Citim impreuna "Buddha din suburbie"

Adela99 spune:

da, da! si io citesc cartea gratie generozitatii unei super fete si imi place.

Karim ma amuza, ma intriga, ma socheaza : ) la fel cum si el e amuzat, intrigat si socat de ciudatenia lumii. pe care o priveste cu o anumita distantzare, nevinovatie si naivitate caracteristica tineretii.

Karim parca descopera lumea prin muzica. la un moment spune ca a alege intre barbati si femei e ca si cum ar trebui sa alegi intre Beatles si Rolling Stones. care or fi care? : )

spre deosebire de Jamila

"la treisprezece ani, Jamila ii citea tot timpul pe Baudelaire, Colette, Radiguet si ceilalti din acest grup ireverentios si imprumuta discuri de Ravel, dar si de cantareti cunoscuti in Franta, cum era Billie Holliday. La un moment dat a avut o faza in care voia sa fie Simone de Beauvoir; tot atunci am inceput sa facem sex cam o data la doua saptamini, cand gaseam unde sa ne ducem – de obicei, in vreun depou de autobuze, o zona distrusa de bombardament sau o casa lasata sub paragina. Cartile alea trebuie sa fi fost tari de tot, caci ne-o puneam si prin wc-uri publice."

Londra anilor 60-70! cu androginul punkist Charlie Hero, cu Eva, cu ... cu, cu Changez cel importat din Bombay ...

"Cel pe care il asteptau Anglia, privirile noastre curioase si paltonul gros pe care il tineam in brate nu erau chiar Flaubert, scriitorul, desi avea aceeasi mustata cenusie, gusa si trei fire de par in cap. Asa-zisul Flaubert era mai scund decat mine, cam cat matusa-mea Jeeta. Dar spre deosebire de ea – in conditiile in care era greu sa-ti dai seama ce fel de silueta avea matusa-mea, din cauza pantalonilor si tunicii largi pe care le purta -, Changez avea un pantec care mergea inaintea lui, peste care se intindea un pulovar visiniu, latos, impletit de mana. Parul, atat cat ii mai lasase bunul Dumnezeu, era rar, uscat si tepos, de ziceai ca si-l piaptana in raspar in fiecare dimineata. Cu bratul sanatos, impingea un carucior incarcat cu doua valize putrede pe care doar sfoara subtire si franghiile impletite din zdrente de pijama, cu care erau legate, le salvau de la dezintegrare instantanee."

... cu profitoru' Pyke

"Pentru Pyke, dimineata incepea in jurul mesei, cu micul dejun si barfele cele mai importante, care erau de o ferocitate si un extremism cum nu mai cunoscusem pana atunci. Mama nu ne-ar fi ingaduit niciodata sa vorbim in asa hal despre nimeni. Pyke ataca alti regizori ("ala nu e-n stare sa puna in scena nici scanduri, daramite o piesa"), scriitori pe care nu-i suferea ("L-as fi dat cu draga inima pe mana lui Stalin, la reeducare") si critici (”Gravidele avorteaza pe loc, numai privindu-l")

cred ca pentru ca cc cartea e scrisa prin ochii unui tanar, la inceput adolescent, Hanif s-a limitat sa exprime doar ganduri adolescentine :) ce varsta minunata! nu zic ca nu are profunzime, zic doar ca nu spune nimic ce un tanar la varsta aia nu ar putea gandi si spune. si pentru asta trebuie sa te transpui din nou la varsta aia si sa faci abstractie de tot ce a venit dupa. cand scrie cartea Hanif e trecut bine peste treizeci, nu? cu amintiri relativ proaspete dar si cu ceva bagaj in plus. si cu suflet tanar.

mai viu :)

buflea spune:

Foarte bine spus Adela ... si eu sunt pe la jumatatea cartii si nu-mi displace, totusi mi se pare cam liniara pana acum. Noroc ca se citeste usor si are asa un ton adolescentin care parca iti clateste sufletul, cand esti trecut de varsta aia. Unele replici sunt extrem de amuzante mai ales alea referitoare la sedintele de spiritualitate tinute de tatal sau, Gurul ... si apoi parca si situatiile tragice de care se izbeste (casnicia parintilor lui, santajul psihologic si casatoria fortata cu Changez ) sunt traite / povestite cu acea usurinta specifica varstei de 18 ani.

Lorelai spune:

si as spune, in plus, Karim ia diverse decizi cu aceeasi usurinta specifica virstei. as spune "nici nu stie cum il cheama", cauta in jurul lui, la persoanele apropiate pe cineva care sa il calauzeasca, desi nu are decit obiective pe termen scurt, si nu se uita inapoi. ce m-a frapat e ca nu am gasit in actiunile lui nici o urma de regret, nu se uita niciodata inapoi, nu analizeaza consecintele faptelor sale. asta da senzatia de siguranta de sine, neasteptata pt un adolescent care e inca se cauta pe sine.

personajul "God" cum il numeste Karim pe tatal sau m-a dezamagit un pic, poate pt ca m-am asteptat la inceputul cartii sa fie un pic mai puternic, m-am asteptat sa gasesc ceva substanta in predicile lui, am avut senzatia ca autorul vrea sa il "intoarca la origini" dupa ce a esuat in integrarea lui in Anglia.

una peste alta mie cartea mi-a placut, mai ales a doua jumatate.

buflea spune:

Tocmai ca mie God mi se pare cel mai "subtire" personaj din toata cartea, un balon de sapun care se crede valoros numai pentru ca stie sa vorbeasca mult si inutil despre "nimic". Nu imi pare cu nimic implicat in viata copiilor lui, ambii baieti sunt ca si inexistenti, de Karim (si ceea ce isi doreste in viata) parca mai multa grija are Eva decat God iar fratele lui Karim cred ca abia stie cum arata tatal lui ...de altfel nici mama lor nu mi se pare foarte prezenta in viata baietilor, pe mine asta tulbura putin - parca toti adultii din carte sunt extrem de preocupati in a-si satisface propriile vieti, indiferenti de ce vad, cred, gandesc copiii lor (God isi consuma iubirea si sexul cu Eva fix in fatza copiilor, Karim doarme o buna perioada de timp pe unde i se pare lui ca se simte mai bine, mama cade in depresie victima a propriei tragedii) ...etc, etc, etc.
P.S. Inca nu am terminat cartea

Lorelai spune:

pai asta vreau sa spun si eu. am avut senzatia ca a inceput bine si a sfirsit prost cu personajul God.

cit despre adultii din carte, God si Anwar sint la extreme in multe privinte, inclusiv in ce priveste implicarea lor in viata copiilor si grija pt viitorul lor. Karim e expus la ambele abordari si cauta sfaturi cind la unul cind la altul, in functie de situatie.

relatia lui Karim cu Jamila mi s-a parut insa un pic disturbing, mai disturbing decit cea cu Charlie.

Teodora D. spune:

Am terminat cartea, in sfarsit, datorita voua, ati spus ca e mai buna a doua parte, eu fiind tentata pe la jumatate sa o abandonez, ma plictisea.
Am remarcat in partea a doua nu numai ca ccc Karim devine mai matur, ci si mai inteligent, are replici de persoana cultivata, face trimiteri la diverse personalitati, de ex. "Janov m-ar fi aplaudat", acesta fiind un psiholog pe care cineva fara cultura si educatie nu ar avea cum sa il cunoasca.
Am inteles ca vulgaritatea era necesara ca sa oglindeasca fidel mediul in care se invartea Karim si mi-au placut, pe acest fundal, sentimentele lui pentru Eleanor. Presupun ca iubirea aceasta care i-a lasat un gust amar l-a dus spre depresia de care se plange la sfarsit sau poate sentimentul de "alienare" izvora din constientizarea faptului ca traieste intr-o lume gaunoasa, lipsita de valori spirituale, asa cum spunea spre sfarsit tatal lui, altfel un personaj detestabil dupa parerea mea, bun de nimic in afara de datul din gura, las, cocolosit toata viata, el nefiind in stare sa isi prajeasca o felie de paine. Nu mai stiu daca l-au tradus "Zeul" sau "Zeus", ca citesc mai multe carti in paralel si detaliul asta imi scapa, dar e oricum demn de tot dispretul; iar in final-cireasa de pe tort- constientizeaza ca nu se mai poate intoarce la nevasta, dupa atatia ani, e nefericit ca ea e fericita :) si se hotaraste sa se insoare cu Eva, pe care nu o mai iubeste pt ca nu mai are grija de el cum trebuie. Bleah, ce mai zeu!

buflea spune:

Fetele, am teriminat-o si eu ... nu prea mi-a placut, adica nu mi-a displacut dar nu as recomanda-o mai departe. Nu m-a tinut in tensiune, umorul este foarte subtire, mediul in care se desfasoara actiunea imi este total necunoscut si da, recunosc, nu a meritat lupta sangeroasa de la voturi .

Am recitit tot ce ati scris pana acum - si cred ca s-a spus cam tot.
Sunt de fapt putin dezamagita - nu este un roman despre emigrare si integrare, nu este un roman despre spiritualitate, nici macar nu mi s-a parut ca este un roman despre cultura indiana care se zbate in conservatorismul britanic(asa cum este descris in prezentarea de pe net). Mai mult, am putut sa inteleg dorinta de progres social al emigrantului si al suburbanului, dar mediul asta artistic in care evolueaza toti imi este absolut inconfortabil ...
- m-a surprins neplacut lipsa preocuparii pentru copii desi familia ca nucleu este chinuit pastrata cu orice sacrificii. Nu exista preocupare pentru scoala, pentru o profesie, adolescentii sunt pur si simplu lasati sa-si gaseasca drumul - daca vor carte sa se duca la universitate, daca vor sa stea acasa, stau acasa, dorm pe unde le place, daca vor sa munceasca pot veni in micile pravalii ale parintior.
- m-a surprins tare libertatea asta sexuala - se trateaza fenomenul prea liber si fara sentimente. Karim e gata sa exploreze sexul cu oricine, fie ca este Charlie sau Jamila, Chancez isi vede sotia cu Karim si pare OK cu asta, Jamila stie de relatia lui Chancez cu japoneza si pare iar ok cu asta, se accepta cu senintate, orice experienta cu oricine , fie ca este sa faca sex in 4 sau sa observe partida de sado-maso a lui Charlie si se testeaza toate felurile de sex fie ca este cu un barbat sau o femeie de 50 de ani, totul fara nici un fel de remuscare. Inteleg ca in secolul nostru sexul este privit ca pe ceva natural, dar oare sunt eu atat de conservatoare incat sa-l vad mai fermecator daca se intampla, dupa perdea, acolo unde nu te vede nimeni, cu cel / cea pe care chiar il iubesti in momentul respectiv ?

In final trebuie neaparat sa spun ca romanul pe care l-am citit eu are o poza cu autorul care arata BESTIAL, hot, hot, hot ...

Lorelai spune:

asta am observat si eu numai ca e veche poza, as zice, foarte veche. cauta-l pe youtube, sint citeva inregistari recente, nu mai e hot deloc, e imbatrinit, nu seamana deloc cu poza de pe carte.

buflea spune:

Oh ! Bine ca mi-ai spus ... nu caut, mai bine sa raman cu imaginea asta a lui