Oare procedez corect?
Raspunsuri - Pagina 6
mianna spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mamitzica Parerea mea e undeva la mijloc-da,copilul trebuie lasat sa isi aleaga haine,celular pentru ca e normal sa aiba o independenta si un gust propriu.Faptul ca s-a lasat cu plinsete si mie imi suna un pic a rasfat-daca nu capat ce vreau incep sa pling pentru ca asa cistig batalia. |
wow, ce cuvinte mari! "batalia"... carui adult nerasfatat ii face cinste ca s-a angajat intr-o "batalie" cu propriul copil pentru ... un numar de telefon?! sau pentru ca acel copil a vrut sa se imbrace cu una din bluzele preferate, si mama a stabilit c-ar fi cazul sa-si impuna vointa? (fiindca nu mi-a reiesit nici ca dorea sa mearga la scoala intr-o bluza argintie cu paiete, nici ca ar fi iesit din casa doar in tricou cu maneca scurta in decembrie).
mianna spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui alina240 In rest mai avem discutii legate de cine ia decizii si cine ce drepturi are. Ea intelege mai greu ca anumite decizii le iau doar parintii, anumite drepturi au doar parintii dar tot incerc sa-i explic, nu stiu cat intelege. Se simte oarecum neindreptatita ca nu o las sa faca anumite lucruri, sa ia anumite decizii, imi tot spune ca nu este corect ca numai adultii sa aiba toate drepturile si copiii nu, aici va trebui sa-i explic mai mult si poate cu ajutorul vostru o sa gasesc o explicatie pe care sa o accepte si ea. V-as ruga daca aveti sfaturi si in acest sens. |
as spune ca fetita are dreptate. insa ma deruteaza oscilatia, in paragraful citat, intre "anumite drepturi" si "toate drepturile". presupun ca exact aici e cheia, sa inteleaga - clar si cu exemple - ca are si ea anumite drepturi. de-astea mai minore, care au fost ras-dezbatute aici
si in general, sa inteleaga ca nimic din ceea ce i se interzice nu e dintr-un simplu capriciu (nu e, nu-i asa?)
XIO spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui alina240 Ce sa va mai spun? Noroc ca nu mergem zilnic la cumparaturi si atunci nu avem discutii. Dar in urma citirii mesajelor voastre sunt convinsa ca pe viitor sa las fetita sa aleaga si o sa intervin doar atunci cand alege ceva exagerat. De obicei nu alege lucruri de proasta calitate, are gusturi si cand nu-i place ceva nu cumpara. I-am explicat si eu ca lucrurile trebuie sa fie de calitate ca atunci tin mai mult, etc. Am fost surprinsa cand ne aflam intr-un magazin si i-a spus vanzatoarei despre o pereche de pantofi de sport ca nu arata a fi de calitate si nu crede ca o sa tina mult si mai crede ea ca sunt din China.Altadata cand incerca o pereche de pantofi tot spunea ca nu se simpte bine cu ei, vanzatoarea tot insista ca nu au cum sa nu-i fie buni, ca arata bine si ea a inceput atunci sa se contrazica cu vanzatoarea ca nu ii sunt mici la lungime dar o strang peste picior, deci tot mici ii sunt si nu se simpte bine cu ei si ca urmare nu ii cumparam. Am lasat-o sa discute cu vanzatoarea, nu am intervenit in nici un fel, imi place cand stie ce vrea si mai ales spune ce vrea. Despre numarul de telefon ca de la acesta a pornit discutia as vrea sa spun ca eu nu am tinut neaparat sa-l aleg eu, pur si simplu atunci cand vanzatoarea mi-a oferit o lista cu cateva numere si mi-a spus sa aleg unul, am ales unul la intamplare, nu mi-am dat seama ca ar trebui sa o las pe fetita sa-l aleaga dar ea a auzit discutia si atunci mi-a spus ca ar fi vrut sa-l aleaga ea.Din cauza faptului ca nu am vrut sa revin asupra deciziei luate i-am spus ca oricum e doar un numar de telefon si nu conteaza dar se pare ca pentru ea conta foarte mult. In rest mai avem discutii legate de cine ia decizii si cine ce drepturi are. Ea intelege mai greu ca anumite decizii le iau doar parintii, anumite drepturi au doar parintii dar tot incerc sa-i explic, nu stiu cat intelege. Se simte oarecum neindreptatita ca nu o las sa faca anumite lucruri, sa ia anumite decizii, imi tot spune ca nu este corect ca numai adultii sa aiba toate drepturile si copiii nu, aici va trebui sa-i explic mai mult si poate cu ajutorul vostru o sa gasesc o explicatie pe care sa o accepte si ea. V-as ruga daca aveti sfaturi si in acest sens. |
Alina , deci iti dai seama ca ituatia nu este atat de neagra cum ai descris-o . Daca ii si explici ca plangand nu obtii tot ce vrei cred ca ti-ai rezolvat problema , inteleg ca asta era : plansul , si nu faptul ca fetita ta are gusturi.
Mihut , ma faci sa zambesc. Larg de tot.
Si cu bolile esti la fel? Dar cu sexul?
Daca eu ca sexolog n-am facut sex in grup sau nu sunt scatofil am oare voie sa discut cu pacientii mei aceste lucruri, tinand cont de faptul ca ei au incercat si eu nu ?Dar cu necrofilii?
Daca un medic n-a avut leucemie oare poate sa trateze pacientul? Ce zici de psihologii care au pacienti cu agorafobie? Ii pot trata oare?
Sau un psiholog trebuie sa treaca prin toate situatiile din lume ca sa trateze pe cineva? Ma duc sa-i spun prietenei respective cat de idioti sunt englezii ca au angajat-o din nou sa lucreze cu copiii , ea neavand copii pt. ca nu poate din cauza cancerului...poate ar trebui sa se specializeze doar pe pacienti cu cancer , ca deh .
Vezi ce scrie Eu Logoped si mai analizeaza putin situatia.
P.S: de cei care lucreaza ca psihologi criminalisti ce zici...? e ok sau nu ? sau trebuie sa ucida si ei , ca Dexter(nu stiu daca ai vazut serialul) , ca sa aiba aprobare unanima?
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
***Fur is for petting**
http://accesoriisihaine.blogspot.com/
http://www.4animals.ro/ajuta.html
alina240 spune:
Alina , deci iti dai seama ca ituatia nu este atat de neagra cum ai descris-o . Daca ii si explici ca plangand nu obtii tot ce vrei cred ca ti-ai rezolvat problema , inteleg ca asta era : plansul , si nu faptul ca fetita ta are gusturi.
Nu era nici plansul si nici faptul ca fetita are gusturi ci nu stiam daca e bine sau nu ca in anumite situatii gen imbracaminte sa-i permit sa aleaga ea. Ii explic tot timpul ca prin plans nu obtine tot ce vrea dar tot mai are momente cand plange si i se pare ca este nedreptatita. Sper ca pe viitor cu mai multa atentie din partea mea sa remediem situatia.
Alexia27 spune:
Alina, mie mi se pare ca ai o fetita foarte desteapta, hotarata, care stie bine ce vrea, ce ii place si ce nu si care nu se lasa "facuta din vorbe". Eu chiar as incuraja lucrul asta si as implica-o in toate deciziile care o privesc direct. Am spus "implica", adica cel putin as discuta cu ea, i-as explica situatia si as tine cont si de parerea ei.
Poate ar fi bine sa stai tu cu tine (si cu sotul) si sa vedeti care sunt situatiile alea in care numai voi, parintii aveti drepturi si cand fata se simte nedreptatita. Si sa le analizati putin sa vedeti daca e chiar asa si de ce se simte ea nedreptatita. Trebuie sa aiba ea vreo parere referitoare la subiect pe care voi o respingeti. Vedeti daca nu cumva parerea ei e chiar pertitenta si poate fi considerata in procesul deciziei.
(Bineinteles , faza cu "numai voi aveti drepturi" e mai mult ca sigur o exagerare a ei la nervi (asa cum facem toti)si o stie si ea prea bine. Dar sentimentul de neintelegere/nedreptatire a aparut de undeva. Si se aplica ce am zis mai sus )
edit ca mi-am amintit de fraza asta din mesajul tau: "Ea intelege mai greu ca anumite decizii le iau doar parintii, anumite drepturi au doar parintii dar tot incerc sa-i explic, nu stiu cat intelege"
Poate tot cu sotul "umblati" putin si la asta cu deciziile. Daca limitati cazurile la care se aplica la cele cu adevarat necesare, fata va fi mult mai receptiva in a le accepta. Revin, ca ma striga mandra
Asaaa, chestia cu drepturile voastre exclusive suna urat de tot. Mie una nu mi-ar placea sa vina cineva sa-mi spuna asta: acum doar eu am drepturi. Tie ti-ar placea? Cu siguranta ca are si ea un drept-doua acolo ...macar dreptul de a fi ascultata, de a-si spune parerea, de a exprima ce simte...intelegi tu. Si si ea, ca e fata desteapta.
I am alive and I am here forever
Michael Jackson
I won't be a rock star. I will be a legend
Freddie Mercury
XIO spune:
Alina , e normal sa vrea sa isi aleaga hainutele, daca isi alege ceva nepotrivit sau de proasta calitate ii spui frumos de ce nu sunt bune si previi plansul si altele. Ideea este sa se simta si ea ca facand parte din "consiliu"
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
***Fur is for petting**
http://accesoriisihaine.blogspot.com/
http://www.4animals.ro/ajuta.html
mianna spune:
xio, ce frumos iti schimbi parerea in mai putin de 6 pagini... 
si tot ti se mai pare ca are cineva ceva cu tine
mihuta spune:
Draga XIO
NU vorbesc despre cumnata sau prietena ta, ca nu o cunosc si nici nu judec prin prisma parerilor tale. Daca tu esti standardul pentru o persoana care a studiat psihologia, lipsa ta de empatie cu copilul despre care e vorba in acest subiect este exact dovada a ceea ce am spus mai sus.
Tu ai niste chestii din carti, cliseruri "plans" "rasfat" "santaj", pe care le tot intorci cu lopata postare dupa postare. Deci toate cartile pe care spui ca le-ai citit nu te-au ajutat macar pentru o secunda sa privesti un pic din punctul de vedere a fetitei. Asta inseamna ca nu poti, in acest caz, sa depasesti limitele propriei conditionari sau formari, ba chiar faci comentarii de genul "eu la varsta ei n-aveam atatea drepturi", de parca tu reprezinti standardul de aur la care trebuie sa raportam drepurile unui copil. Tu reprezinti asta doar pentru tine, si pana nu poti sa depasesti acest "tine" nu ai cum sa vorbesti despre cat de bun psiholog esti.
Sunt persoane perfect capabile sa arate astfel de empatie fara sa aiba copii, dar mare majoritate nu, tocmai absenta unei dragoste materne sau fata de un copil anume fiind motivul lipsei de empatie.
Tu acum poti sa o dai cat vrei la intors, ca dintr-o data nu e vorba de rasfat sau santaj dar ca trebuie musai sa fie invatata ca nu se rezolva nimic prin plans, bla bla bla. Copilul are dreptul sa se manifeste, sa isi traiasca emotiile in mod autentic, chiar daca adultul e deranjat (de ce? de parerea celorlalti ?). Treaba adultului este sa reduca la minim conjunctura in care apar aceste iesiri (care oricum dispar in timp) si sa le inteleaga si corecteze cauza. Nu sa inchida gura copilului ca sa nu-si faca parintele de ras sau ca nu cumva peste 15 ani sa-si aduca aminte ca la 7 ani plansul a functionat si sa incerce din nou.
XIO spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mianna xio, ce frumos iti schimbi parerea in mai putin de 6 pagini... si tot ti se mai pare ca are cineva ceva cu tine Asculta, priveste si taci!... Din brate fa-ti aripi de fier Si zboara cu ele spre cer!... |
Parerea mea este aceeasi, santajul prin plans si alte cele nu este ok si trebuie remediat . Mai citeste ce am scris
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
***Fur is for petting**
http://accesoriisihaine.blogspot.com/
http://www.4animals.ro/ajuta.html
XIO spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mihuta Draga XIO NU vorbesc despre cumnata sau prietena ta, ca nu o cunosc si nici nu judec prin prisma parerilor tale. Daca tu esti standardul pentru o persoana care a studiat psihologia, lipsa ta de empatie cu copilul despre care e vorba in acest subiect este exact dovada a ceea ce am spus mai sus. Tu ai niste chestii din carti, cliseruri "plans" "rasfat" "santaj", pe care le tot intorci cu lopata postare dupa postare. Deci toate cartile pe care spui ca le-ai citit nu te-au ajutat macar pentru o secunda sa privesti un pic din punctul de vedere a fetitei. Asta inseamna ca nu poti, in acest caz, sa depasesti limitele propriei conditionari sau formari, ba chiar faci comentarii de genul "eu la varsta ei n-aveam atatea drepturi", de parca tu reprezinti standardul de aur la care trebuie sa raportam drepurile unui copil. Tu reprezinti asta doar pentru tine, si pana nu poti sa depasesti acest "tine" nu ai cum sa vorbesti despre cat de bun psiholog esti. Sunt persoane perfect capabile sa arate astfel de empatie fara sa aiba copii, dar mare majoritate nu, tocmai absenta unei dragoste materne sau fata de un copil anume fiind motivul lipsei de empatie. Tu acum poti sa o dai cat vrei la intors, ca dintr-o data nu e vorba de rasfat sau santaj dar ca trebuie musai sa fie invatata ca nu se rezolva nimic prin plans, bla bla bla. Copilul are dreptul sa se manifeste, sa isi traiasca emotiile in mod autentic, chiar daca adultul e deranjat (de ce? de parerea celorlalti ?). Treaba adultului este sa reduca la minim conjunctura in care apar aceste iesiri (care oricum dispar in timp) si sa le inteleaga si corecteze cauza. Nu sa inchida gura copilului ca sa nu-si faca parintele de ras sau ca nu cumva peste 15 ani sa-si aduca aminte ca la 7 ani plansul a functionat si sa incerce din nou. mami de Sophia |
Treaba adultului este sa explice FRUMOS copilului de ce nu este bine sa se manifeste in asa fel .
Ce am facut eu la varsta aia nu conteaza , prea putin m-a interesat acest aspect , sa ma gandesc la ce-am facut eu si ce am simtit eu .
Probabil te deranjeaza ca am mentionat psihologia pe care am studiat-o. Asta e , de acolo am invatat diverse , de la doctorita cu care am facut , care ste extraordinara , pe care am ascultat-o vorbind despre educatia copilului la TV chiar daca nu ma prea interesa acest lucru.
Are copii , ca sa stai linistita
Si repet spre dezamagirea ta : nu este ok ca un copil sa capete ceea ce vrea prin urlete/plans/crize de orice fel /refuzul mancarii samd.
da , stiu , eu nu simt empatie , sunt un macelar si de-aia am ales sa fac medicina.
Poti sari peste ideile astea ."Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
***Fur is for petting**
http://accesoriisihaine.blogspot.com/
http://www.4animals.ro/ajuta.html