Un baietel rasfatat (2)

Raspunsuri - Pagina 10

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Ingrid S spune:

Citat:
citat din mesajul lui anca_a

Eu marturisesc ca nu reusesc sa inteleg de unde vine asocierea asta intre dl. Goe si AP.

Singura explicatie ce-mi vine acum in minte e ca unii vad pedeapsa ca fiind singura metoda prin care poate fi prevenit comportamentul antisocial al copilului si in consecinta, renuntarea la ea este sinonima cu permisivitatea exagerata si transformarea copilului intr-un mic tiran "rasfatat" si imposibil de "controlat".

Educatia se face in primul rand prin puterea exemplului personal (copiii nu fac ce spunem noi ci ceea ce facem noi), prin comunicarea sentimentelor in locul folosirii unor etichetari umilitoare ("sunt suparat ca ai varsat a mia oara apa pe jos desi ti-am spus ca ma deranjeaza" in loc de "esti obraznic si neascultator"), prin stabilirea cu fermitate si cu respect fata de copil a unor limite (care ii vor ajuta apoi sa-si descopere si respecte propriile lor limite).

Astfel, copiii vor creste respectuosi, empatici, increzatori in propria valoare si cu o constiinta de sine puternica.

Calitati care nu prea aduc a dl. Goe...




Pentru o viata linistita, un copil cuminte si ascultator, detaliiwww.comportamentcanin.ro/rezumat.pdf" target="_blank"> AICI




NU e asociere in d-l Goe si AP. E constatarea fireasca a unui comportament nepotrivit. Daca bate, tipa, se poarta urat, AP-ul are cateva metode de a-l calma, restul parintilor, altele. Doar ca nu vad rezultatul. Freedelia refuza aplicarea unor sfaturi, considera ca frustreaza copilul daca ii "ia" temporar o jucarie, dar la scoala sau in societate nu mai e AP. Acolo cum se descurca?
Eu nu pot sa-mi fac copilul obraznic. De ce? Pentru ca repeta fix ce aude la mine. Pot eu sa ma corectez eventual.
Dar am un fix: cel cu violenta. Ca e de la parinte spre copil, ca e de la copil la copil sau spre parinte, totuna. Niciodata n-am stat sa negociez asa ceva si recunosc ca, de vreme ce eu nu o bat, nici alti copii nu o bat, ea n-are voie sa dea in nimeni. Aici sunt neiertatoare si poate sa-i zboare cele mai iubite jucarii pe geam daca ridica mana. Are nervi? Foarte bine, ii sunt alaturi, vrea sa arunce jucarii, ok, cu conditia sa le stranga, vrea sa tipe, ok..si noi suntem nervosi, dar sa nu ridici mana, ca e jale.
Din siguranta ca nu se intampla nimic, ca nu e nicio repercursiune, poate ajunge un bully. Iac-asa, mai tranteste o palma peste ceafa unui copil la scoala, mai face misto de altul, un tablou splendid.
Dar nu cu copilul meu in peisaj.

Ingrid S si Diana
www.dropshots.com/Ingrid28_photo" target="_blank"> FILME 1
www.dropshots.com/Ingrid28photo" target="_blank"> FILME 2
www.dropshots.com/Ingrid28photo1" target="_blank"> FILME 3


Cativa nebuni si-au spus la masa: "Numai noi formam aici lumea buna". Si lumea ii crede.
Vauvenargues

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adela99 spune:

va citesc - si-mi place ce citesc - da' am o curiozitate :) si tatzii is AP?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ilse spune:

Citat:
citat din mesajul lui anca_a

Eu marturisesc ca nu reusesc sa inteleg de unde vine asocierea asta intre dl. Goe si AP.

Singura explicatie ce-mi vine acum in minte e ca unii vad pedeapsa ca fiind singura metoda prin care poate fi prevenit comportamentul antisocial al copilului si in consecinta, renuntarea la ea este sinonima cu permisivitatea exagerata si transformarea copilului intr-un mic tiran "rasfatat" si imposibil de "controlat".

Educatia se face in primul rand prin puterea exemplului personal (copiii nu fac ce spunem noi ci ceea ce facem noi), prin comunicarea sentimentelor in locul folosirii unor etichetari umilitoare ("sunt suparat ca ai varsat a mia oara apa pe jos desi ti-am spus ca ma deranjeaza" in loc de "esti obraznic si neascultator"), prin stabilirea cu fermitate si cu respect fata de copil a unor limite (care ii vor ajuta apoi sa-si descopere si respecte propriile lor limite).

Astfel, copiii vor creste respectuosi, empatici, increzatori in propria valoare si cu o constiinta de sine puternica.

Calitati care nu prea aduc a dl. Goe...




Pentru o viata linistita, un copil cuminte si ascultator, detaliiwww.comportamentcanin.ro/rezumat.pdf" target="_blank"> AICI




Anca a nu stiu daca este exact asa, poate prin carti unde totul e perfect...la mine sven este extrem de ordonat, eu nu...ilse este extrem de empatica, eu nu...thor e prea mic.

Deci de unde au invatat ei toate astea ca eu ma cunosc foarte bine, si nu le dau exemplele astea :)) nu ca n-as vrea...dar eu merg pe principiul ca "asta sunt eu si nu vreau sa par falsa".

Adela la mine as zice ca la noi in gasca tatal e AP, desi nu stiu prea multe despre "filosofia" asta, dar din cate citesc la subiect.


eu si 3 banditi: ilse(1.01.2004), sven(1.01.2006) si thor(1.07.2008)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns freedelia spune:

Draga Ingrid -- copiii mei nu sunt nici pe departe domni Goe. Iar faptul ca un copil loveste arata ca ceva e in neregula cu el. Daca ii oprim de la a lovi fara a gasi cauza, cred ca le facem un mare rau. Nu stiu daca stii ca mania suprimata este foarte periculoasa.

Doar pentru ca tu nu suporti viloneta, asta nu inseamna ca si copilul tau a inteles de ce nu e ok sa loveasca si a gasit alte modalitati de a "deal" cu acea manie.

Cand copiii mei se bat, ii despart. Dar NU ii pedepsesc -- ii las sa experimenteze singuri consecintele (isi pierd partenerul de joaca, trebuie sa plece dintr-un anumit loc, etc) si de asemenea le ofer alternative de exprimare a maniei (poti sa alergi, sa sari in pat, sa dai cu perne, etc) si ii ajut sa caute solutii (daca esti suparat ca sora ta ti-a stricat jocul, vrei sa te ajut sa il refaci, vrei sa o iau de aici ca sa pot sa il refaci singur, etc, etc) si ii consolez (ii iau in brate, le spun ca imi pare rau ca sunt frustrati sau nervosi, etc.

DECI -- nu a zis nimeni sa nu faci nimic. Eu (si alti parinti AP) am zis doar ca nu vrem sa obtinem rezultate cu orice pret, ca sa avem copii cu care sa ne mandrim ca io-te nene ce bine se comporta, ci vrem sa avem copii care sa stie cum sa isi gestioneze emotiile si sa stie ca e ok sa o mai si dea in bara, ca mama ii iubeste si atunci, nu numai cand sunt ingerasi, iar altfel mama ii raneste aruncandu-le jucariile sau mai stiu eu cum.

Despre societate -- ei numai la scoala merg fara mine. Merg cam 3 zile pe saptamana. Cu amandoi am facut Mommy and Me cel putin un an, deci stiam ca sunt pregatiti de scoala, ca se comporta cum trebuie acolo, ca au inteles. Nu i-as fi trimis la scoala daca se bateau, daca nu participau in majoritatea activitatilor, etc.

In afara de asta, am intervievat scolile la greu, pana le-am gasit pe cele unde nu se practica time out, unde au destul personal ca cineva sa stea dupa copii tot timpul, sa nu trebuiasca pus unul in time out cand face vreo prostie. Cu atat mai putin as accepta ca cineva sa strige la copilul meu, sa ii confiste vreo jucarie sau mai stiu e ce alte metode de tortura psihica.

In afara de scoala, sunt cu mine peste tot, sau in casele altor parinti AP, care stiu ca e normal sa avem copii imperfecti si nu se ofuscheaza cand un copil nu reuseste sa isi controleze o emotie puternica. Daca mergem in parc, la locurile de joaca, etc, in general nu avem probleme, dar daca ar fi probleme de genul nu vrea sa ii lase si pe altii sa se dea pe tobogan sau sa loveasca vreun alt copil, aplic aceleasi metode ca si acasa -- adica ii iau de acolo, le explic ca toboganul ala nu e al lor si ca dca nu vor sa se joace conform regulilor parcului, trebuie sa pelce din parc. Repet, se intampla foarte foarte rar.

In ultimul rand, eu am pus aceasta intrebare aici, nu am deschis un topic separat pe forum, pentru ca nu ma interesau "sfaturile" cu da-i la cap si ia-i jucaria, ci ma interesau metode AP de a rezolva problemele noastre.

23+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ingrid S spune:

Freedelia, nici vorba de "da-i la cap". Poate ca am scris mai dur, dar pe cuvant ca am destule exemple in jur ca sa ma minunez de fiecare data. De indolenta parintilor, vreau sa spun. Si psihologul imi zicea sa-i las sa-si rezolve problemele, adica sa nu intervin cand se bat. Dar probabil ca de aia nu-s psiholog, ca nu pot sa privesc asa ceva fara sa ma enervez.
Mi s-o trage dintr-o ura reprimata, mai stii...

Ingrid S si Diana
www.dropshots.com/Ingrid28_photo" target="_blank"> FILME 1
www.dropshots.com/Ingrid28photo" target="_blank"> FILME 2
www.dropshots.com/Ingrid28photo1" target="_blank"> FILME 3



Edit: ultima fraza nu-i la misto. Trebuie sa punctez asta, ca asa se interpreteaza pe aici, ceva de groaza.

Cativa nebuni si-au spus la masa: "Numai noi formam aici lumea buna". Si lumea ii crede.
Vauvenargues

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alizee spune:

Freedelia, ai inmagazinat prea multa furie si frustrare pt a putea intelege, cu adevarat, un copil. Frustrarile tale ti le rasfrangi asupra copiiilor tai; ti-e teama ca aplicandu-le o pedeapsa, ii traumatizezi... De fapt, ai in minte imaginea copilariei tale. Ti-a recomandat cineva sa citesti o carte, citeste-o cu mare atentie. A lua unui copil o jucarie pt cateva minute este cu mult mai bine decat sa-l traumatizezi tipand la el, cand iti pierzi rabdarea.
Scria Maru, la un moment dat, ca se mira mama ei cata afectiune si deschidere exista intre ea si copilul sau. Exact aceeasi situatie este si la mine. Dar eu am citit, am ascultat sfaturile altora, nu am sarit in parul nimanui. Intai, trebuie sa te intelegi pe tine insati, pt a-ti putea intelege copiii. Si o spun nu numai pt tine. Agresivitatea ta este copiata de copii, involuntar, oricat AP te-ai stradui tu sa aplici in relatia cu ei.
Inainte sa te enerveze mesajul meu, trage aer adanc in piept si mai citeste-l o data. Dupa aceea, daca vrei, raspunde.


Edit : nu mi-a fost nici teama, nici rusine sa apelez la ajutorul unui psiholog de copii, atunci cand m-am simtit depasita de situatie. Am facut-o pt binele copilului meu.
Eu cred ca si tu ai nevoie de indrumarile unui psiholog. Cateva sedinte te vor ajuta sa intelegi ceea ce nu poti, deocamdata.

allinta

http://www.petitieonline.ro/petitie-p61234041.html

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gioto spune:

Tin sa precizez ca nu s-a facut nici o asociere intre dl Goe si AP . NU sunt contra AP-ului pentru ca nu cunosc decat ce s-a scris la acest subiect .
Am urmarit cu interes discutia intre soleil si anca_a referitoare la ‘scenariul cu topoganul’ . Cele doua mame , una AP si alta nu , ACTIONEAZA identic ; diferenta e ca ceea ce numeste soleil PEDEAPSA ; cealalta mama AP numeste SOLUTIE. Dar practica e aceeasi. E chiar asa de bau –bau cuvantul asta ‘pedeapsa’ pt mamele AP ? Prin pedeapsa se poate intelege si INVATATURA si va rog , nu va mai ganditi la pedepse aspre . Ca tot suntem la teorii , de Sistemul recompensa - pedeapsa in educatia copilului ati auzit?
Alta nelamurire a mea e legata de ceea ce a zis Freedelia (sper ca nu confound) ca e mai putin frustrant sa te rastesti de o mie de ori la un copil decat sa-i iei jucarie preferata. Adica , o mama AP , adepta a teoriei comunicarii non-violente se poate rasti la un copil? ( simpla intrebare).
Eu nu inteleg , cum poate un copil crescut in baza acestei teorii AP sa se adapteze societatii-care numai AP nu e ? Scoala , gradinita(invers ) si apoi ce va urma, impun reguli , disciplina, program fix etc. Si aici iar o problema de nuante ; regula / program nu inseamna musai militarie.Automat copilul ala, la o anumita varsta , va trai in 2 lumi total diferite –acasa unde avem no rules, unde putem rasturna galeata de 11 ori si la gradi , unde reactia probabil va fi alta decat a mamei dar si ‘exemplele de urmat’ altele-copii nu ne imita numai pe noi parintii sau trebuie sa traim izolati sau inconjurati doar de personae AP ?
Eu va admir teoria ,intentia buna, rabdarea si timpul liber de-ale pune in practica !
Iar legat de ordine , de strangerea jucariilor..eu cred ca un lucru f bun pt copil este sa se obisnuiasca de la o varsta frageda sa-si stranga jucariile , sa-si impatureasca hainutele ..ca o prelungire a jocului inceput..etc ( mai tarziu e f greu sa-l invetzi ordonat) Imi pare rau ca biata mama strangea dupa mine, daca ma obisnuia mai ordonata poate azi mi-ar fi fost mai usor…
Eu ca adult , nu stiu cum sa-mi organizez timpul mai bine , timpul e un mare dusman ; nu stiu cum sa-mi fac ma bine ordine in lucruri si-n idei …ca au legatura .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns freedelia spune:

Da de unde agresivitate??? Nu am spus decat ca eu nu imi pedepsesc copiii si gata -- fiecare sa faca asa cum doresc, eu am spus doar ca nu caut sfaturi despre cum sa imi dresez copiii ci cum sa "get through to them" si sa ajungem la o comunicare sanatoasa in ambele sensuri.

NU sunt de acord ca a lua copilului o jucarie il traumatizeaza mai putin decat un tipat la el, cand chiar ajungi la capatul rabdarii, pentru care iti ceri iertare de la copil, ca si de la un adult, ii spui ca mami si-a pierdut rabdarea si era frustrata, si a gresit. Acest comportament este copiat de copil cand, la randul lui, este depasit de intensitatea emotiei si cedeaza. Stie ca se poate intampla si ca atunci cand se intamapla, poate face persoana respectiva sa se simta mai bina cerandu-si iertare si explicandu-i ca nu a fost vina lor, ci ca el nu a reusit sa isi controleze frustrarea.

In schimb, prin luarea jucariilor si pedepsirea copilului, mesajul care ii este transmis este "pentru ca nu te-ai comportat la nivelul asteptarilor mele, te fac si eu pe tine sa suferi" si asa incepe procesul de dresare, in care copilul invata sa se controleze de frica si creste crezand ca mami nu il iubeste decat cand face ce trebuie (pentru ca iubirea se manifesta prin ceva ce ii face copilului o bucurie, nu printr-o pedeapsa).

In fine, nu stiu daca am fost clara. Eu nu cred in pedepse. Cu cat citesc mai mult despre AP cu atat mai mult ma minunez ca nu intelege toata lumea ca numai dragostea neconditionata ne poate face oameni intregi. Si ca dragostea neconditionata inseamna respectarea libertatii celuilalt (chiar si a unui copil) de a nu avea chef acum sa manance sau sa se spele pe dinti sau sa faca pipi la olita.

23+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna1 spune:

Citat:
citat din mesajul lui anca74

[ sotia tipului imi arunca o remarca "nevionovata":
"Dar de ce fetita ta poarta inca pampersi? E deja mare acum, aproape 1 ani si jumatate... In UK copiii sunt potty trained in jur de 1 an, nu ca aici in America de Nord, cand se ajunge si la 3-4 ani sa stea copiii cu pampersi la poponeata".

Mamica de Zanuta mica, Anna Laura

Le meilleur moyen de réaliser ses rêves c'est de se réveiller.


Daca o mai vezi pe tanti aia spune-i ca mananca...ce-i face fie-sa in olita de la 11 luni. Nu e adevarat, aici se folosesc majoritar la sfatul specialistilor (health visitor, nursery nurse) meto0dele explicate mai in urma, astept semnele ca este copilul ready, ca e in stare sa se abtina putin, sa isi controleze sfincterul, sa anunte cand are nevoie, sa isi dea jos singur pantalonii si sa ii ridice, etc. Asta nu inseamna ca nu incercam, la fel ca fiecare mama, cumparam olite, explicam copilului, cumparam reductoare etc. Insa am vazut n copii si aici peste 2 ani care vorbesc cursiv si chiar spun "trebuie schimbat pamersul". Nimic rau in asta daca copilul nu e pregatit fizic si psihic sa renunte la scutec.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gioto spune:

Freedelia, interpretarea pe care ai dat-o tu pedepsei este foarte subiectiva; adica pedeapsa = dresaj si suferinta . Probabil toate suntem subiective ...
Eu va urez o PRACTICA sanatoasa !
Teoriile si cuvintele sunt foarte, foarte inselatoare !

Mergi la inceput