LMA Dulceturi si papanasi de sept-oct2007 (340)!

Roxana_G spune:

Neata.

Paula Maria


Gabriela, sper sa gasiti o bona buna, sa aveti noroc de o femeie super.

Ana, imi pare rau de asa patanie, multa sanatate si ai mai multa grija de tine.

Piciulika, mesajele tale sunt totdeauna aducatoare de zambet si energie. Petrecere frumoasa si in weekend!

Sabina, bravo scolaritei cuminte. Mataluta ce mai faci?



Rox , mamica
Alexandrei Maria (10.02.2004) si a lui Andrei Serban (31.08.2007) Poze cu noi

Roxana_G spune:

Ana, cu mare drag mergem la un teatru. Insa weekendul asta plecam la munte, urmatorul e cu party. Dupa aceea sigur, abia astept. Cat despre party, pana la urma cred ca o iau si pe Alex ca nu am cu cine o lasa. Felicitari pentru venirea Zanei, cred ca s-a bucurat Miruna.
Aaa, sa nu uit. Nu stiu ce inseamna la tine a balmaji mai multe vorbe, dar iti precizez ca Andrei nu face propozitii (doar rar, maxim 2 cuvinte) si oricum nu pronunta corect. Doar ca a inceput sa spuna multa, repeta orice dupa mine. Si nici nu raspunde la intrebari, decat daca raspunsul e aici, da sau nu, rar obiecte, sau la intrebari gen cine a facut aici? si raspunsul e "andei".

Rox , mamica
Alexandrei Maria (10.02.2004) si a lui Andrei Serban (31.08.2007) Poze cu noi

Roxana_G spune:

Cumatra, s-ar putea sa venim si cu tati pana la urma, dar inca nu stiu. A avut un mic accident la fotbal si nu stiu dc se reface pana la maratonul ala.

Rox , mamica
Alexandrei Maria (10.02.2004) si a lui Andrei Serban (31.08.2007) Poze cu noi

Roxana_G spune:

In alta ordine de idei eu sunt cam capsata azi. De fapt de ceva vreme am discutii din ce in ce mai aprinse cu mama pe tema Alexandrei si in speta a educatiei ei. Problema este ca parerile noastre sunt opuse si totdeauna discutiile degenereaza in scandal, astazi spre exemplu soldat cu telefon trantit. Nu prea mai am nici chef si nici energie sa incerc sa o impac, desi mi se rupe sufletul. Dar nici nu stiu cum sa o fac sa inteleaga ca pentru mine este importanta parerea ei, dar am libertatea sa decid si contrariul pentru copilul meu daca asta consider eu ca e mai bine.

Mama nu poate accepta alta parere, ma invinovateste permanent si ma critica in abordarea si atitudinea mea de mama, imi stirbeste in mod constant autoritatea in fata Alexandrei, se transpune ea in personajul pozitiv versus eu mama rea, si imi impune lucruri legate de educatie, sanctiunea nerespectarii find ca nu mai vrea sa ma ajute cu copiii cand am nevoie.

Ultimele discutii sunt pe tema scolii, tema obsedanta pentru mama. Am ajuns deja sa am cosmaruri si griji inutile cu un an inainte. Pentru mama scoala a fost cea mai importanta, in spiritul asta am fost si eu crescuta. Nu inseamna ca am ajuns rau, probabil sunt ceea ce sunt datorita ei, insa asta nu inseamna ca nu pot alege alta cale pentru Alex, ca nu pot proceda diferit in aspectele care mie mi-au lipsit ca si copil. Mi-am dorit mereu sa am si eu prieteni, sa pot merge in excursii, sa pot iesi afara mai mult, etc. La noi scoala era inainte de toate.

Din punctul meu de vedere acum sunt alte vremuri. Nu inseamna ca nu voi face tot ce imi sta in putinta ca Alex sa invete, dar cred ca in educatie si pentru dezvoltarea copiilor este importanta si socializarea, si distractia, si experienta de viata. Traim intr-o alta lume decat cea in care am crescut noi si reusita depinde de mult mai multe decat scoala in sine.

Totul a pornit de la sedinta cu parintii de la gradi. M-au socat mamicile atat de exagerate. Spre exemplu au pierdut o ora de engleza pentru ca au fost in excursie. Sincer, eu am ramas socata de asemenea abordare, insa mamei i s-a parut normal si mi-a precizat ca ar fi cazul sa ma gandesc ca eu sunt anormala si nepasatoare in povestea asta. De aici am ajuns la reprosuri, dat fiind ca mama a gasit in asta o modalitate prin care eu indrept "nefericirile din copilarie pe car ele pun pe seama ei". Asta a fost citat, eu nu am zis asa ceva. Si de aici potopul...

Imi pare rau ca v-am scris asa roman, insa simt ca explodez. Nu stiu cum sa mai procedez, discutiile au devenit frecvente si ma consuma peste masura. Nu ma lasa inima sa nu ii sun sau sa nu imi cer tot eu scuze, dar pe de alta parte imi dau seama ca asa nu o sa inteleaga niciodata pozitia mea sau macar sa o respecte ca atare chiar daca nu e de acord.

Nah, mi-am varsat si eu oful la voi. Poate veniti cu vreun sfat intelept ca eu sunt la capatul tolbei cu ideile.

Rox , mamica
Alexandrei Maria (10.02.2004) si a lui Andrei Serban (31.08.2007) Poze cu noi