Cum dezvatam copii sa vorbeasca urat?

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns GabrielaG spune:

Copiii mici trebuie ignorati si daca nu mai vad nici o reactie din partea parintilor uita. Cu cei mari zic eu ca este mai usor, adica ii poti explica de ce nu tr3ebuie folosit, ca il folosesc numai copiii rai, needucati, etc. La baiatul meu cel mare a functionat (are 5 ani si ceva), l-am certat si l-am intrebat daca ne-a auzit pe noi vorbind asa.I-am spus ca este rusine si se va supara si d-na educatoare, etc...
Sanatate si sa avem copii isteti,
Gabriela si baietii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamamariana spune:

Asta cred ca e o problema generala, toti copiii trebuie sa treaca prin asta. Nu trebuie sa te agiti, trece cu varsta. Daca ai un copil intelegator, ii vei explica si va pricepe ca nu are voie sa spuna prostii. Daca nu, evita sa vorbesti in fata lui si nu da importanta cand spune cate ceva urat. Ce spune lumea???? Foaie verde loboda...
Hai sa iti spun ce am patit eu cu cea mare - Ioana care acum are 13 ani. Cand era de varsta baietelului tau, o mai luam de la gradinita si o mai tineam cate o ora, chiar doua la scoala dupa mine (nu prea aveam cu cine sa o las acasa si se mai intampla...). Una din colegele mele (fara copii, evident) a invatat-o o poezie groaznica in care se spunea cuvantul p..a de vreo 4-5 ori. Inchipuie-ti o fetita dulce de nici 3 anisori spunand asa niste bazaconii. I-am explicat ca nu are voie sa spuna poezia ca e foarte urata si nu o spunea, insa cand ajungea din nou la scoala la mine, colegele o puneau sa zica poezia (ca sa aiba si ele motiv de distractie) si uite asa, copilul meu nu putea uita deloc... isi reimprospata mereu versurile.
Am evitat sa o mai duc o perioada la scoala si am vorbit si cu colegele si in scurt timp, Ioana a uitat poezia si s-a terminat si balciul.
Nu iti fa probleme - toata lumea trece prin asta!!
Sanatate - ca asta-i mai important...
Mamamariana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Garofitza spune:

quote:
Initial creeata de melinav
Noi am zis sa-i dam usor peste gura, ca alta pedeapsa corporala nu as vrea sa aplic, vreau sa incerc mai intai cu vorba buna, dar nu stiu cat intelege el la 2 ani si ceva. Taica-su si-a iesit o data rau din fire auzindu-l, si a tipat la el, cel mic s-a speriat si a inceput sa planga...
Poate ca si alte mamici au trecut prin asta si ma pot ajuta cu sfaturi sa il dezvat (mi-e mai mare jena sa ma trezesc cu el in locuri publice spunand asa ceva).

Melina



In nici un caz, sa-i dati peste gura sau sa tipati la el. Nu rezolva absolut nimic!

Garo

Sanatate, ca-i mai buna ca toate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxi spune:

Dar de situatia asta ce spuneti?
Prietena mea are o fetita de 3 ani, care spune intr-una o multime de cuvinte urate, la oricine si in orice situatie. Adica, de ex, noi am fost la ei cu cadouri, am vorbit frumos cu ea, si deodata incepe sa ne spune: " pleaca, scarba!", " vaco!", "betivanca!","imputitule", lui taica-su ii spunea "politai scarbos", etc, multe tare, nici nu mai retin ca am ramas socata si oripilata. Si parintii ei nu aveau nici o reactie, sau chiar pufneau in ras, de cele mai multe ori. Sotul meu a incercat sa-i vorbeasca frumos in continuare, ea nimic, arunca numai invective. Deoarece mama ei este prietena mea cea mai buna, mi-am permis sa-i spun ca dupa parerea mea ar trebui sa faca ceva in sensul asta, insa mi-a spus, "lasa, ca o sa uite cand mai creste". Oare chiar asa sa fie!?!?!? A inceput de pe la 1 an jumate sa zica " scarba" si de atunci isi tot imbogateste continuu limbajul colorat.
Eu una stiu ca nu i-as permite copilului meu sa faca asa ceva. Sa-mi vina musafiri in casa si copilul meu sa inceapa sa le adreseze injurii, si inca o chestie care m-a dat pe spate, ultima oara, venea in fata musafirului se intorcea cu spatele, mai exact cu fundul, tragea un partz, si fugea razand! Si parintii nu faceau nimic! Voi ce parere aveti?


Ruxi si Clara pisicuta, 1 an
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vilma spune:

quote:
si inca o chestie care m-a dat pe spate, ultima oara, venea in fata musafirului se intorcea cu spatele, mai exact cu fundul, tragea un partz, si fugea razand! Si parintii nu faceau nimic!

Prea putine mai poti sa faci dupa ce patesti rusinea. Doar sa-ti ceri scuze tu, ca parinte, pentru fapta copilului, iar pe maria sa faptuitorul sa-l amendezi, dupa incheierea vizitei, cu explicatiile de rigoare. Problema se pune si altfel, astfel de situatii pot sa para in ochii musafirilor drept oglinda a ceea ce se petrece in casa, ceea ce inmulteste rusinea pe care o resimti ca parinte (stii cum se spune, copilul face si el ce vede la parinti). Dar anumite comportamente se invata si de la restul lumii cu care isi petrece copilul timpul (gradinita, bona, frate, var, prieteni din parc, desene animate, etc).
Parerea mea e ca un comportament nepotrivit nu trebuie ignorat, ci sanctionat pe masura gravitatii cu pedepsele potrivite. Cat despre controlul pe care noi, parintii, ar trebui sa-l avem asupra a tot ceea ce ne influenteaza copilul, ei bine, trebuie sa recunoastem, il cam pierdem pe masura ce copilul castiga tot mai multa independenta. Totul e sa apucam sa corectam la timp aceste comportamente.

Ruxi, fetita ta e mica inca, n-o sa ai parte de asemenea "experiente" decat mai tarziu. N-o blama pe prietena ta, mai bine incearca sa o ajuti sa depaseasca rushinica, e un bun prilej sa vezi ce metode aplica ea.
Cu drag,
Vilma.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxi spune:

quote:
Originally posted by vilma

quote:
si inca o chestie care m-a dat pe spate, ultima oara, venea in fata musafirului se intorcea cu spatele, mai exact cu fundul, tragea un partz, si fugea razand! Si parintii nu faceau nimic!

Prea putine mai poti sa faci dupa ce patesti rusinea. Doar sa-ti ceri scuze tu, ca parinte, pentru fapta copilului, iar pe maria sa faptuitorul sa-l amendezi, dupa incheierea vizitei, cu explicatiile de rigoare. Problema se pune si altfel, astfel de situatii pot sa para in ochii musafirilor drept oglinda a ceea ce se petrece in casa, ceea ce inmulteste rusinea pe care o resimti ca parinte (stii cum se spune, copilul face si el ce vede la parinti). Dar anumite comportamente se invata si de la restul lumii cu care isi petrece copilul timpul (gradinita, bona, frate, var, prieteni din parc, desene animate, etc).
Parerea mea e ca un comportament nepotrivit nu trebuie ignorat, ci sanctionat pe masura gravitatii cu pedepsele potrivite. Cat despre controlul pe care noi, parintii, ar trebui sa-l avem asupra a tot ceea ce ne influenteaza copilul, ei bine, trebuie sa recunoastem, il cam pierdem pe masura ce copilul castiga tot mai multa independenta. Totul e sa apucam sa corectam la timp aceste comportamente.

Ruxi, fetita ta e mica inca, n-o sa ai parte de asemenea "experiente" decat mai tarziu. N-o blama pe prietena ta, mai bine incearca sa o ajuti sa depaseasca rushinica, e un bun prilej sa vezi ce metode aplica ea.
Cu drag,
Vilma.





Draga Vilma, nu o blamez, eu am incercat sa-i spun doar parerea mea si sa-i dau de inteles ca poate ar trebui macar sa-i vorbeasca si sa-i explice unde si cum greseste. Problema este, ca ei nu incerca sa corecteze in nici un fel aceste manifestari. Metode?!? Pai nu au nici una, ori o ignora, ori rad ca de o gluma buna. Si de scuze nici nu poate fi vorba, pentru ca nu considera ca fetita a facut ceva rusinos sau s-a comportat intr-un mod necorespunzator. In nici un caz nu vreau sa ma bag in educatia copilului lor. Fiecare si-i creste cum crede de cuviinta. Intrebarea mea era, oare copii in astfel de situatii, chiar uita, sau pe parcurs li se accentueaza acest comportament?
Si eu cred ca este totusi o diferenta intre comportamentul unui copil care a auzit cuvantul" p..da' si-l tot repeta, si comportamentul altui copil care adreseaza cuvinte urate si injurii, parintilor, bunicilor, si oricui altcuiva cu care intra in contact.
Sunt convinsa ca nu voi scapa de anumite situatii stanjenitoare, insa mai sunt convinsa si ca nu voi ramane nepasatoare, cu speranta ca va uita cu timpul.


Ruxi si Clara pisicuta, 1 an
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vilma spune:

quote:
Fiecare si-i creste cum crede de cuviinta.


Absolut de acord.

quote:
Intrebarea mea era, oare copii in astfel de situatii, chiar uita, sau pe parcurs li se accentueaza acest comportament?


Cred ca depinde de mediul in care traiesc. Daca acest comportament nu este sanctionat in nici un fel, ba chiar starneste amuzamentul adultilor, probabil ca va fi insusit de catre copil. Daca parintii/ingrijitorii copilului sunt cei care dau exemplul, no comment!
Parerea mea e ca probabil parintii vor reactiona in cele din urma, nu cred ca un adult se poate amuza la infinit cand copilului lui ii arunca in fata cuvinte jignitoare pe care le-o fi invatat in gluma initial. Asa sper eu....in cazul prietenilor vostri.
Numai bine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliana csaki spune:

daca stim sa le explicam ca nu-i frumos sa repete, daca-i ignoram asa cum bine spuneau unele dintre voi uita repede. Eu cred ca e doar o faza prin care trec la fel ca si cea cu muscatul sau scuipatul si nu in ultimul rand e important felul in care ne comportam noi ca parinti acasa. Daca un copil vede in casa ca parintii-si mai arunca uneori asa cate-o vorba nelalocul ei cu siguranta ca i se va parea normal s-o foloseasca si el.Laura a trecut prin fazele astea(are 4 ani si 3 luni), a muscat ca un catel, pe urma a inceput sa scuipe imediat ce nu-i convenea ceva apoi a-nceput sa-njure-dute-n...dar nu pe noi ci doar pe femeia care sta cu ea si-acum e la faza in care-mi face mie observatie daca ma mai aude spunand cate ceva la volan"mami, te-am auzit, iar ai zis o porcarie"si eu imi cer scuze si promit ca nu mai spun.In perioada in care ea avea astfel de deprinderi eu ii intorceam spatele spunindu-i ca nu vreau sa vorbesc cu ea daca nu se comporta civilizat si ea dulcica venea apoi la mine ma dragalea si-mi spunea "mami, scuza-ma, acum ma comport "cilizat" desi sunt sigura ca habar n-avea ce-nseamna.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns 2mami spune:

asta e un subiect care ma intereseaza si pe mine..
La mine in casa cei doi copilasi ai mei (5 si resp. 3 ani) isi adreseaza in momente conflictuale tot felul de expresii gen: ctule ce esti etc. Nu au ajuns inca la pornografii dar nu e timpul pierdut nu-i asa? Parerea mea este ca nu au nici o vina copilasii, intrucat ei repeta cam ce aud (si depinde de tonul cu care se spune..) Eu mai aveam o expresie pe care o foloseam (si la care am cam renuntat)care suna: tu-ti basca si america mii chestie pe care fetita o preluase intocmai si o repeta in mod constant.
O prietena de-a mea a patit-o si mai tare, datorita faptului ca sotul ei cam vorbea cu expresii super vulgare, copilul asociase cuvantul cu tatal ei, astfel incat intr-una dintre zile, prietena mea s-a trezit cu fetita de 3 ani si ceva ca-i zice: "a venit PA de tata acasa" Asa ca, se poate si mai rau.
Pupici, Simona

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Irinabr spune:

din experienta iti spun sa nu certi copilul in asemenea momente si mai ales sa nu il bruschezi ( batut sau certat). Aceste metode vor avea efect invers si traumatizezi si copilul.
Eu am preferat sa ii spun eu ce este cu organele genitale (asa la nivlul lui) si sa invete corect niste lucruri ca sa nu invete el tampenii de la cei in jur.
Daca aude prostii nu ii dau importnta.

Mergi la inceput