Cine e seful ? la gradi, mai ales

Raspunsuri - Pagina 7

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns trischa spune:

Ralcat,ai putea incerca sa inscrii copilul la un sport sau la un curs de ceva ce i-ar face placere.Dar mai bine la un sport,si sa vezi in alt colectiv cum se comporta.
Stiu ca nu-i acelasi lucru ca si gradi dar merita incercat.Incearca judo sau un sport de sala unde sa-l duci si sa nu stai cu el.Noi avem pe aici niste cluburi sportive pt copii unde copiii se simt tare bine.
Asa poate reusesti sa iti dai seama ce il necajeste asa mult pe baietelul tau.Eu nu cred ca limba ar fi o problema,noi avem copila de 3 ani expusa in casa la 2 limbi si la gradi la alte 2 si nu vad nici o problema la ea.E una la noi ca nu pricepem nimic greceste



Multa sanatate!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simali spune:

Citat:
citat din mesajul lui Sabina

Simali, daca copilul va crede(genuin, nu profitor, bineinteles) ca parintii pot sta cu el cate 3 zile , care e problema?
o sa-mi raspunzi: probelma e ca in realitate nu se poate.
dar de fapt, exista solutii.


Daca exista solutii ce mai cauta copilul la gradi? Eu nu as trimite copilul la gradinita (mai ales daca plange) daca as avea de ales. Intre noi fie vorba nu l-as trimite nici la scoala. As face HS cat de mult posibil. Eu cand am scris ceea ce am scris m-am referit la parintii/copiii cu optiuni limitate sau egale cu 0.

Citat:
citat din mesajul lui Sabina

Insa parintii ar trebui sa-si construiasca viata in jurul formarii sanatoase a psihicului copilului, si nu bietul copil sa se "adapteze" realitatii ca mama merge la servici si gata.


Da, asa ar trebui. Din pacate vorbim de Romania, tara in care daca deschizi un ziar cu locuri de munca (admitand ca exista vre-unul im orasele de provincie) gasesti 2-3 joburi de vanzatoare la taraba sau dansatoare in Italia si cam atat. Lupta e la baioneta. La propriu!!! In US, intr-un orasel de provincie numit Perry, Ohio, ziarul cu locuri de munca avea 20 de pagini scrise marunt... Sesizezi diferenta? Despre ce vorbim aici? Despre lumea utopica in care AM VREA sa traim, sau despre cum sa ne descurcam cat mai bine cu ceea ce avem?

Recunosc insa ca este foarte util de stiut - teoretic - cum ar trebui sa fie intr-o societate ideala.




"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

uite, parintii ar putea sa-si ia liber cate jumatate de zi fiecare si sa ramana cu copilul facand cu schimbul.Restul de jumatate de zi sa-si ia de lucru acasa.
Din ptactica vietii de zi cu si am constatat ca majoritatea celor care au o slujba mica, de mizerie, au si o gramada de rude care nu lucreaza, bunici, matusi...in mediul rural si provincie mai ales.
Astia de la megacorporatii ar putea negocia cu seful pt o zi pe saptamana de lucru acasa. O zi mama, o zi tata. Sa zicem miercuri si joi.
exista idei, numa sa vrei sa le folosesti.
Numa ca oamenii mor de frica in fata sefului.
Mi se pare f urat sa-ti fie frica de sef si sa actionezi in consecinta, iar frica copilului de gradi sa o consideri minora :(
Esti adult, treci peste frica ta.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simali spune:

Ralcat. Poti incerca si un teatru de papusi numit "Gradinita" in care pui in scena tot ceea ce se face la gradinita. Eu am mai povestit despre un fel de scenete pe care le faceam cu Vlad inainte de a incepe primul an de gradinita: luam ursuletii de plus si zicem ca sunt copiii, veneau parintii si-i aduceau pe rand. Apoi venea o papusica care era "Doamna". La noi cand aparea doamna copilul o arunca in "prapastie" si nu voia sa o mai scoatem de acolo. Am dus lupte multe de lamurire in care i-am explicat ca doamna nu este in locul mamelor. Este numai o prietena care se joaca cu copiii.

Apoi "copiii" se jucau, cantau, mancau si veneau parintii sa-i ia acasa. La faza cu parintii care veneau sa-si ia copiii acasa Vlad a spus "Pe cei care nu au fost cuminti nu-i mai iau parintii acasa". Si am inteles ca el se temea ca daca nu este cuminte UN COPIL poate sa fie lasat acolo, la gradi. Si l-am lamurit ca ORICE ar face copiii parintii vin sa-i ia acasa. Ca niciun parinte nu-si lasa niciodata copilul la gradi.

Teatrul de papusi este un mod de a-l ajuta pe copil sa-si exprime temerile si la noi a functionat de fiecare data.

Atentie insa ca nu trebuie sa conduci tu jocul. Tu trebuie sa stabilesti numai cadrul si s-l lasi pe el sa se desfasoare.

"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns A_Iulia spune:

Citat:
citat din mesajul lui Sabina
De acord ca traim intr-o societate nenorocita care nu pune deloc accent pe sentimentele oamenilor, care insitutionaleaza MULt prea devreme copiii. (Adina, 4 ani mi se pare varsta minima pt mers la gradi.....nicidecum ca e prea mare. Dpv medical/emotional tot)
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!




Sa nu uitam ca Romania este printre putinele tari in care CIC este de 2 ani. Nu vreau sa ne contrazicem pe acest subiect, nu spun sa ducem bebelusii de la 6 luni la cresa asa cum o fac majoritatea in SUA si in vest, dar totusi...spuneam ca este de asteptat ca un copil la 4 ani sa reactioneze asa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ralcat spune:

trischa, deocamdata nu putem incerca un sport, din doua motive: 1 - bariera limbii cu antrenorul (deocamdata) si 2 - majoritatea cluburilor sportive pentru copii au ca limita de varsta 5 ani.
Alice, vom incerca sigur ideea cu teatrul, poate asa voi scoate mai multe informatii de la el.
Pana una alta, vineri a fost o oarecare schimbare in atitudinea lui fata de educatoare. A inceput s-o asculte, ceea ce a dus la prima lui recompensa oficiala de la doamna ... i-a dat o acadea. Care a fost declarata cea mai buna acadea de pana acum :).
Imi pare usor descumpanita si stresata de atitudinea lui Mihai, pentru ca el stie foarte bine ce vrea: sa stea cu mami si cu tati, si merge in a-si cere acest drept pana foarte departe. Si chiar daca a mai avut copii de genul lui, i-a "imblanzit" mai repede decat pe al meu. Si cred ca nu mai stie ce sa faca, tinand cont de sistemul lor, in care parintii nu pot sta cei 2 ani acasa cu copilul, si in care din punctul meu de vedere se pierde toata acea legatura pe care ti-o construiesti cu puiul tau. Copiii lor sunt extrem de docili fata de straini .... sunt invatati sa stea mai mult printre straini decat cu parintii, din pacate.

Eu la noi nu prea vad problema comunicarii, pentru ca in parc, atunci cand i s-a pus pata sa "cucereasca" o mamica (mamica, nu fetita, tot la adult s-a dus), a zapacit-o in fran-gleza, dar bine si eficient. Doar ca in parc e cu unul din noi si se simte sigur pe el, iar la gradi e singur. Plus ca la gradi mai are si fetita romanca .... cu care refuza de asemenea sa coopereze. Plus ca sta programul cel mai scurt, de la 9 la 12, ca am zis s-o luam usor. Este singurul din toata clasa care sta 3 ore.

Si chiar daca ne-am permite ca flexibilitate a programului sa mai amanam gradinita, totusi la 5 ani va fi prea mare diferenta intre cei deja inscrisi in sistem si unul din afara si i-ar fi prea greu sa recupereze (si ca limba, si ca abilitati cerute), plus lipsa socializarii cu copii de varsta lui.

Nu stiu ce sa zic, pana acum 4 ani mi se parea o varsta buna de inceput capitolul gradi, dar imi dau seama ca Mihai inca nu se simte in siguranta departe de noi, chiar daca noi ii explicam ca el sta acolo foarte putin si locul lui e acasa.
Sa vedem cum o iesi mai departe, mi-e teama ca reusita de vineri sa nu paleasca, tinand cont ca acum piticul e acasa, cu febra si rosu in gat.

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank"> In sufletul meu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns columbiana spune:

Citat:
citat din mesajul lui Sabina

uite, parintii ar putea sa-si ia liber cate jumatate de zi fiecare si sa ramana cu copilul facand cu schimbul.Restul de jumatate de zi sa-si ia de lucru acasa.
Din ptactica vietii de zi cu si am constatat ca majoritatea celor care au o slujba mica, de mizerie, au si o gramada de rude care nu lucreaza, bunici, matusi...in mediul rural si provincie mai ales.
Astia de la megacorporatii ar putea negocia cu seful pt o zi pe saptamana de lucru acasa. O zi mama, o zi tata. Sa zicem miercuri si joi.
exista idei, numa sa vrei sa le folosesti.
Numa ca oamenii mor de frica in fata sefului.
Mi se pare f urat sa-ti fie frica de sef si sa actionezi in consecinta, iar frica copilului de gradi sa o consideri minora :(
Esti adult, treci peste frica ta.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.




Sabina, tu ai norocul sa-ti petreci viata profesionala intr-un mediu mai special, unde probabl relatiile interumane au mai mare prioritate; in restul economiei, ce spui tu mai sus e imposibil sau aproape; eu lucram in Romania cam zece ore pe zi, nu aveam cum lucra de acasa pentru ca programul era conectat cu serverul firmei-mama din Bucuresti, cind avea copilul trei luni patronul m-a intrebat daca ma intorc la job sau angajeaza pe altcineva, si m-am intors la job pentru ca barbatu'meu, "proaspat" inginer cistiga cam un sfert cit mine,insuficient nici pentru pampers sau alte cheltuieli minimale si intr-un oras mic optiunile erau extrem de reduse;
stii, e usor sa judeci cind privesti lucrurile din afara;
aici mi-am permis si sa stau cu copilul acasa, si sa schimb sau sa renunt la joburi ce mi-au pretins overtime, de bine de rau am de unde alege si stiu ca daca de miine as ramine acasa un an-doi, la 40+ tot as gasi ceva in domeniul meu ulterior; in Romania nu e cazul.

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

pai Ana, in cazul vostru, sotul nu si-a luat concediu? presupun ca din banii aia pe care ii castiga abia plateati bona.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns columbiana spune:


Nu si-a luat, pentru ingrijit copil de sub un an bona a prezentat mai mare incredere:((, nu e genul sa se ocupe de copii; noroc ca aici ne-am permis sa facem fiecare in ce stim mai bine sa facem: el cariera profesionala, eu restul;

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

Ana, asa e, fiecare familie cu particularitatile ei, insa, teoretic, matematic etc, si-ar fi putut lua. Viata nu e insa matematica.
Asta incerc eu sa spun, ca teoretic, exista multiple variante alternative la plansul copilului la gradinita....
Numai ca multora le e teama sa le puna in practica.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput