Loris Stefan, steluta de pe cerul fericirii mele

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Loris Stefan, steluta de pe cerul fericirii mele | Autor: kemsy

Povestea iubitului meu printzes!
Anul 2009 a inceput cu doua frumoase liniute pe un test de sarcina, una mai palida insa suficient de vizibila ca sa stiu ca a venit barza . Desi imi doream o fetita, am avut convingerea ca voi avea un baietel, ceea ce am si scris intr-un mic jurnal.
Sarcina a decurs foarte bine, tot asteptam greturile puternice care insa nu au aparut, somnolenta care nu era…ce mai…am avut foarte putine simptome clasice, totul era perfect la controalele lunare…exceptie greutatea mea care crestea vazand cu ochii (am luat 23 de kg in total).
Asa au trecut 40 de saptamani de sarcina….si incepe povestea nasterii:
Joi noaptea, 1 octombrie 2009 am tot avut contractii, nu atat de puternice sa ma trimita la spital dar nici atat de slabe sa ma lase sa dorm linistita. Dar pentru ca dimineata trebuia sa merg la monitoraj, deoarece eram ajunsa la termen, am incercat sa dorm cat mai bine
Am ajuns la monitoraj pe la 10, m-au controlat aia pe toate partile (control col, tensiune, batai bebe, EGK, etc), totul minunat, col conservat si lung, sa merg acasa.
Acasa, dupa-amiaza am mai dormit vreo ora jumatate, iar seara am intrat pe forum, si in acelasi timp monitorizam contractiie (care pareau mai puternice): timpul intre contractii 3-4 minute.
Cu ideea ca dimineata colul era inchis si beton, nu-mi venea sa cred ca e de mers la spital, ca doar nu se naste asa repede.
Ma pun sa fac o baie in cada de vreo ora, cica sa nu mai simt contractiile foarte tare.
Nivelul durerii era cam de un 4 din 10, psihic ma pregateam pentru ceva mai crunt, ziceam ca astea sunt parfum pe langa ce urmeaza
Pe la 10-11 seara merg la culcare, dar nu ma asez bine in pat ca imi vine sa vomit, alerg la baie si scot tot ce mancasem in ziua aia. Sotul ingrijorat imi zice sa mergem la spital, iar eu am fost de acord, nu de alta, dar daca nu se intampla nimic macar eram linistita.
Luam si bagajul, si plecam. Ajunsi la spital ma pun aia iar la monitorarea batailor inimioarei lui bebe. Mie mi se parea ca am contractii destul de regulate, dopul il pierdeam de dimineata, dar asteptam parerea medicului.
Se pare insa ca monitorarea batailor nu le-a multumit pe moase, ca m-au controlat iar intern.
La controlul intern, surpriza: dilatatie 3,5 (pfiu, ce bine)
Ma trimit la sala de travaliu, ma pune sa ma imbrac cu o camasa de noapte si iar vine doctorita sa ma controleze. Aveam deja alea pentru masurarea batailor pe burta. Controleaza dr, shoc : dilatatie 8,5 (mama ce repede mergea, si eu inca aveam impresia ca sunt de nota 5 contractiile mele )
In conditiile astea a decis sa imi rupa membranele, sa vada cum stam cu lichidul. A asteptat o contractie si le-a rupt. In secunda urmatoare totul s-a schimbat, toata lumea a intrat in criza, se agita, dr striga dupa anestezist, neonatolog, le zicea sa ma mute urgent in sala de nastere ca imi face cezariana. Cand m-am ridicat din pat ca sa merg la sala de nasteri am vazut ca lichidul era maroniu inchis, si m-am speriat si mai tare. Agitatia dr imi arata ca e o chestie de secunde poate ca bebelusul meu sa pateasca ceva.
In sala de nasteri mi-au facut repede anestezia, unul ma lega de maini, unul imi punea paravanul in fata, toata lumea umbla ca sfarleaza.
Am simit cand m-au taiat cu bisturiul, nu a fost durere, ci piscatura, si am mai simtit si cand mi-au apasat pe burta sa scoata bebele, ca era situat sus, nu coborase.
Imediat dupa ce l-au scos a si inceput sa planga, si toata lumea se mira ce blond e . Mie mi l-au aratat dupa vreo cateva minute, i-am pupat o manuta, si ma uitam la el ce par galben are..parca era albinist
Totul s-a incheiat cu un tremurat nervos al meu de vreo 2 ore, ziceai ca sunt pusa in priza, si cu intrebari obsesive catre sot (E BINE?L-AI VAZUT?Juri ca e bine? ), si catre asistenta.
Data nasterii 2 octombrie, ora 1:57, scor APGAR 9 si 10 (dupa 5 minute).
Recuperarea a fost usoara, nu am avut mari probleme, lapticul a venit relativ repede, dureri la sani am avut cateva zile, dar nu ingrozitoare (am incercat sa il fac sa se prinda bine si ma dadeam cu crema).
Durerile nasterii au fost suportabile, atat cat le-am trait, ma asteptam la ceva mult mai rau.

Aceasta este povestea nasterii lui Loris Stefan, o alta stea din odisee, steaua de pe cerul fericirii mele .
Doamne ajuta sa fim sanatosi!

Gianina, mamica fericita de gingas Loris Stefan

Fotografii

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

lutoniana spune:

Steaua de pe cerul fericirii tale sa sclipeasca mereu pentru parintii lui si pentru o mami atat de draguta, pontoasa si simpatica cum esti.
Bine ca a trecut totul cu bine si chiar daca ramaneai la naturala sunt convinsa ca ai fi fost o curajoasa.
Sunt tare bucuroasa ca am trait experienta mea alaturi de asa fete minunate

Mi-am dorit fericirea, am cautat-o si am gasit-o....se numeste David

NelaM spune:

Gianina, foarte frumoasa poveste a nasterii, scurta si la obiect. Ai fost o mamica norocoasa, cu o sarcina si o nastere usoare.

Mi-a placut tare mult ultima fraza a povestii.
Sa va traiasca Loris, sa fie sanatos si sa va aduca numai si numai bucurii.

Va imbratisam cu mare drag.

Nela, mamica de Ana nazdravana (19.09.09)

www.facebook.com/album.php?aid=116964&id=814948328&l=75a8977d61" target="_blank">La plimbarica 27.10.2009

Dana15 spune:

Gianina sa va traiasca steluta draga!

Mamica mandra de minune scumpa Ana Elisa -16.octombrie.2009

Thank God I'm a woman!

www.flickr.com/photos/38426629@N04" target="_blank">Noi

liliac1 spune:

Wow, Kemsy, cand stau si pun cap la cap evenimentele se pare ca au fost problemute, dar asa cum prezinti tu lucrurile, cu mult optimism si incredere, pare atat de simplu!!
Sa va traiasca micul Loris si sa va bucurati de el toata viata!

Liliana, Andra-Maria (29.09.2003) & Radu-Mihai (21.10.2009)

Fii asa cum simti si se va vedea in tot ce faci!

raluk16 spune:

Multumim de poveste, curajoasa mamica ! Sa fie sanatos Loris si sa va aduca numai bucurii!

Mami fericita de minune Alex

mihaelk1978 spune:

Multa rabdare parintilor, sa creasca mare si sanatos micutul printisor!

MangaGirl spune:

draga mea,

Sa fie Loris asa cum v-ati dorit, sa aveti parte numai de bucurii si sa puteti sa-l cresteti frumos! Ma bucur ca nu ai suferit mult si ma bucur ca au actionat rapid si ca Loris nu a avut de suferit.

MangaGirl MAMI DE AIDAN GABRIEL, BB SCUMP SI CARLIONTZ - 03.10.2009

www.mariaciubotaru.blogspot.com

Micul nostru Foc a venit pe lume

Iulika29 spune:

abia acum am reusit sa citesc povestea nasterii..nu a fost una atat de usoarå, dar tu ai fost tare , pe pozitii si vreau sa te felicit..så iti tråiasca blondinul tau si sa fie sånåtos

www.webshots.com/user/IulikaB" target="_blank">POZE

Iuliana, Cea mai Fercitå de Bruce Nicholas (14.08.2009)

Bruce, minunea noastrå