Canada, un nou "acasa"!?
Raspunsuri - Pagina 3
pitilache spune:
Cred ca multe raspunsuri la intrebarile pe care ti le-ai pus si la cele pe care inca nu ti le-ai pus (!) le gasesti aici. Chiar daca au trecut vreo 6 ani cred de cand a fost initiat subiectul, majoritatea raspunsurilor sunt inca de actualitate.
Iar pentru pasii emigrarii in provincia Quebec, pe langa ce ti-a spus deja mikiion (quebec.ro) mai este si montreal.ro.
Mult succes!
mikiion spune:
Rujii pai daca ea s-a decis sa mearga in Canada nu prea se potriveste nimic din ce spui tu. Ea nu se refera la bursele doctorale, care sunt grozave cand ai studii stiintifice. La cele umaniste , face sotul un doctorat si iti spun eu ca sunt doar firmituri. Ea cand spunea de loan se referea la pret si bursa care in Quebec e de cam 1000 cad , daca ai si copil. Este acordat de guvern. Si ramai cu datorii. Tocmai am terminat cu asta si ii spuneam a nu e asa de usor sa traiesti din asa ceva. Plus ca nu cred , din ce a spus ea ca a studiat sau nu a spus, ca vizeaza sa faca vreun doctorat.....
Iar daca ea nu a facut nici cele mai elementare demersuri sa vina aici, eu cred ca preocuparea , cat costa o masina e puerila..... mai are cam 2 ani pana ajunge aici si sunt atatea lucruri pe care trebuie sa le rezolve inainte de a ateriza aici......
Mult mai pertinenta mi se pare intrebarea despre copiii. Raspunsul este cu nimeni. Pentru ca atunci cand tu ai 2000 cad pe luna , in mana, si asta cu un venit mediu....nu-ti permiti sa dai 1200-1500 la o bona.In Romania e alta viziune, cam toate fetele de pe forum au cate o bona ...+ o bunica sau doua. Aici esti singur si trebuie sa te descurci. Asta daca nu ai norocul de niste bunici sanatosi pe care sa-i aduci aici. Ca am cunoscut si cazuri din astea mai fericite....
ati fost recomandat la primul job sau l-ati gasit singure?
Daca faci studii aici, poti sa dai ca recomandare supreveghetrul de la stagiu sau chiar profesori.... dar si aici e totul relativ.Fiecare are experienta proprie. Fratele meu a fost recomandat de cineva de pe quebec.ro care vroia sa faca un bine, asa cum i se facuse si lui.
Si concluzionand, faceti intai demersurile necesare, vedeti unde sunteti acceptati ( eventual incercati si in Europa ceva legal) si apoi mai vedeti.
Emigrarea in America de Nord e un proces lung....Si exista atatea diferente intre zone, in interiorul Canadei chiar. Legislatia de imigrare e diferita intre provincii....Cea de intrare in ordinile profesionale , la fel. Asa ca sunt mai multe realitati! Nu una singura.
Deci greu de rapuns.
ruxij spune:
Hilde ai dreptate, sunt mai multe cai, dar toate cam complicate. Eu ma luai de Ph.D. ca asa facui eu si mikiion zise ca nu se poate trai din bursa, asa ca mi-a venit de povestit, nu neaparat on topic, scuzoaie:)
Mikiion, ai dreptate, pe umaniste nu se prea poate trai din bursa aia. De aia am si mentionat stiinta/inginerie. Dar se potriveste din ce am zis ca e necesar ca dupa emigrare in America de Nord, trebuie facuta o scoala, fie ea mai mica sau mai mare, ca altfel cam greu. Poate doar in IT cum zice Hilde. Si doctorii tb sa invete cam 2 ani pt examenele alea, mi se par tare stresati de ele cei pe care i-am cunoscut eu. Nu stiu in Canada cum e cu doctorii. Dar iar suntem off topic, ca ea nu e nici doctor nici IT-ist:)
Apropos eu sunt in Canada chiar acum, la Lake Louise, plec vineri inapoi:) Prima impresie pe drumul Calgary-Lake Louise: tara asta e nelocuita:) Sa vezi ce imi iau suturi acu
Donia spune:
Citat: |
- de cati ani sunteti acolo si cum v-ati acomodat la clima mai rece? - cand aveti nevoie sa lasati copilul/copiii acasa pentru cateva ore sau 1-2 zile, cu cine ii lasati, cum gasesti o bona, cat costa? - ce preturi au masinile second hand si care ar fi un pret minim pentru o masina care sa nu te lase in drum? - v-a ajutat cineva cand ati ajuns acolo (rude, prieteni)? - ati fost recomandat la primul job sau l-ati gasit singure? |
- Eu sunt aici de 5,5 ani si cu clima n-au fost probleme din doua motive, unul e ca vin din Brasov unde iernile sunt mai lungi, doi, ca in Ontario nu mi se pare atat de frig, iar acum stau chiar intr-o zona considerata mai calda. Un singur lucru ma enerveaza, si ala e vantul, dar ma enerva si in Ro la mare, deci nu e vina Canadei Brasovul era mai ferit de munti, iar aici stau intre Marile Lacuri, muntii absenti...
- lucrez part time deci am nevoie de o bona doar 2-3 zile pe saptamana. Este de fapt o baby sitter care primeste la ea acasa mai multi copii (al caror numar e limitat in functie de varsta). Platesc 30 de dolari pe zi pentru baiatul cel mic, 5 dolari before school si 10 dolari after school pentru fetita, care merge la scoala intre 8:40-15:15. Daca las copiii doar 2 ore, de exemplu, platesc 5 dolari/ora.
- prima noastra masina a fost o Toyota Camry din '92 luata cu 1800$ si mergea de minune! Am fost loviti de cineva in spate iar asigurarea a considerat ca nu merita reparatia, asa ca am pierdut-o, insa si acum ne gandim cu drag la ea. Nu sunt cumoscatoare, dar banuiesc ca undeva in jur de 4000-5000$ poti sa iei o masina care sa te mai tina niste ani buni.
Uite un site bun pe care puteti sa va faceti o idee:
http://www.autotrader.ca/
- primele 2 saptamani dupa aterizare am stat la prieteni, apoi ne-am mutat intr-un orasel mic in care nu cunosteam pe nimeni. Prietenii ne-au ajutat cu transport, rezolvat acte, primele cumparaturi... au fost de un mare ajutor, pentru ca ne simteam ca pe alta planeta.
- primul job l-am gasit exact in locul unde am facut voluntariat. Voluntariatul l-am pornit pentru ca sa invat, sa ma invart printre canadieni, sa vad cum se munceste si traieste aici, cu alte cuvinte ca sa invat cat mai multe despre cultura canadiana. Si mi-a prins foarte bine, deci il recomand cu putere.
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
columbiana spune:
Ruxij, scrie chiar si oftopic, noi te citim cu placere; pai acum descoperi ca sunt doar patru tirguri serioase locuite(sau locuibile) in tara asta uriasa ; si cind imi amintesc de brasoavele din formularele roz-bombon primite cu procesul de emigrare ce ne indemnau sa ne stabilim in zone mai putin popualte, eventual intre ursi albi si harfang des neiges, cind la un pas de Montreal incepe padurea si ramii tu si soseaua:))
In legatura cu scoala, merge daca unul din familie se sacrifica si ia orice job la inceput, pina celalalt isi face macar o parte din studii; daca intra toata familia la scoala normal ca nu e usor;
Copiii merg la gradinita si in Quebec costa 7$/zi (acum Mihaela va spune ca nu gasesti locuri, cu ceva noroc, cautari si relatii gasesti la 7-15 si nu la 30$/zi);
a spus foarte bine Hilde: e de venit in Quebec unde costul vietii e mai mic, studiat in limba engleza (McGill e bine cotata in America) si luat zborul apoi; cu franceza te cam infunzi; sau ai noroc sa te ridici, depinde mult de specialitatea cu care vii.
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
Donia spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Ana Stroe pai acum descoperi ca sunt doar patru tirguri serioase locuite(sau locuibile) in tara asta uriasa |
Mey, daca nu v-am spus, va repet : Canada nu inseamna doar alea 4 targuri.
Si din punctul meu de vedere, ca locuitor in... nowhere land... (sau unde pot sa spun si eu ca locuiesc?) calitatea vietii e mai faina in... nowhere land, na
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
ruxij spune:
Eu chiar sunt de acord ca cc calitatea vietii e mai buna in nowwhere land, ca si eu in US stau tot in nowwhere land, intr-un orasel mic din Midwest, carui Midwest i se mai zice si "Flyover Land" Distante mici, preturi mici, totul la nas, siguranta, case mari si ieftine and so on.. Da' acu' depinde si nowhere land asta cat de nowhere este. Cumparai niste suveniruri de la un magazin din hotelul asta (care are de toate, magazine, restaurante, ca dc iti trebe ceva, n-ai unde te duce decat la ursi sa ii intrebi dc. nu iti imprumuta ceva ce iti lipseste ) unde locuiesc angajatii ce lucreaza in hotel intr-un fel sau altul si cica au housing in spatele hotelului, da' pt. grocery shopping tb sa se duca in Banff. Pai Banff asta intai ca e un sat mai mic decat ala in care stau io in Flyover Land si doi e la 1h jumate. Imagineaza-ti sa uiti sa iei unt sau lapte, da sotzu' o fuga
Podeanu spune:
Citat: |
citat din mesajul lui alina023 - de cati ani sunteti acolo si cum v-ati acomodat la clima mai rece? - cand aveti nevoie sa lasati copilul/copiii acasa pentru cateva ore sau 1-2 zile, cu cine ii lasati, cum gasesti o bona, cat costa? - ce preturi au masinile second hand si care ar fi un pret minim pentru o masina care sa nu te lase in drum? - v-a ajutat cineva cand ati ajuns acolo (rude, prieteni)? - ati fost recomandat la primul job sau l-ati gasit singure? ************************** Emma este iubire! |
Buna Alina si mult succes daca te hotaresti sincer s-o tai spre Canada.
Acum la obiect:
-Noi facem 10 ani in decembrie, si tot atunci va fi prima oara cind ne intoarcem inapoi in vizita. Cu clima m-am acomodat cam asa : mi-am cumparat cel mai lung si gros cojoc din Romania (zici ca iau ursul la spinare) si cu gluga. Insa mor de cald in el in masina dar ma salveaza la mersul pe jos. Minusi groase, caciula (lasam fasoanele din tinerete-nu mai conteaza daca se strica coafura)cizme adecvate si infruntam frigul. Recunosc ca acum am masina personala si nu merg f mult pe jos in frig. Imi dau drumul la masina din casa (demaror) asta daca nu mi-am bagat masina in garaj unde tin temperatura la +5grade
-Eu am venit cu copiii de 4 ani, m-au ajutat numai prietenele. Nu cunosteam multa lume, nu stiam cum sa gasesc o bona,nu exista DC sa aflu atit de multe
-Prima noastra masina a fost un Dodge caravn de ... 600$. Ne-a tinut fix un an jumatate fara reparatii capitale. L-am dat la scrap cind a trebuit sa bagam $1,000 sa-l reparam. Acum am un alt Dodge caravan, l-am luat nou nout acum 9 ani. Am 129,000 km la bord si merge super. Nu am bagat mai nimic in el.
-M-a ajutat o singura prietena, de fapt vorbisem doar la telefon, am cunoscut-o la aeroport cind m-a luat. Suntem prietene si acum, m-a ajutat ff mult. La indemnul ei am aplicat la McGill si am terminat si facultatea pe care poate mi-ar fi fost teama sa si aplic, daca eram de capul meu.
-Primul job l-am gasit singura in urma la suta de Cv trimise. Am urmat si un curs de recherche d'emploi...umilire totala. Una ca-mi inchideau telefonul in nas, a doua ca mai si rideau de accentul meu. La primul job au primit subventie guvernamentala ptr salariul meu (30%).
Roxana ti-a facut trimitere la un subiect arhivat, ff util.Citeste-l si vei gasi raspunsuri la multe din intrebarile puse.
Donia spune:
De unde tragem concluzia ca exista mai multe feluri de nowhere land
Acum nici eu n-as putea sa traiesc oriunde sau oricat de departe, insa prefer orasele mai mici. Pana si sa locuiesc la o ferma mi s-ar parea cam izolat, ce-i drept ca vara o casuta (sau casoaie, dupa caz) inconjurata de iarba verde si-un palc de copaci arata foarte bine, insa iarna, cand se intuneca repde si bate vantul... brrrr...
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
alina023 spune:
Fetelor, va multumesc din suflet pentru fiecare din raspunsurile voastre.
Ma intreba cineva daca am inceput procesul de depunere a actelor sau nu. Nu, inca nu. Ne-am mai acordat inca doua saptamani pentru a strange informatii si de a ne decide final. In proportie de 90% suntem pentru emigrare.
Am fost deja intrebata de ce vreau sa emigrez in Canada, cand in Europa se poate merge mai usor. Unde in Europa? In Italia, Spania, Franta? Unul dintre motivele pentru care vrem sa plecam este mentalitatea romaneasca, manelizarea, proasta crestere, hotia, batjocura, mizeria... Prefer un "nowwhere land" decat cele de mai sus. Ori astea nu le gasesc in Italia sau Spania...
Apoi...nu stiu cum va considerati voi nivelul de trai, dar la mine....hmmm... Am cumparat o masina buna pentru care ma sacrific pe mine si pe copii vreme de 5 ani (ghinion cu criza asta, dar orisicat!), imi permit un film cu copilul cel mare la mall o data la 1-2 luni, masa in oras cu sotul...hehe, vise taica, vise; concediu? cu sacrificii mari am reusit sa mergem la un 3 stele in Bulgaria.
Alt aspect...ma vad la pensie...voi sta sa plang in fata farmaciei ca nu am bani suficienti ca sa-mi iau medicamente (asa cum am vazut eu o batranica)???
Copiii...vor termina o facultate si apoi??? Carne de tun pentru manelisti care si-au deschis afaceri cu bani furati sau carne de tun pentru inculti parveniti???
NU! Am tot sperat ani de-a randul, dar mi-am pierdut orice speranta ca tara asta se va schimba vreodata. Pacat de oamenii de calitate care inca mai traiesc aici si care inca mai viseaza la ceva mai bun. Mare pacat!
Regret ca nu am facut pasul asta mai devreme. Eu am 31 de ani si sotul 35. Dar nu ma sperie asta. Ma consider inca suficient de tanara ca sa pot lua viata in piept si a mi-o face mai buna mie, dar mai ales copiilor mei.
Se vede cat sunt de revoltata, nu?
Alina, mami de Ana Antonia (06 Dec 2007) si Luca nazdravanul (14 Feb 2003)
Ana, minunea mea iubita Luca, iubitul mamei drag!
Povestea nasterii Anei
**************************
Emma este iubire!