE PUTETI DONA 2 EURO PRINTR-UN SMS LA 879 PT ALINA DONESCU