Cand copilul uraste scoala .. ce facem?

Ce facem cand copilul uraste scoala? Cand, fiecare dimineata este trist ca incepe scoala?
Ce sfaturi aveti?

---

Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
iubesc:www.supereva.ro Blog: http://mirelablog.supereva.ro/dblog/

Lala_D spune:

Cautam cauza intai.
Ceva il face sa fie trist, sa urasca sa se duca la scoala.
Ori invatatoarea nu ii place, ori colectivul de copii. Ori ambele.
Poate se simte marginalizat, ironizat, exclus din cercurile celorlanti copii.
Investigam.
Intrebam copilul, invatatoarea poate chiar il observam pe copil cum relationeaza cu colegii lui in curtea scolii, in clasa.
Invitam colegii acasa la o ora de joaca, un suc, un pic de socializare intre ei pentru a strange relatiile face minuni.

Cerem ajutorul cadrelor didactice.

Si daca toate astea nu functioneaza luam in calcul schimbarea scolii sau a clasei.

Cam atat imi vin acum in minte.
Dar nici-un copil, in opinia mea, nu uraste scoala mai ales daca a mai fost in colectivitate inainte ,decat daca are motive intemeiate.
Odata aflate motivele poate se pot rezolva si astfel se reda copilului pofta de scoala.

anamaria spune:

depinde si de varsta copilului.

este bobocel, de-abia a inceput scoala? atunci poate ca este doar o perioada de adaptare: alte fetze, alte ocupatii, alte cerinte, alt program. poate ii placea somnul de dimineata si acum este trezit mai devreme. poate este un copil activ, obisnuit sa alerge si sa se joace si ii e dificil sa se invete sa stea linistit in banca...

daca nu este bobocel, a raspuns deja Lala, nu vad ce as mai putea sa adaug!

happiness spune:

Eu nu am auzit niciun copil sa spuna ca uraste scoala.Ei urasc temele,testele,responsabilitatile,uneori poate si profesorii,dar le place sa mearga la scoala,sa fie cu copiii de varsta lor,sa invete,sa se joace.Ma gandesc ca un copil care ar spune asa ceva ar fi foarte deprimat.Parintii ar trebui sa il ajute sa treaca peste orice problema,si daca parintii nu o pot face ,atunci cineva de incredere,poate chiar invatatoarea/diriginta.Sa nu se puna o presiune prea mare pe note,pentru ca si acest aspect poate fi descurajant pentru un copil mai emotiv,si sa fie mereu incurajat pentru orice raspuns bun,pentru orice mica victorie.

ruxij spune:

Si eu cred ca trebuie aflat ce anume uraste la scoala. Uraste locul acela, mediul, sau uraste sa invete? Acasa invata fara mari probleme (ma rog, probabil doar cele inerente, prefera sa se joace, dar nu iese scandal la fiecare lectie facuta)? Nu ii plac colegii? Nu este stimulat/laudat/incurajat de invatatoare? Dc. e o problema cu scoala respectiva, schimbatul scolii poate ajuta. Sau discutatul cu invatatoarea, cautat de solutii de atragere a copilului. Daca este o problema in general cu mediul scolar, nu ii place sa mearga la scoala oricate scoli am schimba, exista si varianta homeschooling. Daca nu ii place sa invete, sa "faca lectii", poate aflat ce ii place sa faca, laudat/insistat pe aia si stimulat sa invete cat de cat si in rest ca sa poata sa faca activitatea cealalta. Nu stiu....oricum e o problema complexa.

Germina spune:

Posibil sa fie stresat ca se asteapta prea mult de la el. Al meu era mereu stresat sa nu greseasca ceva. Sa nu se supere doamna cumva pe el. Nu-i placeau pauzele: explicatia - copiii alergau prin clasa, se impingeau si faceau tot ce ii spusesem eu acasa sa nu faca. Norocul meu a fost ca fiu-meu a comunicat. Asa am aflat ce-l speria si am incercat s-o dregem. Pentru ca multe din griji le provocasem fara sa vrem noi

rrox3 spune:

Depinde foarte mult despre ce copil discutam.
Ce varta are, ce interese, ce probleme, etc.
Care e explicatia lui? De ce nu vrea sa mearga la scoala?

In afara de ce s-a postat deja, poate fi vorba si despre un copil care se plictiseste la scoala, care simte ca pierde vremea acolo in loc sa se ocupe de ce il intereseaza cu adevarat. Pentru un astfel de copil, as cauta o scoala cu un program ceva mai motivant si interesant - daca as trai intr-o tara care sa aiba asa ceva.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

filofteia spune:

Cand copilul este mic este relativ simplu, cauzele sunt imediate ... invatatoarea, colegii, scoala etc...

Problemele apar cand copilul este mare...mai ales in perioada liceului... care ar fi sfatul unui specialist pentru un copil de 16 ani, care decide sa nu mai mearga la scoala??? Care constata ca profesorul de X materie noteaza mai bine pe cel cu care face meditatii, sau pe cei care-i cumpara culegerea??? Din pacate sistemul educational in romania s-a degradat atat de mult incat eu, ca parinte fac un fel de echilibristica intre cerintele exagerate ale scolii si necesitatile normale ale copilului.

kossir spune:

Noi am trecut prin asa ceva si va spun, nu copilul e de vina, ci mediul, scoala profesorii.
Noi am plecat din Romania dupa primul an de gradinita al copilului, cand era super incantat de gradi, se scula la 6 dimineata sa mearga la gradi.
Imediat ce am ajuns aici, l-am inscris la gradi. Dupa cateva zile a refuzat sa mai mearga. Am zis ca e limba de vina, nu o cunoastea, apoi am constatat ca-i pocneau pe copii in clasa, iar el a fost terifiat de asta.
De atunci am schimbat nenumarate, nu chiar, vreo 4 gradinite, scoli, specific ca toate sunt particulare, dar aceeasi reactie. "Urasc scoala".
Pana anul asta, cand a intrat la o scoala franceza. Si surpriza......... zilele astea mi-a spus ca abia asteapta sa treaca weekendul sa mearga la scoala.
Deci cautati in mediul in care se gaseste copilul. Acolo e buba.


Carmen mami de Mihai 24.8.99 si 18+ sapt

http://community.webshots.com/user/kosscar

desprecopii spune:

dragi mamici, cu ajutorul vostru, s-a nascut acest articol pe DC:
www.desprecopii.com/info.asp?id=1850" target="_blank">Cand copilul uraste scoala .. ce facem?

va multumim,


**************
Citesc cu placere: Supereva.ro | Blogul meu |

anca_27 spune:

O prietena draga trece prin aceeasi dilema... bobocul de cl I plange la teme, nu e multumit de scoala. M-a sunat trista sa-mi povesteasca si sa-mi ceara sfatul. Eu am fost invatatoare cativa ani si pot vedea din alta perspectiva, spune ea.
Din ce-am intrezarit si la ei, si din cate-am `patimit` cu boboceii, problema realae de multe ori, nu a copilului, cat a parintelui. Parintii vor calificative bune, cu stelutza daca se poate, cifra 2 facuta perfect, caiet ingrijit, bastonasele inverse netremurate - nu aruncati cu rosii, vb de parinti, si parinti ... bobocul inca se lupta cu durerea muschilor mici ai mainii, cu trezitul dimineata, cu mediul nou, cerinte noi, ce-ati mai spus si voi.
Si daca mami imi cere, tati imi cere, invatatoarea imi cere, intr-un fel sau altul ma cearta, pe mine cine ma mai iubeste? Pe mine nu stiu inca sa ma multumesc, am nevoie sa mi se spuna c-am facut bine macar bastonasul asta la care-am muncit atat, de ce lumea nu intelege ca nu-mi iese serpuiala asta de la cifra 2 si pace? O fac cum pot, mai cu doua cocoase, e tot cifra 2...


Mami de Sara (8 dec 2008)
============
Poarta-ma, mami!