Citim impreuna *Copiii din miez de noapte*

iarina spune:

Tot eu sunt pt.ca probabil lectura merge mai repede, recitind-o. M-am scufundat iara total in lumea fabuloasa a acestei tari uriase, subcontinentul indian, acest Orient indepartat, aceasta Indie plina de mirodenii, de magic, de zei, de culori, stradute ca un furnicar, piete si orase aglomerate, o lume intreaga creata de Rushdie cu atata usurinta, incat cititorul patrunde lin, fara alunecari zgrunturoase, esti pus fata in fata cu istoria si politica intoarsa pe toate fetele, o istorie sucita si rasucita de Rushdie, dirijata de indivizi, de istorii personale…caci destinul unui personaj reprezinta de fapt destinul acestei Indii imense, diversificate,acest copil nascut la miez de noapte , Saleem influenteaza si creeaza istoria…. un copil cu nas imens si capacitati extraoridnare, mai puternice decat a celorlalti 1000 de copii nascuti in pragul miezului de noapte, acea noapte de august in care India isi proclama independenta. Am avansat destul de mult, sunt la momentul nasterii lui Saleem, dupa ce am citit povestea bunicilor…speed si pe mine m-a amuzat Maica Stareta, nu stiu de ce…adica stiu… e unul dintre personajele mele preferate. Menajul lui Nassem si Aziz seamana putin cu cel al Fernandei si al doctorului Urbino…da, Rushdie are ceva din Marquez, este realism magic si aici, insa unul oriental, plin de mirosuri puternice si inca un lucru pe care nu il regasesc la Marquez…bogatia limbajului, alaturarea fantastica de cuvinte, explozia de sensuri…este un stilist impecabil acest Rushdie…nu ca Marquez ar fi mai prejos, il iubesc in egala masura, dar are ceva Rushdie, un tumult de cuvinte, o navala, o joaca. Inapoi la bunicii lui Saleem si la Maica Stareta…are ceva din incapatanarea si trufia Fernandei…modul in care isi infometeaza sotul, protestul si darzenia de care se loveste la el, refuzul lui de a manca daca nu este servit precum si imposibilitatea ei de a da inapoi fara sa-si « sifoneze mandria »
Imi place usurinta cu care Rushdie descrie, iti face cunostinta cu personajele si o natie intreaga. In cazul Maicii Starete, poti sa ii intuiesti incapatanarea si determinarea din aceste doua propozitii : « Esti nebun. Mai vreau ceai »

Sau « suntem o natie de uituci »…..sau » se pare ca la sfarsitul acelei veri bunicul meu, doctorul Aadam Aziz, s-a imbolnavit de o forma de optimism extrem de primejdioasa ».

Cred ca am fost cam incoerenta si exaltata…nu-s eu de vina…ci copiii miezului de noapte.

vikinga spune:

Iarina nu ai fost deloc incoerenta ci chiar ai descris frumos.Am terminat Bufnita oarba a lu Sadegh Hedayat pentru ca trebuia neaparat sa-i acord toate atentia mea si abia de azi am inceput sa recitesc Copiii din miez de noapte. Ramin de ceva timp in Orient vad. Asta apropos de prefata virulenta scrisa de Gheorghe Iorga, traducatorul Bufnitei oarbe. Un citat:"In ceea ce ne priveste pe noi, romanii, obisnuiti sa privim de cind ne stim spre Occident( ex occidente lux, nu-i asa?), reducind cel mai adesea cultura universala la cea occidentala, europocentrista, ignorind cu buna stiinta tot ce nu este european sau nord american, am ramas impietriti in gustul nostru, neuitind sa ne vaicarim ca avem mentalitate..balcanica!"Domnule Iorga cu respect va contrazic.Vikinga 23+ cu cei mai frumosi vikingi: Nadja si Aldo

carminabulina spune:

De vreo saptamana tot ma chinui sa intru si sa scriu si eu ceva despre romanul acesta. Se pare ca nu am fost singura care a lipsit de pe aici .

Nici nu stiu cu ce sa incep cu "Imi place dar..." sau "Nu-mi place dar..."
Cititul merge din ce in ce mai greu, nu prea imi vine sa fug sa iau cartea in mana cand am un moment liber, ma cam apuca somul cand o citesc. Trebuie sa recunosc ca este si o perioada in care nu prea am stare, linistea necesara pentru a citi cu atat mai mult un astfel de roman.
Imi place Rushdie, limbajul, constructia frazei, umorul si cinismul lui dar daca ar fi avut si "o poveste" ar fi fost nemaipomenit.
Asa nu fac decat sa citesc ceva fad ambalat foarte frumos. Este un roman "satios" ca si cum ai manca baclava: una, doua, trei mai merg, dar pe urma gata, o cana cu apa rece.
Nu cred ca as putea alege intre Marquez si Rushdie. Mie imi par foarte diferiti, e ca si cum ai compara mere cu pere. Marquez este suav, tandru, nostalgic, delicat e altceva pe langa cinismul si uratenia personajelor lui Rushdie. Da, pana la urma asta e, in "Copiii din miez de noapte" toate personajele sunt urate unele fizic (daca nu chiar toate) altele sufleteste, ciudate, caricaturi, scarboase, proaste... nu-mi plac.

De exemplu Nassem Aziz sau Maica Stareta mi-e cea mai antipatica si singura asemanare cu celelalte bunici sudamericane, pe care io am gasit-o, este incapatanare, care nici macar nu o pot privi ca pe o calitate la aceasta duduie.
Pai sa ne amintim de Clara a lui Allende si de ce a refuzat ea sa mai vorbeasca! Sotul ei facuse intr-adevar ceva repropabil si mai mult Clara chiar avea dreptul sa pretinda ceva pentru ca era foarte iubita, respectata, buna si dulce. Era un personaj placut insa madame Aziz a demonstrat inca o data ce muratura e ea.
Iar indragosteala lor pe bucati ar fi fost ceva frumoas daca nu ar fi avut acea nota de pervers. Ok s-au casatorit dupa aia si faptul ca i s-a cerut sa se miste si ea putin i s-a parut pornografic dar sa faca exhibitionism in fata unui barbat pe care nu-l cunostea nu o deranja. Si pentru ce? ca pana la urma s-a dovedit ca tipa era si frigida si habotnica si atotnestiutoare. Si mai cred ca nici Rushdie nu a avut intentia sa ne emotioneze descriind acea poveste ci, asa cum face in tot romanul, sa faca misto de traditia casatoriei in India, unde mirele si mireasa de celel mei multe ori nici nu se vedeau pana in noaptea nuntii. Se trezeau 2 straini intr-un pat gata sa intemeieze o familie.

Din punct de vedere al informatiilor pe care le primim despre India nu cred ca este chiar cea mai buna sursa acest roman . Naratorul insusi marturiseste ca ajusteaza faptele istorice la viata personala pentru a o incadra cum trebuie si apoi sunt foarte multe alegorii, metafore si hiperbole care necesita deja o foarte buna cunoastere a Indiei pentru a le intelege si pe ele.

...si mai cred ca nu am sa o termin daca nu-mi vine pana la urma cu ceva suspans pe langa limbajul colorat.

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 27+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

carminabulina spune:

Ah si mi-as fi dorit din tot sufletul ca macar cand vorbeste despre bebelusi sa fi fost un pic mai ..."patern" ca pentru mine a fost prea mult sa vad atata lipsa de sensibilitate si empatie.

In rest un roman excelent, cum am mai spus satios. Si mai cred ca este imperios necesar sa fi foarte inteligent sa citesti un astfel de roman. Eu sunt pe jumatate. Inteleg ce-mi spune, imi place cum o face dar nu ma atrage ceea ce imi spune.

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 27+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

iarina spune:

Carmina, nici Marquez nu este atat de tandru sau suav...in Dragoste in vremea holerei de exemplu, Fernanda se cearta cu sotul pe o bucata de sapun si refuza sa-si vorbeasca saptamani intregi...ca sa nu mai pun la socoteala ca Florentino Ariza, desi se declara indragostit pe viata de Fernanda, n-are nici o retinere in a se culca cu zeci de femei, printre care si minore. Ca sa nu mai vorbesc de experinetele ushor lesbiene ale Fernandei cu verisoara ei Hildebrandt parca o chema.
Florentino Ariza nu este in nici un caz un erou...mai degraba un antierou...pai cine si-ar dori un asemenea iubit?Si el chelea de zor si era putin ami frumos decat dracu'.
India lui Rushdie trebuie cititta printre randuri, trebuie sa ai in prealabil ceva cunostinte, altfel este greu de urmarit, de interpretat si de inteles. Si totusi, cand vei ajunge la Bombay - sau ai ajuns deja, inteleg ca s-au nascut deja copiii - o sa vezi cu cata culoare si atasament este descris. Ce e mai dificil la el este sa te obisnuiesti cu politica si istoria Indiei care iti este bagata cu lingura pe gat intr-un fel amestecat, rastalmacit, incat nu mai stii sa deosebesti realul de imaginatia lui.

carminabulina spune:

Tocmai am ajuns la aniversarea de 10 ani ai lui Saleem si trebuie sa recunosc ca e un capitol frumos sau mai bine spus interesant.
Sunt de acord cu tine cand faci referire la "Dragoste in vremea holerei" dor ca si romanul ala ca si pe asta le-am luat cu mi s-au servit. Si da, acum imi amintesc de escapadele amoroase ale lui Ariza (ia uite aici Aziz si Ariza ) dar nu mi s-au parut grotesti ci... simbolice.

Exact asta sustin si eu, altfel romanul se transforma intr-unul SF.
Ma bucur ca s-a intors Padma la el. ma bucur pentru Saleem...oare chiar atat de urat sa fie?

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 27+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

iarina spune:

O sa vezi ca de aici incolo e mai usor de urmarit si foarte fain...se indragosteste de Evie, o americanca cel putin freak, care domina copiii indieni prin simplul fapt ca este alba si poseda o super mega bicicletainsa suprematia ei in regatul copilariei sfarseste o data cu invazia pisicilor si cu interventia Maimutei de Bronz - nimeni alta decat sora lui Saleem. Nu iti spun nimic despre invazia pisicilor si nici despre Maimuta de Bronz, capitolele astea iti vor placea, sunt pline de umor.

carminabulina spune:

Ha ha ha, le-am citit si cred ca aici mi s-a taiat mie filmul cand am vazut ca nici macar americanca nu era prezentata mai frumos: o claie de par ca o matura, dintii incalecati si prinsi cu sarma, pistruiata si foarte rea pe de-asupra. Chiar m-a enervat. Dar eu am crezut ca nu a mai iubit-o dupa ce a reusit sa patrunda in mintea ei si a vazut ce a vazut.
Pana la urma totul e freaky in cartea asta asa ca americanca ar fi reprezentat bomboana roz daca ar fi fost descrisa altfel, adica normal conform normoleor noastre de a percepe normalul.
Ma duc sa o culc pe Irina si revin.

Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 27+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi

iarina spune:

La Rushdie toti sunt antieroi ca sa zic asa...e poate mai greu la inceput sa te obisnuiesti cu asta, dar apoi vine de la sine...in fond, eu intr-o vreme ma plictisisem de eroi care isi faceau procese de constiinta si aveau vise marete.
Au ceva foarte uman si supus greselilor eroii lui...facuti parca dinadins urati si strambi moral, ca parca sa se potriveasca peisajului zoologic al lumii noastre. In plus imi place ca nu are mila si compasiune pentru personaje, nu face concesii si nici nu le indulceste...le lasa asa, sa se descurce in lumea lui intoarsa pe dos, caci cum altfel ar fi facut fata? Cum sa faci fata istoriei unui subcontinent? Si cum sa modelezi aceasta istorie?

P.S. Sa inteleg ca ai trecut de capitolul cu invazia pisicilor?...mie ala mi s-a parut absolut mortal...am ras cu lacrimi.

carminabulina spune:

Nu ma deranjeaza ca romanul e plin de anti eroi, si in "Versetele satanice" tot asa e doar ca ala mi-a placut la nebunie, ma plictiseste inactivitatea, lipsa de ceva socant. Chiar daca continua sa se exprime frumos si ma mai face sa rad totusi nu ma atrage subiectul.
Este un roman bun, nu contest acest lucru. La inceput am citit pe nerasuflate dupa care vreo 100 de pagini am tot tras de el, de mine sa continuu. Poate nici eu nu sunt in cea mai buna forma, dar ma asteptam la mai mult, asta e. Sau ar fi trebuit sa citesc prima data asta si pe urma "Versetele satanice".
Acum sunt la un capitol interesant si m-am oprit din citit doar ca sa o adorm pe fi-mea si sa vorbesc cu tine .
Revin dupa cateva zeci de pagini.


Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 27+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi