Rugaciune colectiva pentru a avea prunci buni (51)

caciantoni spune:

si pentru ca azi este sarbatorit SF. Cuv. Gheorghe de la Cernica, va postez mai jos acatistul acestuia....sa va fie de folos....

Acatistul Sfantului Gheorghe de la Cernica

Gheorghe de la Cernica - Sfant Cuvios !

(3 decembrie)

Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele si Icoasele

Condacul I:
Pe cinstitorul de Dumnezeu si mult nevoitorul, Parintele nostru Gheorghe, sa-l laudam dupa cuviinta, caci acesta, prin multa osteneala si nevointe calugaresti, de imparatia cea cereasca s-a invrednicit de la Hristos Dumnezeu. Pentru aceasta, cu smerenie si cu credinta, sa-i cantam din adancul sufletului: Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Icosul I:

Din tineretile tale ai dorit viata cea imbunatatita a monahilor, Parinte Gheorghe, iubitorule de Dumnezeu. De aceea ai plecat pe calea nevointelor sihastresti intrand in ascultarea Sfantului Paisie de la Neamt si lucrand cu dreapta socoteala virtutile dumnezeiesti, ai facut sa se salasluiasca in sufletul tau puterea Duhului Sfant. Minunandu-ne de ravna ta pentru cele duhovnicesti, iti cantam unele ca acestea:
Bucura-te, lucrator bun in via lui Hristos;
Bucura-te, iubitor al chipului monahicesc;
Bucura-te, ca inima ti-a fost plina de har;
Bucura-te, ca te-ai lepadat de omul cel vechi;
Bucura-te, ca te-ai imbracat in omul cel nou, zidit dupa chipul lui Dumnezeu; Bucura-te, invatator al dreptei credinte;
Bucura-te, implinitor al virtutilor crestinesti;
Bucura-te, chip de bunatate si cinste;
Bucura-te, ca din tinerete te-ai rastignit pentru Hristos;
Bucura-te, cel ce crucea Domnului cu bucurie ai purtat;
Bucura-te, ucenic al Sfantului Cuvios Paisie;
Bucura-te, vrednic urmas al cuviosilor parinti;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 2-lea:

Prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, descoperita tie prin Sfantul Ierarh Nicolae, ai fost randuit sa reinnoiesti zidirile si obstea Manastirii Cernica. Si luand binecuvantare de la iubitorul de Hristos, mitropolitul Grigore, ai inceput osteneala restaurarii acestui asezamant, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Auzind, Sfinte Parinte, chemarea Mantuitorului, ai primit fara sovaire ascultarea incredintata si ai inceput lucrarea duhovniceasca de rezidire a Manastirii Cernica si de reinnoirea a vietii calugaresti, pentru care te laudam zicand:
Bucura-te, pilda de statornicie;
Bucura-te, stalp al ascultarii;
Bucura-te, iubitorule de Dumnezeu;
Bucura-te, cinstitorul sfintilor;
Bucura-te, povatuitorule al calugarilor;
Bucura-te, ravnitorul pustiei;
Bucura-te, slujitorul tainelor ceresti;
Bucura-te, lucratorule in via Domnului;
Bucura-te, rugatorule prea fierbinte;
Bucura-te, vrednic ascultator al poruncilor Mantuitorului;
Bucura-te, chip al blandetii pustnicesti;
Bucura-te, strajer neadormit in osteneli si privegheri;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 3-lea:

Povatuit de cuvintele psalmistului care zice: "Arata-mi, Doamne, calea pe care mergi, ca la Tine am ridicat sufletul meu", si, incercat in experienta trairii sihastresti, ai venit impreuna cu dascalul Macarie la locul care ti se descoperise de sus de Sfantul Nicolae, dand slava lui Dumnezeu si cantand: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Puterea Celui de sus pogorandu-se in sufletul tau, Cuvioase Parinte Gheorghe, ai implinit cu osardie poruncile Evangheliei lui Hristos, incat numele tau s-a facut cu repeziciune cunoscut iubitorilor de Dumnezeu din jurul Bucurestilor, pentru care iti cantam unele ca acestea:
Bucura-te, intemeietorule de obsti calugaresti;
Bucura-te, indrumator al calugarilor cuviosi;
Bucura-te, cel ce pe Sfantul Nicolae l-ai avut ocrotitor;
Bucura-te, cel ce ai implinit cu dragoste randuielile calugaresti;
Bucura-te, urmatorule al Cuviosului Parinte Paisie de la Neamt;
Bucura-te, izgonitorul vrajmasilor vazuti si nevazuti din manastirea ta;
Bucura-te, ca fapturile asculta de cuvantul tau;
Bucur a-te, ca pentru toate ai slavit pe Dumnezeu;
Bucura-te, vazatorule al lucrarii divine din cele create;
Bucura-te, duhovnic iscusit si chip prea luminate;
Bucura-te, povatuitor si indrumator duhovnicesc al crestinilor;
Bucura-te, intruchiparea bunatatii si a smereniei;
Bucura-te, Parinte Cuvioase Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 4-lea:

De indata ce mitropolitul Grigorie te-a binecuvantat sa fii intemeietor al vietii de obste si chivernisitor al bunurilor manastiresti de la Cernica, intru rabdare si nadejde ai inceput, Cuvioase Parinte, osteneala innoirilor, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Cine nu te va fericii, Parinte Gheorghe, pe tine cel care cu intelepciune si credinta ai rectitorit Manastirea Cernica si ai randuit viata cea de obste placuta lui Dumnezeu. Pentru aceasta iti aducem laude ca acestea:
Bucura-te, parinte plin de har dumnezeiesc;
Bucura-te, ca viata ta ai inchinat-o slujirii lui Hristos;
Bucura-te, ca ai implinit cu ravna voia Lui;
Bucura-te, ca ai fost ascultator intru toate de ierarhul tau;
Bucura-te, ca adesea cu el in multe te-ai sfatuit;
Bucura-te, faclie luminoasa a ucenicilor tai;
Bucura-te, risipitor al intunericului minciunii;
Bucura-te, izgonitor al vrajmasilor fatarnici;
Bucura-te, linistitorul furtunilor de pe marea vietii;
Bucura-te, ca si natura asculta de cuvantul tau;
Bucura-te, impaciuitorule al tuturor certati si de vrajmasul despartiti;
Bucura-te, chivernisitorul lucrurilor sfinte;
Bucura-te, Parinte Cuvioase Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 5-lea:

Vazand vrajmasul statornicia ta in lucrarea duhovniceasca, de Dumnezeu purtatorule, Parinte, ti-a pregatit multime de ispite si suparari ca sa te piarda; insa, dupa putin timp, s-a rusinat indepartandu-se, caci tu cantai pururi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Inzestrat cu harul preotiei, ai slujit cu credinta dumnezeiestile Taine ale lui Hristos, iar Cunoscatorul inimilor, Dumnezeu, ti-a daruit, cinstite Parinte, multime de ucenici si fii duhovnicesti, pe care i-ai impartasit din cuvantul ziditor al Evangheliei si din izvorul datator de viata al Duhului Sfant, pentru care lucru minunandu-ne iti cantam:
Bucura-te, vietuitor al pustiei si rugator neincetat;
Bucura-te, om duhovnicesc si povatuitor luminat;
Bucura-te, purtator al harului Duhului Sfant;
Bucura-te; candela aprinsa din lumina lui Hristos;
Bucura-te, foc de rugaciune calauzitor al ucenicilor tai;
Bucura-te, sprijinitor al credinciosilor;
Bucura-te, urmator al Sfintilor Parinti;
Bucura-te, ca ai semanat samanta cea buna in inimile credinciosilor;
Bucura-te, mangaierea celor intristati;
Bucura-te, pastorul cel bun al turmei lui Hristos;
Bucura-te, staret, iluminat de Duhul Sfant;
Bucura-te, parinte al parintilor pustiei;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 6-lea:

Precum cerbul care cauta sa se adape din izvoarele cele limpezi ale pustiei, asa si sufletul tau, minunate Parinte, dorea sa se linisteasca in ostroavele Sfantului Munte Athos. Dar, socotind ca ascultarea de mai marii Bisericii este mai sfanta decat vointa proprie, intru smerenie ti-ai taiat voia si supunandu-te chemarii sfinte ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Iubindu-ti neamul tau Parinte, desi ai cautat in alte locuri sa te imbunatatesti sufleteste din experienta traitorilor in Hristos, totusi, atunci cand ai fost chemat sa slujesti pe fiii poporului tau din care ai iesit, cu bucurie ai raspuns, pentru care iti cantam:
Bucura-te, urmator al sfintilor cuviosi de demult;
Bucura-te, cuvioase purtator al darului smereniei;
Bucura-te, inteleptule din intelepciunea lui Hristos;
Bucura-te, constiinta datoriei implinite;
Bucura-te, implinitorul legii si al virtutilor;
Bucura-te, rugatorule pentru neamul tau;
Bucura-te, ca ai fost daruit de Hristos cu putere de sus;
Bucura-te, cel ce ti-ai rastignit poftele impreuna cu patimile;
Bucura-te, ca ti-ai supus vointa, vointei lui Hristos;
Bucura-te, ca ti-ai ridicat cugetul de la pamant la cer;
Bucura-te, ca nu ti-ai lipit inima de bunatatile cele trecatoare;
Bucura-te, ca cele ceresti ai dorit in toata viata ta;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 7-lea:

Vederile mintii avandu-le curatite prin lucrarea virtutilor, Parinte Gheorghe, ai ajuns la starea de nepatimire si contempland pe Hristos neincetat in inima ta, cantai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Icoana vie de rugaciune, post si privegheri te-ai facut ucenicilor tai, iar vestea vietuirii tale ingeresti s-a raspandit in tot tinutul Tarii Romanesti. Pentru aceea iti cantam:
Bucura-te, ca fiinta ti-a fost plina de Treime;
Bucura-te, minte plina de smerita cugetare;
Bucura-te, ca viata ti-ai curatit-o de pacate;
Bucura-te, floare aleasa rasadita in gradina Maicii Domnului;
Bucura-te, trandafir cu petalele infrumusetate de lumina lui Hristos;
Bucura-te, ca inima ta raspandeste mireasma iubirii duhovnicesti;
Bucura-te, parinte plin de har dumnezeiesc;
Bucura-te, ca vrajmasii n-au putut rapune statornicia ta in rugaciune;
Bucura-te, cel ce prin chemarea Duhului, cerul l-ai pogorat pe pamant;
Bucura-te, pilda buna credinciosilor ravnitori;
Bucura-te, urmator al Sfantului Nicolae intru ajutorarea aproapelui;
Bucura-te, ca impreuna cu Sfantul Ierarh Calinic te rogi pentru cinul calugaresc;
Bucura-te, Cuvioase parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 8-lea:

Cuvioase Parinte, in tot pamantul tarii noastre s-au raspandit invataturile tale, iar multimea credinciosilor, venind la tine se adapa ca de la un izvor datator de har si binecuvantat, multumind lui Dumnezeu si cantand: Aliluia!
Icosul al 8-lea:

Credinta ortodoxa ai pazit, calea nevointelor ai savarsit si impodobit fiind cu virtutile, cu nadejde sfanta la Bunul Dumnezeu ai ajuns, Cuvioase Parinte, caci, primind cununa cea nevestejita a slavei, de la cele vremelnice la cele ceresti, te-ai mutat. Pentru aceasta, iti aducem aceasta cantare:
Bucura-te, ca prin harul lui Dumnezeu si prin nevointe ai castigat raiul;
Bucura-te, ca rabdarea ti-a fost ancora si putere;
Bucura-te, ca Hristos te-a incununat in ceruri;
Bucura-te, ca ai intrat in ceata Sfintilor Cuviosi;
Bucura-te, margaritar al sfintilor romani;
Bucura-te, ca numele tau s-a inscris in cartea vietii;
Bucura-te, ca de pe pamantul acesta te-ai rasadit in gradina raiului;
Bucura-te, ca vezi fata lui Hristos pe care L-ai iubit;
Bucura-te, ca noi urmasii tai iti pastram vie pomenirea;
Bucura-te, ca mutarea ta la ceruri ne-a umplut de bucurie;
Bucura-te, cel ce petreci vesnic in Preasfanta Treime;
Bucura-te, ca te veselesti pururi in lumina dumnezeirii;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 9-lea:

Trupul tau incarcat de mireasma virtutilor a fost asezat in Manastirea Cernica, pe care ai zidit-o cu atata osteneala, alaturi de al altor parinti cuviosi si nevoitori, iar sufletul tau se salasluieste in lacasurile ceresti, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Desi ai trecut din viata aceasta la viata cea vesnica, Cuvioase Parinte Gheorghe, n-ai parasit nicicum pe cei ce se lupta cu necazurile si ispitele lumii acesteia, caci mijlocesti pururea la Preamilostivul Dumnezeu pentru cei ce-ti canta unele ca acestea:
Bucura-te, Cuvioase Parinte ctitor preamarit;
Bucura-te, rugator fierbinte pentru neamul romanesc;
Bucura-te, lauda ortodocsilor si bucuria calugarilor;
Bucura-te, purtatorule de cununa cereasca;
Bucura-te, turn al crestinatatii si stalp al Bisericii
Bucura-te, indraznirea noastra catre Dumnezeu;
Bucura-te, slujitor al lui Hristos si prieten al ingerilor;
Bucura-te, floare duhovniceasca, deschisa in nadejdea rodului;
Bucura-te, samanta buna aruncata in pamant roditor;
Bucura-te, luminator al monahilor si calauza nevoitorilor;
Bucura-te, cunoscator al tainelor lui Dumnezeu;
Bucura-te, ostenitor in raspandirea scrierilor sfinte;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe mult nevoitorule!

Condacul al 10-lea:

Faclie purtatoare de lumina te au pe tine cetele monahilor nevoitori si multimea crestinilor smeriti, izvorand tuturor buna mireasma si dand tamaduiri celor ce cu dragoste cinstesc si se inchina sfintelor tale moaste, caci multumesc lui Dumnezeu pentru ca li s-a dat un astfel de dar, cantand: Aliluia!

Icosul, al 10-lea:

Laudand nevointele tale, Cuvioase Parinte si cinstind sfintele tale moaste, cantam cu bucurie incununarea ta in ceruri si rugandu-te cu credinta sa ne ajuti in vremea ispitelor si primejdiilor care ne impresoara in lumea aceasta ca sa-ti cantam:
Bucura-te, purtatorule al darului vindecarii;
Bucura-te, facatorule de minuni pentru cei credinciosi;
Bucura-te, izvor de tamaduiri si tamaduitor al durerilor;
Bucura-te, ajutor grabnic al celor suferinzi;
Bucura-te, raza de soare pentru poporul cel bine credincios;
Bucura-te, liman duhovnicesc celor osteniti;
Bucura-te, faclie calauzitoare in noaptea ispitelor;
Bucura-te, luceafar rasarit in intunericul necazurilor;
Bucura-te, prieten si casnic al lui Dumnezeu;
Bucura-te, rugatorule catre Maica Domnului;
Bucura-te, talmacitorul tainelor dumnezeiesti;
Bucura-te, impreuna vietuitorule cu ingerii;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 11-lea:

Mangaiere si liniste sufleteasca reversi in inimile credinciosilor, celor ce cinstesc cu dragoste pomenirea ta, Sfinte Cuvioase Gheorghe, mult nevoitorule, si multumind lui Dumnezeu canta: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Avand indrazneala catre Milostivul Dumnezeu pe Care L-ai iubit, Sfinte Parinte, te rugam, noi, cei ce savarsim cu dragoste pomenirea ta, sa ne izbavesti de necazuri, primejdii si nevoi, ca sa-ti cantam unele ca acestea:
Bucura-te, omule al lui Dumnezeu si credincioasa sluga;
Bucura-te, mladita incarcata de roadele Duhului Sfant;
Bucura-te, al monahilor, dulce mangaiere;
Bucura-te, al credinciosilor, in ispite, intarire;
Bucura-te, al manastirilor aparare si spre viata duhovniceasca trezire;
Bucura-te, chip al blandetelor si pilda de smerenie;
Bucura-te, impreuna cu Sfantul Mare Mucenic Gheorghe;
Bucura-te, slujitor al adevarului si om al dreptatii;
Bucura-te, descoperitorul celor viitoare;
Bucura-te, trup preamarit si suflet indumnezeit;
Bucura-te, tamaie inmiresmata si candela vesnic aprinsa;
Bucura-te, glas ascultat de Hristos, Stapanul tau;
Bucura-te, Cuvioase Parinte Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 12-lea:

Vrand Preabunul Dumnezeu sa daruiasca Bisericii noastre dreptmaritoare un semn al prezentei Sale, te-a ales pe tine, Cuvioase Parinte Gheorghe, sa ne fii lumina nestinsa si fantana de har. Pentru aceasta cu multumire ii cantam: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Zid de aparare impotriva ispitelor si rugator fierbinte fii noua, Cuvioase Parinte, caci, avand indrazneala la Milostivul Dumnezeu, nadajduim sa ne acoperi pururi de rautatile lumii acesteia si sa ne feresti de sagetile celui viclean, ca sa-ti aducem aceste laude:
Bucura-te, tatal orfanilor si sprijinul celor asupriti;
Bucura-te, hranitorul celor flamanzi;
Bucura-te, aparatorul oropsitilor;
Bucura-te, bogatia saracilor;
Bucura-te, limanul inviforatilor;
Bucura-te, aducatorul belsugului;
Bucura-te, izgonitorul secetei;
Bucura-te, protectorul vaduvelor si batranilor;
Bucura-te, sfatuitorul monahilor;
Bucura-te, rugatorul fierbinte pentru sufletele noastre;
Bucura-te, risipitorul ispitelor;
Bucura-te, mijlocitorul mantuirii noastre;
Bucura-te, Parinte Cuvioase Gheorghe, mult nevoitorule!

Condacul al 13-lea:

O, mult nevoitorule, Cuvioase Parinte Gheorghe, primeste de la noi nevrednicii aceasta putina rugaciune, pe care o da lui Hristos Dumnezeu si roaga-L sa ne izbaveasca din toate necazurile si ispitele vietii pamantesti, sa ne fereasca din chinul ce va sa fie pentru pacatele noastre si sa ne invredniceasca de imparatia cerurilor, ca sa cantam cu dragoste: Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori.
Apoi iarasi se zice Icosul intai si Condacul intai.

maria08 spune:

Livsy: Tu ai mereu cate o vorba buna pentru fiecare, cred ca ai un suflet deosebit!! Cred ca-ti este greu in aceasta perioada a sarbatorilor, dar mai cred ca Bunul Dumnezeu iti pregateste ceva special....apropos, spuneai( intr-un post mai vechi) de ceva vesti frumoase pentru sarbatori sau am inteles gresit??
Georgia: Cat de mult imi doresc si eu aceasta stare de liniste sufleteasca......trebuie sa fie atat de bine!!!!! Intinde si spre mine o mana poate ma molipsesc...
Cum va spuneam, noi am oprit procedura FIV, voi reface analizele in ianuarie si voi cere parerea unui endocrinolog bun.
Doamne Ajuta!!

MaraAnisia spune:

Buna dimineata, dragi prietene,

Livsy,
Cami_antonia, ma bucur foarte mult pt Alina si Adrian ca se intorc si ma rog n continuare sa se faca bine. foarte frumoasa ideea ta de a ne intreba ce facem de Craciun.
Eu ma bucur foarte mult de Sarbatorile de iarna mai ales ca am si vacanta in aceasta perioada (22 dec. -5 ianuarie). imi place sa pregatesc bunatati impreuna cu mama si sotul, sa impodobesc casa cu decoratiuni, sa fac bradul impreuna cu sotul meu, sa cumpar, ofer si primesc cadouri, sa mergem in vizite la nasi, socri, bunici, sa primim musafiri acasa. ce mai, atmosfera de sarbatoare.... abia astept .

Imi place foarte mult ca s-a animat subiectul nostru mai ales cu asa o tema frumoasa.

Livsy, iti doresc ca acest Craciun sa-ti aduca o surpriza placuta in viata ta

Mvb, esti un om minunat si Dumnezeu te va rasplati cat de curand.

Georgia_c, draguta mea, ma bucur ca in sfarsit ai ajuns la linistea sufleteasca. iti doresc sa te tina mereu de acum incolo si sa te gaseasca linistita si binedispusa.

pogonici1977,

Theiuta, esti foarte draguta. apreciez foarte mult mamicile care au deja un copil si isi doresc atat de mult inca unul

Happymum , ce ne mai spui despre tine?

Caciantoni, multumesc pentru toate lucrurile folositoare supuse atentiei noastre. Doamne ajuta si sa auzim numai de bine.

Maria08, imi pare rau ca a trebuit sa opresti procedura FIV, dar cu siguranta vei gasi un sens pt acest lucru. iti doresc sa il gasesti cat mai curand si sa ai un raspuns/ o solutie la pb ta.

vvvv, ce ne mai spui despre tine?

Luca2008 multa sanatate.


tuturor va doresc numai bine, liniste si bucurie in suflet

Mara

Cu Dumnezeu in gand

georgia_c spune:

hop si io ... am trecut sa va spun ca azi este dezlegare la peste

---

Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramane anonim
Albert Einstein

Multumita lui Dumnezeu si voua Alex traieste www.alexiatoma.ro

Alina e o fata tanara ca si noi .. isi doreste familie si copii ..s-o ajutam sa-si indeplineasca visul

http://alinadonescuumanitar.blogspot.com/2009/10/poveste-de-viata_1788.html#comments

MTHFR C677T genotip heterozigot

---

caciantoni spune:

Viata Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica

Cursul vietii pamantesti a Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica

Sfantul Cuvios Gheorghe a venit pe lume in anul 1730, intr-o familie de binecredinciosi ardeleni din Salistea Sibiului. Aprins din tinerete de duhul vietuirii calugaresti si neputandu-si implini aceasta vocatie in Transilvania, din cauza persecutiilor impotriva ortodoxiei si, mai ales, impotriva asezamintelor monahale, el a trecut, la varsta de 19 ani, in Tara Romaneasca unde, dupa cum marturisea, pe la 1807-1810, biograful sau cel dintai, Protasie ieromonahul, a intrat in slujba unui arhiereu aflat in Bucuresti, mitropolitul grec Rosca.

Curand, mai apoi, in 1750, a plecat impreuna cu parintele sau sufletesc la Constantinopol si apoi la Muntele Athos, vietuind in Manastirea Vatoped, unde a fost facut de acesta rasofor si diacon, iar dupa moartea mitropolitului a devenit ucenic al staretului Paisie Velicicovschi, la schitul athonit Sfantul Ilie. Aici a primit sfantul chip ingeresc, devenind calugar in mantie, in 1752, prin mana cuviosului Paisie insusi, iar apoi, in 1754, a fost hirotonit preot.

In vremea petrecerii sale la Muntele Athos a deprins, cu ravna si mult folos sufletesc, bucuriile vietii de obste intru Hristos, intr-armandu-se necontenit pe cararile anevoioase ale urcusului duhovnicesc.

In anul 1763 l-a insotit pe marele staret, dimpreuna cu ceilalti 64 de ucenici, in Moldova, la Manastirea Dragomirna, unde s-a nevoit doisprezece ani ca ieromonah, duhovnic si econom al obstii care a ajuns sa numere 350 de vietuitori.

Siliti, insa, de ocupatia austriaca instaurata, in 1775, asupra Bucovinei, 200 de calugari de la Dragomirna, intre care si cuviosul Gheorghe, s-au mutat, impreuna cu nastavnicul lor, Paisie, in partile nemtene, la Manastirea Secu. Patru ani mai tarziu, in 1779, primind staretul Paisie sub ascultare si Manastirea Neamt dimpreuna cu Manastirea Secu, Gheorghe l-a urmat si in marea lavra nemteana, unde a mai petrecut inca vreo doi ani de zile in obstea care numara acum vreo 700 de frati.

In anul 1781, dorind a-si improspata amintirile uceniciei sale din Sfantul Munte si luandu-si, intru aceasta, binecuvantare de la parintele sau sufletesc, a pornit pe drumul catre Athos. Ajungand in Bucuresti, a fost insa oprit in Tara Romaneasca de catre mitropolitul Grigorie al II-lea (1760-1787) si de catre un vechi prieten, ieromonahul Macarie de la mitropolie, si dansul ucenic al staretului Paisie, care, prin multe insistente, l-au determinat sa primeasca a revigora viata in schitul Cernica, aflat in totala parasire de peste trei decenii. Lucrarea ce i s-a incredintat era de a orandui si in aceasta parte a pamantului romanesc o manastire cu aleasa viata de obste, dupa tipicul Muntelui Athos si al obstilor paisiene din Moldova.

Pastorind cu jertfelnicie si mult har, a refacut vatra cernicana, adunand, in jurul sau, in doar cinci ani, o obste de 103 ucenici.

In 1785, cazand intr-o boala grea, din care nu a crezut ca va mai scapa cu zile, a intocmit o ?diata? (testament), ca un adevarat asezamant al obstii sale, ce a ramas, peste vreme, un document de exceptionala insemnatate duhovniceasca. Insanatosindu-se mai apoi, a mai trait, in aceeasi spornica lucrare, inca 22 de ani.

Roadele carmuirii sale din chinovia Cernicai au facut ca, in 1793, mitropolitul Filaret al II-lea sa-i dea in seama si Manastirea Caldarusani, conducandu-le efectiv pe amandoua din aprilie 1794 si pana la moartea sa in decembrie 1806, locuind, pe rand, in fiecare dintre ele si asezand parinti egumeni care sa le poarte de grija, mai ales cand el insusi era plecat in cealalta parte. In ambele manastiri a oranduit nestramutat viata de chinovie dupa traditia athonito-paisiana, si dupa asezamantul diatei sale, cu pravila celor sapte laude zilnice, spovedania deasa, ascultare, rugaciune continua, asceza si masa de obste.

Sfarsitul vietii i-a sosit la 3 decembrie 1806, fiind mult plans de cele doua numeroase obsti de ucenici ai sai. A fost inmormantat la Manastirea Cernica, in fata bisericii Sfantului Lazar, zidita de el in 1804, mormantul sau fiind pe locul din cimitir ocupat, mai tarziu, in 1875, de cavoul mitropolitului Nifon.

Sfantul Cuvios Gheorghe este apreciat, pentru viata sa aleasa, pentru tactul si roadele carmuirii celor doua mari obsti calugaresti muntene, ca unul dintre cei mai de seama cuviosi romani, innoitor de renume al monahismului romanesc, in pragul epocii moderne, in duhul neo-isihast athonito-paisian.

In sesiunea sa din 20-21 octombrie 2005, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea cuviosului staret Gheorghe. Proclamarea canonizarii s-a savarsit la Sfanta Manastire Cernica in ziua praznuirii sale, la 3 decembrie 2005, de catre un impresionant sobor arhieresc avandu-l in frunte pe Prea Fericitul Parinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

Ioanact spune:

Doamne Ajuta!
Intr-adevar in lista de emoticonuri nu este, ca sa-ti apara floarea albastra, scrii flo2 intre paranteze patrate [....]!

ALBUM
POZE RECENTE
Ioana creste mare

Cum creste bebe Justin(a)

ALINA de IOANA (11 Ianuarie 2008) + 20+ -posibil tot - Justina
DOAMNE AJUTA-NE, sa ne nastem sanatosi!

luca2008 spune:

Ce subiect frumos se dezbate aici.
Mara , multumesc mult iubita.
Sisica te pup fata draga. Ce mai faci? Da si tu un semn ...cat de mic.
Livsy si eu astept vestile bune despre care spuneai.
Georgic zanic drag , pestisor...iami....multumim.Doamne Ajuta sa fie de bun augur linistea ta interioara , sa fie asa cum zicea si Theiuta.
Maria08 nu fi trista te rog mult , totul se poate rezolva .Eu merg destul de des la endocrinolog. Daca vrei, imi poti spune de ce ai oprit FIV-ul?Eu am tiroida H. cu ATPO peste 500 si TSH-ul acum sub tratament este 1 si ceva.
Cami asteptam vesti despre Alina si Adrian.Au ajuns in tara? Despre ce diagnostic ce ne poti spune?
Deeva , sper din suflet ca ai ajuns la Parintele Gherontie.
Despre vvv mai aveti vesti. Ce mai face , cum se simte? toate fetele

happymum spune:

buna ziua tuturor...

alina ce fain e... mutumesc de pont...

sanatate multa celor aflati in nevoie.

mara ma uitam azi dimineata pe calendar la luna decembrie si am vazut pe 30 sf mucenita anisia... mi-a zburat gandul la tine...

va doresc o zi buna.
imi doresc ca deeva sa redevina optimista si puternica, am bagat la cap ceva ce a zis ea mai de mult, si mi-a fost de mare ajutor. iti doresc sa iti gasesti din nou "ajutorul" cat mai curand. cu mult drag...

si da, vvvvv ce mai faci?

numai bine tuturor.


Blog

caciantoni spune:

si pentru ca ieri s-au implinit 11 ani de cand parintele Cleopa a trecut la Domnul, va postez mai jos cateva indemnuri ale marelui duhovnic....Dumnezeu sa il odihneasca in pace si vesnica sa-i fie pomenirea! Cuvioase parinte Cleopa, roaga-te pentru noi, pacatosii!

Parintele Cleopa si INIMA DE MAMA

Postat de admin pe 03 Dec 2009 la 10:59 am | Categorii: Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului - cuvinte tari, texte esentiale, Parintele Cleopa Print

Cleopa-

Care-i cel dintai si cel mai de folos gand al omului in viata asta si ce-i trebuie omului ca sa se mantuiasca?

Pe langa credinta dreapta ii trebuie aceste trei lucruri, dupa invatatura Sfintilor Parinti: sa aiba catre Dumnezeu inima de fiu, catre sine minte de judecator, iar catre aproapele sa aiba inima de mama.

Iata, asa trebuie sa fim noi, fiii lui Dumnezeu dupa dar! Noi avem darul punerii de fii prin dumnezeiescul Botez. Biserica este mama noastra duhovniceasca, care ne-a nascut pe toti prin apa si prin Duh. Prin dumnezeiescul botez avem punerea de fii, darul infierii, fii dupa dar ai lui Dumnezeu, nu dupa fiinta, ca dupa fiinta numai unul este, Hristos.

Dar daca suntem fiii lui Dumnezeu dupa dar si daca zicem lui Dumnezeu: “Tatal nostru, Care esti in ceruri”, apoi cum este un fiu adevarat al unui parinte pe pamant? Un copil adevarat, care intr-adevar iubeste pe tatal sau si nu cu viclenie, ci cu toata inima, el se teme tare sa nu-l mahneasca pe tatal sau, nu de frica, ci ca nu cumva sa-l supere pe cel care i-a dat fiinta si l-a nascut si l-a crescut.

Indata ce a gresit acest copil, alearga la tata si isi cere iertare. “Iarta-ma, tata, ca am gresit!” Si-i foarte bucuros cand tata il iarta si-i spune: “Dragul tatei, fii atent, sa nu mai gresesti!” Asa trebuie sa avem si noi grija fata de Tatal nostru cel din ceruri.

Noi suntem fiii lui Dumnezeu dupa dar, fiii Tatalui Ceresc. Avem un Parinte acolo Care priveste spre toate popoarele lumii, cum zice psalmul: Ochii Lui spre neamuri privesc. Genele Lui cerceteaza pe fiii oamenilor (Psalm 10, 4 ). Iar Mantuitorul ne invata: Voi tata sa nu numiti pe pamant! De ce ? Unul este Tatal vostru, cel din ceruri (Matei 23, 9).

Ai auzit ca Tatal are toata zidirea cea de sub cer si cea din cer; Tatal, Care a facut toate din cer si de pe pamant. Deci cand il suparam, macar atat respect sa avem, cum are un copil cuminte catre tatal sau, ca, indata ce-a gresit, isi cere iertare. Aceasta ne trebuie si noua ca o conditie a mantuirii.

Sa avem catre noi minte de judecator. Cum? Sa ne judecam pe noi totdeauna: “Ce gandim noi, ii place lui Dumnezeu? Ce vorbim noi, ii place lui Dumnezeu? Ce facem noi acum, ii place lui Dumnezeu? Ce intentionam noi, oare ii place lui Dumnezeu?” Si daca constiinta, care este oglinda sufletului, ne spune ca nu, atunci sa incetam de a gandi aceste lucruri, de a le vorbi si de a le pune in plan sa le facem.

Aceasta inseamna sa se judece omul pe sine, ca auzi ce spune dumnezeiasca Scriptura: De se va judeca omul pe sine, nu mai cade in judecata lui Dumnezeu (1Corinteni 11, 31). Si daca iti spune constiinta ca da, atunci este bine, caci avem marturia constiintei noastre bune. Apoi sa avem stiinta gandului curata despre ceea ce gandim sau vorbim sau facem.

Al treilea plan spre mantuire si datorie prea mare si sfanta este sa avem catre aproapele inima de mama. Asa se cere, sa iubim pe toti oamenii din lumea asta, precum o mama isi iubeste pe toti copiii la fel.

O mama buna, care-i adevarata mama, daca ar avea si zece copii, ea tine la toti deopotriva. O mama buna este ca o closca, care, ati vazut, chiar daca are 30 de pui, si numai unul daca i-l iei, iti sare in cap. De ce? Este tot al ei. Asa face si o mama buna!

Ea cand pune mana pe varga si loveste copilul, mai tare o doare pe dansa decat pe copil. Ea il loveste cu atata mila! Si, ca sa nu se faca rau, il bate cu varguta. Si nu-l bate din ura, ci din dragoste il bate, ca sa se faca bun. Este un proverb crestinesc: “Unde da mama, creste!” Ea din dragoste cearta pe copii si foarte mult ii iubeste. Uneori se manie, se face ca-i ocaraste, pune mana pe varga, in tot chipul, ca sa-i faca buni. Cearta si pe cei buni si pe cei rai, dar in vreme de primejdie uita toate. Care este adevarata mama, isi pune sufletul pentru toti.

Si daca ar avea unul betiv, rau, injurator si n-o asculta, Doamne fereste, daca l-ar vedea ca a intrat in apa si se ineaca, sau in foc, sare dupa dansul! Moare odata cu dansul ca sa-l scoata. Nu mai tine minte ca l-a suparat. Uita toate, uita ca a necajit-o. Moare pentru dansul. Cand striga: “Mama, nu ma lasa”, ea uita totul.

Pentru ce ? Ca-i mama adevarata, iar copilul este rupt din inima ei si nu poate sa-l lase, cand il vede in necaz.

Iata asa trebuie sa facem si noi. Tot omul din lume este aproapele nostru. Cum face o mama buna, care isi pune sufletul pentru copii, asa trebuie sa iubim si noi pe toti deopotriva si sa ne punem sufletul pentru ei. Sa fim exact ca o mama buna cu toti, si cu cei buni si eu cei rai; sa nu facem deosebire, sa-i iubim pe toti ca pe noi insine.

In aceasta privinta o sa va spun o istorioara cu inima de mama, ca sa vedeti pana unde merge inima de mama.

16

Era o biata mama tanara. A murit sotul ei in razboi cu persii. Era din Grecia si i-a ramas un copilas. Ea, femeie serioasa, cu frica lui Dumnezeu, a hotarat in inima ei sa nu se mai casatoreasca. A dus viata cinstita, in curatie, in post, in milostenie, in cercetarea bisericil si a crescut copilasul asta. Toata mangaierea ei era copilul. Asa l-a crescut biata mama dintr-o faramatura de carne, cu multa dragoste, ca o mama cand are unul singur si cand nu are, mai ales, nici sot. L-a invatat scoala, ma rog, tinea la el ca la ochii din cap. Dar, crescand copilul, crestea si grija mamei.

Asa a trecut tineretea copilului si a facut armata. Mama, pana la armata, l-a crescut ca pe o fata mare in casa ei. Era cel mai cinstit din tot satul, cel mai cuminte. Nici un cuvant n-a zis impotriva mamei, nici n-a mahnit-o vreodata; nimic nu facea ceva fara sfatul mamei. Dar, o, rautatea lumii! Cand a venit din armata, i s-a schimbat mintea. A inceput sa nu mai asculte de mama. A inceput sa nu-si mai arate dragostea fata de mama ca mai inainte; se ducea seara prin sat si venea tot mai tarziu. Mama se topea de scarba acasa. Aprindea candela la Maica Domnului si facea metanii: “Maica Domnului, pazeste-l!” Si cand venea Ioan mai tarziu, ca Ioan il chema, il zicea:

- Dragul mamei, Ioane, unde ai stat tu asa de tarziu, ca mare scarba am avut? Uite, ai mancare calda, ai camera ta grijita. Eu am plans, ca tu n-ai frati; te vei fi intalnit cineva, ai fi gresit sau niste oameni rai te-or bate.

Dar el a inceput, ca niciodata, sa vorbeasca impotriva:

- Mama, lasa-ma in pace! Ce ma pazesti ca pe copii? De acum inainte eu stiu sa ma port in lume!

Niciodata nu vorbise el asa. Mama se topea cand auzea.

– Vai de mine, dragul mamei! Dar eu pentru ca te urasc iti spun asta? Eu te iubesc! Dar ma tem, ca numai pe tine te am, singura mea nadejde! Daca nu te mai vad, mai bine sa mor si eu!

Sa vedeti ce s-a intamplat. In satul vecin era o fata rea, blestemata, trageau mai multi. A inceput sa se duca si el acolo. Mama-sa nu stia nimic.

- Unde te duci tu? l-a intrebat ea. Eu am auzit ca te duci la vrajitoarea aceea. Vai mie, mai bine muream, decat sa aud aceasta!

El, in loc sa asculte, a zis :

- Lasa-ma, mama! Ce ma pazesti? Eu stiu sa-mi port caciula de-acum!

Niciodata in viata nu vorbise asa cu mama lui. Iar ea se topea de plans, ca nu mai avea ce sa-i faca. Ce s-a intamplat? Blestemata aceea de vrajitoare a auzit de la altii ca mama lui nu-l lasa sa vina pe la dansa. Odata, mergand el la casa ei, i-a spus:

– Ia asculta, mai! Sa-mi spui drept, pe cine iubesti mai mult ? Pe mine sau pe mama ta?

El, fermecat la minte de ia o pauzarea aceea blestemata, sta oleaca si zice:

– Pe tine te iubesc mai mult!

– Eu nu cred! a zis ea. Du-te acasa si, daca ma iubesti pe mine mai mult decat pe maica-ta, in noaptea asta sa vii cu inima mamei tale la mine! Faci asa sau nu? A stat oleaca si, indemnat de satana, a zis:

– Si aceasta o fac!

Si s-a dus din fata ei si a venit acasa. Mama, saraca, ii pregatise mancarea, ii incalzise camera si plangea la Maica Domnului sa-l aduca sanatos acasa. Iata ce pregatea mama pentru dansul si iata ce pregatea el pentru mama lui! Ce contrast era aici? Ce faradelege nemaipomenita? Mama il astepta plangand, sa-l pazeasca Dumnezeu de primejdii si el vine sa-i scoata inima. Vine acasa. Trecuse de miezul noptii. Mama i-a iesit in cale:

– Dragul mamei, dar acum se vine? Vai, multa grija am avut de tine!

El nu vedea nimic. Se uita in stanga si-n dreapta prin casa, dupa cutit. Si vede cutitul cel mare din bucatarie. Ia cutitul in mana, o ia pe mama de grumaz, sa nu racneasca, si o junghie in inima. Biata mama s-a dus! Sangele a inabusit-o, s-a stins mama cea scumpa, care se jertfea pentru el! Ce-a facut? Auzi pana unde l-a dus satana! A spintecat sanul stang al mamei, a scos inima mamei, a pus-o intr-un castron, a spalat-o de sange, a imbracat-o pe mama-sa cu haine de moarte, a culcat-o pe pat, a incuiat usa si a luat inima mamei lui in basma si a pornit prin padure sa o duca vrajitoarei, ca sa-i arate ca o iubeste mai mult. Ati vazut, cand merge un om repede prin padure, daca-i padurea deasa, te lovesc crengile. El mergea repede, ca pana la ziua sa vina inapoi, sa nu afle nimeni crima pe care a facut-o, si totodata s-o incredinteze pe aceea ca o iubeste mai mult decat pe mama lui. Mergand el repede cu inima mamei intr-o basma alba, o creanga din padure s-a arcuit si l-a lovit peste ochiul drept; si-l durea si a pus mana la ochi. Atunci aude din inima mamei, care era in basmaua alba: “Puiul mamei, te doare rau?”

Atunci de abia s-a trezit el! “Vai, mama, cum am ajuns pana aici? Unde sunt eu? Unde ma duc? Mama scumpa, mama buna, cum ti-am scos inima ta de la loc si inca te mai doare pentru durerea ochiului meu?” Si a inceput a plange groaznic. Atunci a vazut ca-i fermecat si s-a intors inapoi, cand a auzit glasul mamei din inima : “Puiul mamei, te doare rau?”

A venit acasa – mai era un ceas-doua pana la ziua -, a desfacut pieptul mamei, a pus inima la locul ei si apoi a inceput sa strige tare ca a murit mama lui. Se facea ziua si au auzit vecinii.

– Ce-i, mai Ioane?

– A murit mama!

– Dar cum se poate?

– Mama mea a murit! Mama mea a murit!

A venit lumea sa-l mangaie, dar el nu se putea mangaia, ca mai era un semn dumnezeiesc. Din sfert in sfert de ora, unde se ducea, auzea glasui mamei: “Puiul mamei, de ce m-ai omorat?” Cand auzea glasul mamei, era cea mai grea pedeapsa pentru el! Atunci toata lumea se mira, oare de ce plange el asa de tare disperat dupa mama, ca de obicei barbatii sunt mai tari de fire! Dar el stia de ce plange, ca auzea glasul mamei, care il mustra cu mila: “Puiul mamei, de ce m-ai omorat?” Ce s-a intamplat? S-a dus repede la doua batrane si le-a adus sa o scalde pe mama. Cand a scaldat-o, a vazut ca este junghiata in inima:

– Mai Ioane, mama ta a fost junghiata!

El, cand a auzit, s-a topit de plans, ca stia cine a junghiat-o. A imbracat-o, dupa trei zile a inmormantat-o; dar el, in loc sa se linisteasca, mai tare plangea si bocea, incat toata lumea zicea: ” Iata cat de mult a iubit el pe mama lui !” Dar el stia si auzea glasul mamei mereu, mereu, care il mustra si zicea: “Dragul mamei, de ce m-ai omorat?” Dupa ce si-a pus mama in mormant si-a adus aminte si zicea, plangand, in casa: “Mama scumpa, mama buna, cum te luptai tu cu mine! Cum te luptai sa ma scoti din ispite, sa ma duci la manastire, si acum am ramas singur”.

Ce-a pus Dumnezeu in mintea lui? Sa se duca singur la un duhovnic de manastire si sa se spovedeasca: “Ma duc, ca mama saraca voia sa ma scoata din ispite si eu nu cunosteam atunci Ma duc eu!” A incuiat usile si s-a dus la un mare duhovnic al unei manastiri si a cazut cu fata la pamant :

– Parinte, eu sunt cel mai rau om din lume, cel mai mare criminal!

Batranul l-a linistit, i-a citit molitfa de spovedanie, l-a spovedit, si el i-a spus duhovnicului cum a omorat pe mama lui buna. Iar duhovnicul, om intelept, i-a zis:

– Fiule, nu te deznadajdui de mantuirea ta! Dar sa stii ca cine omoara pe mama sau pe tata, treizeci de ani nu poate lua Sfintele Taine!

- Parinte, a zis el, dar altceva se intampla. Aud glasul mamei de cateva ori pe ceas, care zice: “Puiul mamei, de ce m-ai omorat?”

Si a zis duhovnicul :

– Tot bine vrea sa-ti faca, ca sa-ti aduci aminte de crima pe care ai facut-o si sa te pocaiesti, ca macar, daca nu te-a avut in lumea asta, sa fii cu dansa dincolo!

- Cum sa ma pocaiesc, parinte?

– Iata cum, fiule. Daca vrei sa te faci calugar, canonul se scade la jumatate, adica la 15 ani!

- Ma duc! Nu-mi mai trebuie casatorie, numai sa ma ierte Dumnezeu!

- Du-te, fiule, plange-ti pacatul si te va ierta Dumnezeu!

– Ma duc, parinte!

A vandut toate, si-a luat doua randuri de haine, a dat casa de pomana la o vaduva si s-a dus la o manastire de pe malul Iordanului. Aici a batut in poarta.

- Ce doresti, frate?

- Am venit sa-mi plang pacatele! Oare ma primeste parintele staret aici?

- Primim, doar manastirea este spital duhovnicesc pentru orice pacatos! Manastirea ii vindeca pe toti!

L-a primit, si ca nou incepator l-a pus la incercare la cele mai grele ascultari. La bucatarie, la trapeza, la gradina, la ingrijirea bolnavilor, la slujba dobitoacelor. El facea cu atata dragoste, si numai plangand, aducandu-si aminte de pacatele lui si cum si-a omorat mama.

Dar, pe masura ce se pocaia el in manastire si facea ascultare, glasul mamei venea mai rar. La cateva zile il mai auzea. Mai tarziu, la cateva luni, duhovnicul i-a spus:

– Cu cat glasul mamei vine mai rar, cu atat Dumnezeu se apropie de tine, ca mama vrea sa te aduca la cer, ca-i pare rau ca te-a pierdut in lumea asta! Ea tot mama a ramas!

– Parinte, a intrebat el, ce canon mai aspru sa fac eu ca Dumnezeu sa ma ierte mai repede?

– Fiule, sa mananci doar o data in fiecare zi mancare fara untdelemn trei ani de zile, sa faci cate cinci sute de metanii pe zi si sa zici psalmul 50 de cate ori vei putea mai mult pe zi.

– Fac, parinte!

Pe langa ascultarea grea, numai sambata si Duminica venea de doua ori la masa, in celelalte ziie manca o data in zi, mancare fara untdelemn, vin nu gusta deloc si a facut trei ani acest canon.

Calugarii se minunau de dansul, cu cata dragoste face ascultare si canon, ca ei nu stiau taina lui: “Mai, acela are dar de la Dumnezeu, ca zilnic plange !”

La trei ani de zile, inainte de Florii, a venit el la duhovnic sa se marturiseasca. Iar duhovnicul i-a spus :

– Frate Ioane, cum mai stai? Mama te mai cerceteaza?

– Parinte, mai rar. Parca as dori s-o aud mai des, dar mai rar se aude!

El a slabit de atata post. Trei ani de zile mancare fara untdelemn, cinci sute de metanii pe zi si ascultarea grea in manastire, si atunci a zis duhovnicul :

- Frate Ioane, iata vine saptamana Sfintelor Patimi. De la Florii pana in ziua de Pasti sa nu gusti nimic, nici apa, nici mancare, iar in sambata Pastilor sa vii la mine.

Si a venit in sambata Pastilor foarte slabit, dar vesel oarecum, ca Duhul Sfant, dupa masura pocaintei, il bucura.

– Iata, frate Ioane, noi mergem la slujba invierii la noapte, tu insa sa nu vii la biserica.

– Dar ce sa fac, parinte?

– Du-le in chiliuta ta, pregateste-ti candela, pune-i untdelemn, pune fitil si n-o aprinde. Roaga-te la Dumnezeu si pomeneste si pe mama ta, ca ea este martira si are mare trecere la Dumnezeu sa te ajute cu rugaciunea. Si daca va fi un semn si ti se va aprinde candela singura, sa stii ca te-a iertat Dumnezeu si mama ta de tot pacatul.

El s-a dus in chilie – nu mancase de la Florii nimic -, s-a pus cu fata la pamant si a inceput sa se roage: “Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul, pentru rugaciunile Preasfintei Maicii Tale si ale mamei mele !”

Si asa s-a rugat patru ceasuri, cu multe lacrimi si, vazand ca nu-i nici un semn si trebuia sa iasa cu Invierea, s-a aruncat in chipul crucii si striga cat putea la Mantuitorul, la Maica Domnului si la mama lui sa-l ierte si sa-i dea un semn de mangaiere ca l-a iertat.

Cand se trageau clopotele pentru inviere si toti calugarii ieseau afara, deodata, o lumina dulce a umplut chilia lui si s-a aprins candela singura, iar de la sfintele icoane s-a auzit un glas : “Puiul mamei, te-am iertat!”

Dupa atata jertfa, mama buna, tot mama a ramas! In loc ca el sa faca treizeci de ani de pocainta sau cincisprezece in manastire, in trei ani de zile mama l-a iertat. L-a adeverit prin aprinderea candelei. Dupa ce a omorat-o, dupa ce a suferit martiriul din mana lui, ea tot cu inima de mama a ramas.

Iubiti credinciosi, v-am spus aceasta ca sa va fie mila unul de altul. Acestea sa le tineti: Sa avem catre Dumnezeu inima de fiu, catre noi, minte de judecator, si catre aproapele, inima de mama!

Oricine ne-ar gresi, sa-l iertam; si cum este o mama buna care iarta pe toti, asa sa iertam si noi. Daca ar fi asa, pe fata pamantului, sa se iubeasca toti unii cu altii cum iubeste mama pe copii, pamantul s-ar face cer, s-ar face rai, n-ar mai fi judecati, n-ar mai fi morti, n-ar mai fi razboaie, n-ar mai fi tulburari, ci ar fi mila si indurare si bucurie in toata lumea.

Dumnezeu, Cel in Treime inchinat, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si cu ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca, sa ne ajute si noua pacatosilor sa tinem minte aceasta invatatura, ca sa avem catre Dumnezeu inima de fiu, catre noi sa avem minte de judecator, si catre aproapele, inima de mama. Amin.

cami_antonia spune:

mai fetele

m-ati emotionat tare azi
citind mesajele voastre
nu pot rasp pe larg
doar va iubesc pe toate

sa vaindeplineasca Dumnezeu toate cele din adancul sufletului
de fiecare data cand o cert pe ntonia ma gandesc la voi
si ma linistesc

sunteti fenomenale
maine va scriu mai multe
doamne ajuta!

SPUNETI O RUGACIUNE PENTRU ALINA - operata pe creier SI ADRIAN - sa aibe puetere sa o ingrijeasca
Camelia Costea: DOAMNE AJUTA!