L-ati vazut cumva pe Zdreanta? ( despre caini)

Am deschis subiect despre caini. Acu sa va vad!

Q (Gabriela)

Babee spune:

Hai sa continui eu ...Mie-mi plac FOARTE mult cainii, indiferent de care....am vrut si noi unul, dar pana la urma din lipsa de spatiu(deh..bloc..), ne-am luat un porcusor de Guineea..(tot caine...):apoi i-am luat si un fratior...dar dupa 2 ani a trebuit sa ma despart de ei, bebe fiind pe drum, si nu s emai putea.Eu ii spalam, le schimbam 'casa', ii pupam de numa..si tot asa.De ce totusi am scris la capitolul despre caini.Anul acesta, prin Februarie, am primit de la organizatia VIER PFOTEN (4 labute in traducere), o scrisoare prin care mi se cerea ajutorul banesc pentru ajutorarea cainilor vagabonzi din....ROMANIA...Au atasat si cateva felicitari(asa au facut ei..) cu imagini ale cainilor vagabonzi.Normal ca am contribuit la salvarea lor, si continui si acum.Ei au vazut, au multumit, si au continuat sa-mi trimita si pentru alte scopuri(numai ajutor pentru animale).Dupa ce am citit ca rezervatia de zimbri de la Hateg este in pericol, iar am primit scrisoare..am ajutat, si ...sa nu uit..in scrisorile primite de la ei aflu cum s-au intrebuintat banii respectivi.Deja s-a cumparat in zimbru.Mi-a parut bine...tare bine...
De la prieteni din Romania, am aflat ca intr-adevar aceasta organizatie a facut multe pentru cainii fara stapan...chiar si aici sunt multi caini adusi din tara mea si sunt mandra.NU am fost de acord niciodata sa fac rau unor animale.Stiu ca erau foarte multi in Bucuresti, dar totusi, solutia nu era uciderea lor...Pe mine nu m-a muscat NICIODATA un caine, si in marginea Bucurestiului am pus mana pe caini(de fapt, pun mana pe oricare...pana m-o speria unul...).
Cainii simt cine ii iubeste cu adevarat.Si nu fac rau...acestora.

Pupici voua si mi-am amintit de cantecul 'Sa iubim si cainii vagabonzi''


'Fiecare dintre noi este un inger cu o singura aripa.Si nu putem zbura decat imbratisandu-ne unul pe celalalt.'
Iubi, mamica cu burtica:)

qsar spune:

Asta cu cainii "comunitari" este o problema... Eu nu vad alta solutie decat... imi pare rau, mi-e mila, dar nicaieri in lumea civilizata un caine fara stapan nu este tinut mai mult de o luna intr-un adapost. Daca nu este adoptat sau are vicii de comportament, e... pus la somn. VIER PFOTEN este intr-adevar una dintre asociatiile de protectie care pare sa fi facut cate ceva in sensul castrarii dar nu ma pot impaca cu ideea da a-i returna in fata blocului. Nu-i firesc, nu-i civilizat. Muscaturile nu sunt singura problema... Distrug spatiile verzi (si asa, putine), mizerie peste tot, risc de imbolnaviri... Nu-i de gluma si nu-i loc de sentimentalisme. (Ma iertati daca ce scriu pare dur si nemilos)

Q (Gabriela)

qsar spune:

Am deschis subiectul pentru proprietarii si iubitorii de caini. Nu as vrea sa-l transforman intr-o disputa pro/contra cainii comunitari. Subiectul s-a tot dezbatut.

Q (Gabriela)

emoison spune:

Dat-mi voie sa ma prezint un pic: eu am avut ciini de cind ma stiu (metis, apoi cocker), si acum sint "mamica" unui shih-tzu pe nume Topaze. Nu cunosteam rasa asta inainte, dar e un ciine haios si care nu face prostii (multe...), in plus e extraordinar de rabdator cu copiii.
Gabriela; merci pentru deschiderea acestui subiect !!

Cu bine,
Elena

qsar spune:

Noi (tot fameleonu') avem:

doua catele afgan (locuiesc la sor'mea)
puiuti de afgan - au mai ramas patru (la mama)
o pereche ciobanesc mioritic (la mama)
o tomberoneza cu aspiratii de pekinez (la mama)
o metisa batranica si desteapta (la mama)

Ma tot "curteaza" omu' meu sa oprim unul dintre cateii afgani si sa-i facem "buletin de capitala"... parca m-as indupleca, dar locuim cu chirie si, in plus, bb are numai sapte luni juma'.

Q (Gabriela)

ralucami spune:

Salutare salutare la intreaga adunare! Si eu sunt tot o mare iubitoare a rasei canine(altfel nici nu aveam ca cauta pe aici, nu?). Marea mea iubire ramane dogul german. Primul catzel adus de mine acasa a fost un pui de dog german, o fetitza pe care am numit-o Emma( Mai tarziu au aparut variatiile Emily, Emitza, Milly, pe care biata fetitza le accepta cu normalitate si raspunde la fiecare in parte) Acum "micutza " are 7 ani (deci in ani omenesti a ajuns la venerabila varsta de 50 de ani), 56kg si 85 cm inaltime si a devenit fetitza mamei mele(deci un fel de sora cu mine). Cand am plecat din Ro mi s-a rupt inima de dorul ei. Dupa aproape 4 ani de stat in Jp (unde mi-am dat "doctoratul" in singuratate) mi-am convins jumatatea ca un pui de patruped mi-ar mai imblanzi dorul de casa. "NU"-uri hotarate din partea lui, lacrimi de crocodil si promisiuni constante din partea mea si pana la urma mi-am atins scopul. Am mers la un pet shop de aici si hai sa vedem cateii. In proportie f mare in Jp gasesti doar rase mici(in special chiwawa-sper ca am scris corect). Si mama mama ce pretzuri. Cei "mici" imi plac dar nu intr-atat incat sa imi asum responsabilitatea 100%(prima conditie pusa de sotul meu). Atunci am hotarat sa facem comanda de .....bineinteles un dog german. Fetze speriate la staffii de la pet shop:" pai noi nu am mai adus niciodata un dog german", "nu stim cat va dura pana o sa reusim sa va onoram comanda" etc etc. Facem schimb de nr de telefon si plecam. Dupa aproape 2 luni primim un tel de la ei. "Ar fi cineva care ar avea pui de dog german arlechin, dar pretul este de 500.000 de yeni"(!!!!!) Pe moment am crezut ca nu aud bine, si am spus ca toata viatza mea nu voi de aproape 5000$ pe un catzel. Sotul meu a spus ca ar fi cazul sa mai asteptam....si am mai asteptat inca o luna. Primim iar un telefon. "Pai cei de la crescatorie au fost de acord sa lase puiul la 200.000 de yeni, dar biletul de avion o sa-l platiti dvs". Mama, am crezut ca lesin de bucurie!!! Sotul meu mai caraia cate ceva, ca aia sunt niste banditzi, ca ar trebui sa mai asteptam...Dar si de data asta am iesit invingatoare Dupa aproape o saptamana mi-a venit puiutzul si il avem si in ziua de astazi. A fost nascut intr-o zi faorte importanta: pe 1 ianuarie, la inceput de an si de SF Vasile. Dar nu l-am numit Vasile ci Mark(si aici aparand variatiuni ca Marcutzu, Maru, chiar si Buricel) La cele 9 luni si 2 saptamani ale lui are 30 kg . E un arlechin foarte frumos si sanatos , care are un pedigree destul de pretentios cu parinti campioni ai Americii si Olandei (dar nu acest lucru ne-a determinat sa-l cumparam). Noi trei suntem o familie

Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

Fleur spune:

Fetelor,una din conditiile puse sotului meu atunci cand m-a cerut in casatorie a fost acceptarea catelului meu,fara el nu plecam nicaieri,nu ma maritam.Vorbesc serios!Jumbi e un Collie dar fara pedigree,e nascut la Breaza si il am de cand avea 2 luni,acum are 7 ani si jumatate.Cum sa-mi las eu copilul de izbeliste?!
I-am luat cusca si zdup cu el in avion.Chiar daca am dat spaga serioasa ca cei de la tarom sa aiba grija de el , veterinarul a uitat sa-l tranchilizeze putin pe perioada zborului asa ca i-am auzit gurita si la decolare si la aterizare.Ajunsi in Amsterdam m-au oprit la granita pt a-mi verifica mai intens actele...n-a dat dracii-n ei ?! Am facut un tambalau de n-au prea vazut ei,am zis...mai intai catelul si apoi verificati ce vreti voi. Puiu lu'mama era tare speriat dupa trei ore petrecute in cala avionului. Dar de cand am venit aici e foarte fericit pt ca are curte si mult spatiu verde,in Bucuresti locuiam intr-un apartament.
Babee,vreau si eu adresa de la Vier Pfoten,vreau sa ajut si eu.O sa va mai scriu despre cateii comunitari pe care i-am ajutat eu si de care mi s-a rupt inima sa-i las in urma.
Aici am vrut sa lucrez ca voluntar la un azil de animale dar m-au refuzat pe motiv ca nu lucreaza cu voluntari.Macar pt catelusii de la noi sa fac si eu ceva.
Va pup,
fleur

anisia spune:

L-am vazut la mine-n casa,
Am un zdreanta cam pletos,
Nu-i nici mic nici foarte mare,
E frumos mancal-ar mama
E fetita,e o Lady
Si-are-n spate
Cam 5 ani si jumatate.
Hai Gaby ca m-ai condus la poezii:)).Am si eu o canisha,care din pacate datorita spatiului mic in care locuim acum, nu mai sta cu noi.Am dus-o la ai sotului la Buzau.Ce sa spun ,ne este extrem de dor de ea.A fost copilul nostru pana sa se nasca raresh,iar acum abia asteptam sa creasca Raresh si sa ne facem si noi un rost sa putem s-o luam innapoi.E foarte inteligenta!Vreau sa zic ca m-am dus acasa cu raresh si mititica era numai dupa noi.In schimb cand urcam la noi in camera,ea venea frumos ,o lua innainte si se oprea la usa.Stia ca nu are voie la bb...si nici nu o certasem sau sa-i fi spus.
ne e dor tare de ea..
Adina si bb rares

Lia spune:

La parintii mei acasa sunt 4 catei.Boby,un caniche de 14 ani,azi mi-a spus mama ca are o tumora pe burtica pe care mai bine daca n-o operam...pentru ca-i batran deja, exista posibilitatea fericita ca tumora sa se dezvolte intr-un ritm lent...Bobitz' e ultimul "copil" martor al adolescentei mele...Nu mai aude bine si nu latra cand restul gashtii latra,dar latra cand nu latra nimeni,mananca non-stop(probabil ca uita ca a mancat si cere din nou de mancare),ii place sa doarma cu capul pe perna si sforaie cumplit...e tare simpatic...
Apoi sunt:Toby,un metis de 7 ani,istetz foc,tatal lui a fost cel mai destept catel pe care l-am avut vreodata,era un terrier..Fetitza(simpatica si afectuoasa,cu o voce de mahalagioaica, catzelusha adoptata de pe strada) si Cafelutza(metisa,dolofica,dragalasha,paznicul casei printre altele,nu i se potriveste zicala care spune "cainele care latra nu musca",ea latra bine si musca la fel de bine).
Voi mai reveni la acest subiect



Lia&Andrew

Tango spune:

Si eu am un drag de airdale terier, pe numele lui Tango. Cum a ajuns la noi in casa ??? Din dragul de catei, din dorul de bb, dintr-un vis ciudat si prin bunavointa stapanilor femelei, mama lui Tango. Cutu' meu are zeci de nume ( e ex. Gocea, Gogo, Mitucu, Licurici, Cocoru', Baba, Pricor'...nu ma mai lungesc, ca o sa consum toata memoria site-ului ;)))la care raspunde cu mare drag. De fapt dragul meu are un mare drag de viata si de joaca, stie sa se bucure pentru fiecare clipa in care ii dau atentie sau ma joc cu el, se bucura pentru fiecare jucarie si chiar pentru fiecare codru' de paine, pe care-l primeste ca pe cea mai mare delicatesa din lume. Ce mult mi-ar place sa pot fi si eu, in fiecare clipa, ca el!!! Desi o sa implineasca in dec. 5 ani se poarta mereu ca si cand ar avea o luna. De cate ori plecam la plimbare pleaca cu mingica in bot, mingica pe care o lasam jos la cutia de scrisori si pe care nu uitam niciodata sa o luam cand ne intoarcem acasa. In fiecare dimineata, se trezeste cand ne simte ca ne-am trezit si vine dand din coada si cu mare chef de pupaturi. Merge cu noi peste tot si nu-i nevoie sa-i spun ca sunt anume locuri unde el nu are voie pentru ca ne citeste gandurile si nici macar nu mai vine sa ne ceara sa-l luam si pe el. Este mare iubitor de apa si nu poate sa se bucure de apa fara sa stie o lume intrega, astfel incat latra pana raguseste. Are si ceva idei fixe, femelele si pietrele...Este si caposar (adica capos) si cand nu vrea el ceva nu vrea si pace. Acum, de cand este frate mai mare de bb fetita este foarte paznicos si grijuliu nu cumva atunci cand ne intoarcem acasa sa ne intoarcem fara fetita. Dupa ce primeste mancarea vine si linge mainile celui care i-a pregatit-o si se joaca cu el cu mingea.
Cutu' meu este tot timpul la fel, jucaus si energic, numai ca noi ne mai varsam cateodata nervii pe el :((( Dar el, generosul meu, niciodata nu se supara si nu se lasa pana nu-l mangaiem din nou si pana nu ne da un pusi in semn de impacare. Dragul meu Tangorez cu suflet mare si ochi de licurici !!!!

http://community.webshots.com/user/tangorezu