citim impreuna "Artificii" de Jorge Luis Borges

Adela99 spune:

:)

aaa, m-am lamurit cum ii cu cititu', recititu' si (re)cititu'
ca bine zici Mihaelka, noroc ca nu sunten Funes, ca atunci n-am mai reciti - ca doar tinem minte totul - si nici (re)citi ca n-am fi capabili

chiar ma gandeam ca pentru voi care ati citit atat de mult si muulte carti de acelasi autor, uneori chiar prima lecturare poate fi o (re)citire, nu numai pentru ca recunoasteti stilu' da' aveti si unele asteptari.

io n-am citit nimic de Borges pana acum (asha cum nu citisem nimic din majoritatea autorilor propusi in cadru' cercului - de-aia iubesc io cercurile astea) si totusi pot spune ca am (re)citit "Moartea si busola" (suna paradoxal, stiu); pentru ca asha cum inteleg io acum (re)citirea - multzam fetelor ca ma dumerirati! Mihaelka se poate folosi "voi ma dumerirati", sau numai "io ma dumerii"- poti sa (re)citesti o carte si la prima lecturare. si asta am facut io cu Moartea si busola, am cautat in timp ce citeam sa descifrez enigma din text, inca de la primele randuri. edit: ca mi-am dat seama ca divulg "secretul" - cele ce n-ati citit nuvela, nu cititi mai departe triunghiul in timp (trei decembrie, trei ianuarie, trei februarie) si spatiu (nord, vest, est) care devine patrat pentru ca numele lui Dumnezeu J.H.V.H. se compune din patru litere, "ziua evreiasca incepe la caderea noptii si tine pana la urmatoarea innoptare" deci trei devine patru, si punctele cardinale is patru.
si toate astea i se dezvaluie lui Lönnroth datorita cunostiintelor cabalistice si mie datorita incapatanarii de a descifra simboluri fara insa ca vreunu' dintre noi sa banuiasca ca el, Lönnroth a fost desemnat ca ultima victima. si ca tocmai asta a fost scopul intregii "sharade" pornite dintr-o intamplare.

lilanda spune:

Spoiler!!!

Adeluctz, bravo Ai descoperit primul nivel (al enigmei) :))

Insa, fii atenta ca patratul este romb (vezi romburile de pe costumele de arlechin, de pe pererti si podele!).

Borges face referire aici la o reprezentare cabalistica a tetragrammatonului care este un romb cu virfurile in N, S, E si V. Triunghiul echilateral de sus NVE, reprezinta trinitatea in centrul careia se afla Dumnezeu. Triunghiul de jos, SVE, este proiectia divinitatii in Univers, realitatea fizica a creatiei... sau proiectia unei idei. A planului pus la cale de Red Scharlach. Lönnrot, din pacate, realizeaza mult prea tirziu ca el este cea de-a patra victima (de fapt a treia) si-si provoaca ucigasul: "In labirintul dumitale sint trei linii de prisos. Cunosc un labirint grecesc alcatuit dintr-o singura linie, dreapta", explicind apoi paradoxul lui Zeno.

Asaa...Mihaelka, mai tii minte care era ce-a de-a patra dimensiune de care spunea Culianu?? Ca ma intereseaza!!

Io am trecut la "Barbati in soare" a lui Kanafani si imi place! Scrie fracturat si sensibil despre drama transfugilor palestinieni. Am preferat editia daneza, fiindca traducerea ii apartine fiului lui Kanafani, sotia scriitorului (mort in atentat cu bomba in Liban) fiind daneza.

Adela99 spune:

cee??? trebe' sa ma mai strofoc sa gasesc si alte nivele? cate, 3, 4? ;)
edcz: reactia fu spontana; m-am edificat ... cred


io ma "necajesc" cu "Trei versiuni ale lui Iuda" si cu "Tema tradatorului si eroului" ... nici n-as fi crezut ca nuvele imi vor solicita ataat de muult creieru' :) ... da' scrie Borges asta concentrat nu gluma!

beshter spune:

Ma facusi sa ma scobesc prin biblioteci dupa Culianu. L-am gasit si am recitit capitolul despre a patra dimensiune si cum se vede ea la Borges ca sa nu ma fac de ras. Dar cum mi-e o lene si un somn de nu ma pot iesprima in cuvinte, permiteti sa raportez maine cand doarme fi-miu.
Intre timpuri si in autobuz am terminat si eu Artificiile.


Trouve avant de chercher

iarina spune:

Vreau si eu Barbati in soare a lui Kanafani, asta e cartea pe care voiaqm s-o citesc de la bun inceput, diseara ma apuc si eu de Borges, pe net, caci n-am mai ajuns la librarie.
Lilanda....in engleza as gasi-o oare? O are cineva downladata de pe undeva?

beshter spune:

Culianu despre Aleph-ul lui Borges:
Ceea ce este, probabil, cea mai clara si celebra descriere a unei viziuni cvadridimensionale apartine domeniului fictiunii. Ea a fost scrisa de un om care - trebuie amintit inca o data - s-a jucat in copilarie cu cuburile lui Hinton: Jorge Luis Borges. "El Aleph", care este "unul dintre punctele din spatiu ce contine toate celelalte puncte" si este vizibil de pe o anumita treapta a scarii din pivnita casei unui prieten, ii reveleaza atat interiorul cat si exteriorul tuturor lucrurilor: "Am vazut circulatia propriului meu sange obscur; am vazut Aleph-ul din fiecare punct si unghi si in Aleph anm vazut pamantul si in pamant Aleph-ul si in Aleph pamantul; am vazut propriul meu chip si propriile mele viscere; am vazut chipul tau".
In mod evident, [...] singurul lucru pe care il putem afirma cu oarecare certitudine despre viziunea cvadridimensionala este ca aceasta ar plasa cumva in centrul sau obiectul focalizat, contemplandu-l simultan din toate directiile si scrutandu-i interiorul ca si cum ar fi transparent.


Trouve avant de chercher

beshter spune:

Si mai interesanta e discutia despre o alta nuvela borgesiana - Tlon, Uqbar, Orbis Tertius (daca va intereseaza, o puteti citi www.coldbacon.com/writing/borges-tlon.html" target="_blank">aici, in englezeste), despre care Culianu sustine ca ar fi o poveste simbolica despre 'silentioasa' si 'subtila' cucerire sau acaparare a realitatii de catre a patra dimensiune.Si va imaginati ce era in capsorul meu cand citeam chestiile astea, din moment ce habar n-aveam despre Borges la momentul respectiv. Imi amintesc - fara precizia sau viziunea cvadridimensionala a lui Funes - cum umblam prin ploaie pe la biblioteci ca sa gasesc volumele lui Borges.

Din pacate, imi lipseste cu desavarsire the survival kit pentru discutii despre multidimensionalitate. Mie 'Tlon' mi s-a parut o poveste despre cum fictiunea poate lua in stapanire realitatea si poate o alegorie a sistemelor 'ordonate' - realitatea vrea sa cedeze in 'Tlon' pentru ca planeta fictiva 'Tlon' e alcatuita cu precizie matematica si tocmai asta-i lipseste pamantului.

Am gasit cartea lui Culianu pe net. Discutia despre cvadridimensionalitate la Borges e in capitolul 1, www.scribd.com/doc/7274368/Ioan-Petru-Cullianu-Calatorii-in-Lumea-de-Dincolo" target="_blank">aici


Trouve avant de chercher

beshter spune:

Revenind la povestirile din 'Artificii' - artificii literare, bineinteles - nu cred sa-mi placa vreuna mai mult decat alta. Daca stau bine si ma gandesc, ce-mi place cel mai mult la Borges (si la toti manieristii) e in primul rand, legatura profunda dintre forma si continut si, in al doilea rand, toate aluziile si 'misterele' presarate prin text. In Forma spadei, de exemplu, abia acum am facut legatura dintre 'spada' cubata si numele eroului care povesteste din perspectiva celuilalt: Vincent Moon. In acelasi timp, Forma spadei e un fel de dramatizare a povestii urmatoare Tema eroului si a tradatorului, care trateaza (si) alte doua obsesii ale lui Borges: moartea ca punere-in-scena, moartea ca act artistic si viata care imita arta.
Moartea si busola, pe langa celelalte sub-teme, ilustreaza fascinatia (de multe ori, negativa) a lui Borges pentru simetrie. Ultimele randuri - in care Lonnrot ii cere lui Scharlach sa construiasca in alta viata un labirint mult mai putin simetric, un labirint dintr-o linie dreapta - sunt minunate.
Oops, s-a trezit fi-miu. revin.


Trouve avant de chercher

beshter spune:

Pfui, greu mai adoarme fi-miu in ultima vreme...parca se intrezaresc niste canini, ceea ce ar explica neste treburi

Booon, unde ramasesem? La Miracolul secret cu induiosatoarea tema a scriitorului care nu exista decat prin ce 'scrie' si pentru care pana si timpul (asta era a patra dimensiune, nu?) se dilata ca sa-i ingaduie sa-si termine 'in gand' opera inainte de incasarea glontului fatal.

Trei versiuni ale lui Iuda imi da pur si simplu ameteli si (ma tem) ca si cosmaruri. Si iar imi amintesc ca Borges spunea despre cosmar ca ar fi singura dovada pe care ar putea-o poseda teologii ca iadul exista cu adevarat. Si analiza cuvantul englezesc nightmare, spunand ca ii suna mult mai cosmaresc decat spaniolul pesadilla din pricina asocierii cu iapa noptii. Gasiti aici cate ceva despre asta. Desi stia ca etimologia cuvantului nu are nimic de-a face cu vreo iapa - nightmare vine de la niht maere, adica demonul noptii / incubus - Borges era obsedat de cosmar si de imaginea unei iepe intunecate care te face una cu pamantul. Ce e mai interesant e ca in cartea pe care am terminat-o de curand, Maine in batalie sa te gandesti la mine, naratorul, Victor, ne explica si el etimologia cuvantului nightmare, Javier Maria fiind la fel de indragostit de engleza veche si moderna ca si Borges.

Trimit ce-am scris ca sa nu cumva sa pierd mesajul si revin.



Trouve avant de chercher

beshter spune:

Sfarsitul nu-mi spune foarte multe, probabil pentru ca n-am citit Martin Fierro. Stiu ca Borges a scris comentarii pe marginea poemului, ca s-a declarat influentat de Jose Hernandez si ca Martin Fierro e un fel de definitie a spiritului argentinian si 'gaucho-esc'. Insa ar trebui sa-l citesc ca sa pot intelege cu adevarat Sfarsitul.

Secta Fenix e un artificiu mai artificios decat celelalte. Eu nu m-am prins nici acum - adevarul e ca nici nu mi s-a parut important - cine sunt sectantii astia, daca e vreo aluzie la ceva din realitate sau nu etc. Mi s-a parut mai important artificiul in sine, intoarcerea pe dos a 'conventiilor' si a cliseelor privitoare la secte si sectanti.

Si am ajuns la minunata Sudul. Dahlmann - care se considera argentinian - e acceptat de catre 'Sud' (adica de 'spiritul argentinian', de 'gaucho') abia in moarte. Mai precis in momentul in care moartea lui e una 'argentiniana'. Asta la primul nivel de lectura. La al doilea nivel, Dahlmann nici macar nu apuca sa plece spre Sud, ramane in sanatoriul unde si moare de altfel. Insa nemultumit de moartea profund ne-argentiniana, isi imagineaza o alta, care sa-l faca fericit.

Iar s-a trezit fi-miu.

Voi ce parere aveti despre Borges in general si despre 'Artificii' in particular?


Trouve avant de chercher