SCUZE??!!!

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Grace spune:

Citat:
citat din mesajul lui eu_logoped

a-ti recunoaste greselile in public mi se pare mie un act de curaj si mai bine tardiv decat inexistent.


Act de curaj fata de cine?
Si despre ce fel de greseli este vorba de fapt? Greseli grave care te marcheaza, poate ceva sordid (o telenovela nescrisa inca...?) sau ceva ilegal (o crima, un furt etc) ori la greseli simple pe care le uiti imediat in secunda urmatoare? (ex. m-am plimbat aseara putin si greseala mea a fost ca nu prea eram atenta pe unde mergeam, drept urmare m-am ciocnit de un stilp (macar un print de-ar fi fost...)... greseala mea... altadata o sa fiu mai atenta.... ) (e pura fabulatie) La genul asta de greseli te referi poate? Ca imi vine greu sa cred ca la celelalte.

Citat:
orice comportament iti indica ceva despre inteligenta, starea psihica, si multe altele ale celui care realizeaza comportamentul respectiv, si tacerea spune asta, si negarea, pana si mersul ne poate ajuta in acest sens, deci, de acord si recunoasterea greselilor in public, dar este doar un comportament dintre multe altele, si celui care o face ii spune ceva, celui care il asculta altceva, celui care il priveste pe cel care asclta altceva si tot asa... interpretarea este subiectiva si ne reprezinta.


Pai si tocmai, te citez: "interpretarea este subiectiva si ne reprezinta" ce rost, ce logica gasesti in faptul de a supune dezbaterii publice greselile, care repet: sint involuntare si personale pe deasupra? Greseli personale, consecinte (daca exista) personale, drum privat! inchis circulatiei publice! Deci? Ce rost are sa discutam despre ceva, ce este considerat din start greseala?

Citat:
si mai cred, legat de ce ai spus tu, ca scopul recunoasterii minciunilor este restabilirea adevarului, pentru ca adevarul este legat de minciuna in mod direct si doar indirect de greseala.

de exemplu, daca fac o greseala de apreciere a distantei intre mine si un coleg si ii arunc un mar, dar il lovesc pe un al treilea, scuzele ajuta la restabilirea atmosferei si la clarificarea intentiei.

Nu prea inteleg ceva in textul tau, vorbim despre minciuni si recunoasterea lor sau despre greseli in adevaratul sens al cuvintului?

Citat:
iar in general, cred eu, ce este gresit sau corect apreciem prin propriile sisteme de valori (invatate, imprumutate, dezvoltate, interiorizate), asa ca daca vrei sa apreciezi corectitudinea unei actiuni proprii, trebuie sa te intrebi pe tine daca este gresit :)

Este relativ corect raspunsul tau pt. ca daca cineva iti pune o intrebare, asta nu inseamna ca nu cunoaste deja raspunsul.


Nu vreau sa te supar si n-as fi dorit sa-ti i-au la puricat raspunsul, dar nu vad cum ti-as fi raspuns altfel ca sa ma fac inteleasa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Grace spune:

Citat:
citat din mesajul lui Andrada

Citat:
citat din mesajul lui Grace

Citat:
citat din mesajul lui eu_logoped

Salutare tuturor!
as vrea sa va propun urmatoarea chestie: sa recunoastem si sa ne iertam pe noi insine pentru macar o greseala comisa.
si asta cerand scuze cuiva caruia i-am gresit.
sunt convinsa ca multi dintre noi am avut momente in care ne-am dat seama de o greseala dar nu am indreptat-o din lipsa de timp, sau teama, sau jena, sau orice altceva.
De ce sa pastram o traire negativa in loc sa scapam de ea, sa o transformam intai in ocazie de a invata ceva, in mijloc de comunicare si poate, in final, in subiect de amuzament....

ca sa dau startul, incep prima:
mi-am dat seama ca am gresit grabindu-ma sa deschid subiectul "Timp pentru copilul meu", inainte sa citesc si sa aflu mai multe despre parintii de pe DC. pentru asta imi cer scuze!

am gresit fata de niste batrani in tramvai la care m-am uitat cu o mutra acra din cauza ca eu nu mai aveam niciun scaun liber. mi-e cam jena sa descriu ce am gandit atunci... dar imi pare rau!


Curaj si succes!


Andreea Nuta


In general vorbind, a-ti da seama ca ai gresit este miscator. Este semn de inteligenta si empatie.

Insa:
- a-ti recunoaste greselile in public ridica anumite semne de intrebare: inteligenta (?), stare a psihicului (?)... etc
Apoi:
1. cine are deficiente la notiunea de bun simt, nu-si da seama cind face greseli;
2. greselile ar trebui sa fie involuntare iar recunoasterea lor ar trebui sa fie prompta si nu tardiva; scopul recunoasterii greselilor ar trebui sa fie restabilirea adevarului ci nu iertarea de sine.
"Greselile" intentionate au alte semnificatii cu denumiri aferente.


PS.: Am abordat subiectul tau intentionat dintr-un unghi diferit... E gresit?




asta pare o concluzie.


Ei las' ca si tu pari a fi off topic...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eu_logoped spune:

Citat:
citat din mesajul lui bogdanai

Nu prea inteleg la ce te astepti de la subiectul asta ... Sa dea navala lumea sa-si puna cenusa in cap si sa-si marturiseasca greselile ? Pentru ce, care ar fi scopul ? Vrei sa vezi ce considera altii ca fac gresit sau ... ce ?

Evident ca fiecare greseste la un moment dat, dar mi se pare un pic prea personal sa ne apucam sa enumeram ce consideram ca am facut gresit si pe cine am nedreptatit. Cum spunea cineva mai sus, prea suna a spovedanie, si nu cred ca e locul aici pentru astfel de marturisiri.

Boghi

www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai lucreaza cineva goblen?
www.avonromania.webs.com" target="_blank">... e mai simplu decat crezi ...


este doar o ocazie sa ne gandim mai bine daca am gresit cu ceva, candva si sa abordam pozitiv...
si spovedania are scopul ei, nu?

plus ca parca foarte multi, din ce in ce mai multi oameni incep sa fie incrancenati, suparati, nervosi, sa caute harta fara temei, gratuit, sa jigneeasca si sa greseasca mai mult sau mai putin intentionat.

ma gandesc ca se poate intampla oricui (toti avem motivele noastre) dar poate cu ocazia acestui subiect macar ne gandim de doua ori la propriile actiuni, si invatam si de la altii
;)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Burtocika spune:

Citat:
citat din mesajul lui eu_logoped


este doar o ocazie sa ne gandim mai bine daca am gresit cu ceva, candva si sa abordam pozitiv...
si spovedania are scopul ei, nu?

plus ca parca foarte multi, din ce in ce mai multi oameni incep sa fie incrancenati, suparati, nervosi, sa caute harta fara temei, gratuit, sa jigneeasca si sa greseasca mai mult sau mai putin intentionat.

Andreea Nuta


Bineinteles ca am gresit cu totii la un moment dat, greseli mai mici sau mai mari.
Iar spovedania bineinteles ca isi are rostul ei, dar esenta spovedaniei este "intimitatea" - este intre tine si preot/Dumnezeu, nu intre tine si tot restul lumii !!!


Boghi

www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai lucreaza cineva goblen?
www.avonromania.webs.com" target="_blank">... e mai simplu decat crezi ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

Citat:
citat din mesajul lui bogdanai



Bineinteles ca am gresit cu totii la un moment dat, greseli mai mici sau mai mari.
Iar spovedania bineinteles ca isi are rostul ei, dar esenta spovedaniei este "intimitatea" - este intre tine si preot/Dumnezeu, nu intre tine si tot restul lumii !!!


Boghi

www.goblenpartner.webs.com" target="_blank">mai lucreaza cineva goblen?
www.avonromania.webs.com" target="_blank">... e mai simplu decat crezi ...


asta daca ai gresit fata de preot

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns eu_logoped spune:

Dar de fapt subiectul nu este spovedania, ci scuzele :)
este o ocazie de a ne lua o piatra (cat de mica, fie cat un graunte de nisip) de pe suflet, in cazul in care exista.

daca nu este cazul, atunci ma bucur nemaipomenit si sper sa fim mai zabitori cu totii.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Burtocika spune:

Citat:
citat din mesajul lui Andrada

Citat:
citat din mesajul lui bogdanai


Iar spovedania bineinteles ca isi are rostul ei, dar esenta spovedaniei este "intimitatea" - este intre tine si preot/Dumnezeu, nu intre tine si tot restul lumii !!!


asta daca ai gresit fata de preot


Nu prea inteleg ideea ... In spovedanie intervine si preotul, oricat nu ti-ar placea ... Sa te spovedesti direct catre Dumnezeu, fara intermediar, nu cred ca se cheama spovedanie. Dar asta e o alta discutie.

Mergi la inceput