Ajutati-ma cu un sfat !
Raspunsuri - Pagina 6
ioanamatei spune:
Gabitza...partea aia cu cei pe care ii urmaresti in societate si vezi ca ai scapari care ii dau de gol este adevarat.asa e..se dau de gol...daca esti atent la ei.dar voiam sa zic ca de multe ori sunt ft rai in casa si in afara se pazesc bine..asa sunt abuzatorii.
Partea cu abuzul in familie ...nu stiu ce sa zic.Cunsoc si eu o persoana apropiata care a avut violenta in familie si acum nu este asa, tot un barbat, dar asta pt ca parintii lui au divortat si el a suferit in urma violentelor.Si nu mai repeta si el asta.insa daca sunt genul de familie care asa o duc pana la adanci batraneti, in abuzuri verbale si fizice si nu se despart si creeaza impresia copiilor crescuti acolo ca asta e starea normala intr-o familie, atunci vor deveni abuzatori.oricum, deci ce voiam sa zic e sa fiti atente la baietii astia care .."se mai cearta cu tatal" sau "mai au altercatii cu mama"..sau pe care "ii enerveaza parintii"...nu e de bine.Succes
Yvon spune:
Am avut o tentativa de a pleca, chiar am plecat la parintii mei, am stat doua zile, dupa care a venit si a luat copilul si a spus ca-l duce acasa. Am chemat politia, dar a fost degeaba pentru ca ei spun ca avem aceleasi drepturi pana la stabilirea incredintarii copilului.
Asa ca pana se va intampla acest lucru sunt nevoita sa locuim impreuna.
As vrea sa ii fac evacuare, mi-e teama sa nu il provoc mai rau.
Ma uraste de ce am avut curajul de a inainta divortul, imi spune ca va renunta la abuz si stres daca renunt la divort.
gabriela42 spune:
scapa de nebun!nuil prvoca deloc
scapa de nebun,este un om limitat.
Yvon spune:
Nu e chiar nebun, asa a crescut, asta a vazut.
Imi spunea deunazi ca in alte familii este foame mare, altele se bat mai rau ca noi si doar pentru cateva imbranceli eu indraznesc sa stric familia si ca nu ma gandesc la copil.
asta cu copilul o spune mereu si afirma ca daca nu era copilul ma lasa el pe mine,... demult.
ioanamatei spune:
Cred ca inteleg despre ce e vb cu baiatul asta.Nu e nebun nebun, dar e abuzator.Nici al meu nu e nebun.daca era chiar nebun nu il mai lasam sa vina la copil.Problema e ca relatia voastra este iremediabil distrusa si nu mai poate continua.As indrazni sa iti mai dau niset sugestii.E posibil sa mearga si la tine, cum a mers la mine..cu explicat cu binisorul.Ii spui fara sa va certati, ca nu se mai poate, tu nu mai poti, ne mancam zilele unul altuia, spune-i si ceva care sa ii convina de genul..o sa gasesti una mai buna ca mine, cu care sa te intelegi, eu sunt mai fricoasa, mai panicoasa, mai stresata bla bla bla....tu nu poti sa traiesti asa..te simti fara libertate bla bla bla.O sa iti refaci viata..la copil o sa vii ..eu vreu ca copilul meu sa aiba o relatie sanataosa cu tatal lui.Te rog nu ma mai obliga sa stau in relatia asta ca nu mai pot.Fara cearta, cu binisorul.Lasa-ma sa ma duc la mama...asa potis a ii zici....si o sa vii sa vezi copilul.Oricum, deja situatia e mai complicata ca al mine..ca tentative sa ai copilul nu a avut, din fericire.Eu nu cred ca mai face iar cu luatul copilului daca pleci cu invoiala lui, ce sa faca ei cu copiii ??? Nu le trebuie....nu se descurac cu ei.Trebuie cumva indreptata situatia in directia in care sa ii convina si lui divortul...sa i se para ca iese si el cu ceva de aici.
I hope that helps!Iti tin pumnii....
Yvon spune:
Chiar este in stare sa ia copilul.
Mama lui e educatoare si l-ar duce cu ea la gradinita, plus ca parintii lui locuiesc la curte si i-au amenajat acolo un spatiu de joaca.
Mi s-a "sugerat" din partea tatalui lui cum ca nu intotdeauna la un divort copilul ramane cu mama.
Daca ar putea mi l-ar lua, pt ca nu l-ar creste el, dar ar fi in aceiasi casa.
Pe de alta parte nu stiu daca ar vrea sa locuiasca la parintii lui and in vedere istoricul familiei si cat a patimit in acea casa;
Mereu il iau cu binisorul, chiar i-am spus ca isi va gasi pe cineva, dar cred ca e departe de el in acest moment un astfel de gand.
Eu as fi super eliberata psihic daca s-ar intampla asa ceva, dar nu prea cred ca va fi curand... 
ioanamatei spune:
Mda..nasol ca are atata ajutor de la ai lui.Ca sa te incurajez iti zic sa nu te lasi influentata de textele alea cu copilul nu ramane mereu la mama ca o sa ramana la mama.Asa zic ei la inceput...e nromal pt ei..eu ce te au ei la mana decat cu copilul.Am colegi la birou care au cerut copilul la divosrt si nu l-au obtinut, desi aveau salariu de 2-3 ori mai mare decat mama si alte cehstii avantajoase la activ.Eu cred ca o sa renunte la incapatanarea lui, daca te tii tare pe pozitie, adica nu renunti la ideea divortului, dar nici nu te certi cu el.Sper sa fii ok
n/a spune:
nu vreau sa te superi pe mine Yvon ca iti scriu tocmai eu, dar nu ai nici o sansa sa fi linistita si sa capeti controlul vietii tale daca il lasi sa controleze el situatia.
PLEACA DE ACOLO!!!!!!!! Ascunde-te tu si copilul la o ruda in provincie, fa in asa fel sa o rupi cu el definitiv. Imprumuta bani din neant daca e nevoie. El te joaca, el e inca in control si in cazul asta esti victima sigura. NU-l mai suna, nu-l mai contacta, fa rost de medicale sau concediu si dispari pana la finalizarea divortului.
In caz contrar nu se va sfarsi odata cu divortul. Te va hartui cat va simti ca are putere asupra ta. Si are putere asupra ta, daca inca mai ridica mana la tine si te controleaza prin copil. Ca sa scapi definitiv de el trebuie sa nu-l mai lasi sa ajunga la copil si astfel nu va mai ajunge nici la tine.
sau
Vorbeste cu avocatul tau sa-ti faca o ordonanta presedintiala sa ti se incredinteze copilul inainte de pronuntarea divortului, la urgenta, apoi muta-te la parintii tai si nu-i mai raspunde la usa, baricadeaza-te si restrictioneaza-i definitiv accesul la copil, indiferent cate drepturi are el. Intrerupe orice legatura cu el telefonica, verbala, de orice natura. Fugi de el mancand pamantul, arat-i ca el tre sa joace dupa cum ii canti tu, fi mai puternica ca el, ia fraiele situatiei si arat-i ca tu esti in control. Cel mai indicat daca poti avea terenul tau, sa joci de pe terenul tau. Armeaza-te cu tot ce poti sa capeti avantaj.
O mentalitate de victima, gen tac si inghit pana nu stiu cand, iti pui tu un termen, nu duce decat la prelungirea si acutizarea acceselor si crizelor violente.
In momentul in care te ridici si il surprinzi cu o mentalitate de luptator si fara nici un fel de remuscari o sa bata in retragere. Incearca sa iesi de sub sfera lui de influenta no metter what.
De asta depinde ca el sa nu mai aiba cu ce te santaja, Tu trebuie , nu stiu cum, dar trebuie sa elimini a fi vulnerabila in fata lui. Tre sa inveti sa lupti cu el, tre sa inveti sa nu mai fi corecta, foloseste orice mijloace , chiar si neortodoxe ca sa-i raspunzi la foc cu foc, la urlete cu urlete, la violenta cu violenta.
E care pe care, si daca nu-i arati ca esti tu in control te va terfeli si te va aduce in punctul in care vei ceda definitiv si te vei lasa prada lui si e capabil de a merge pana la extrema cu obsesia de a fi in control.
Daca tu te mai lasi santajata prin copil, daca mai stai sa te bata, daca te mai temi de el, de fapt daca il mai lasi sa vada ca te temi de el, ca e imposibil sa nu te temi de el, el va invinge si-ti va lua si copilul.
Asculta la mine si infrunta-l, lupta, ca lupti pentru tine si copilul tau si pentru o sansa la un viitor. LUPTA si indarjeste-te. Uraste-l, scoate-ti ghiarele, apara-te, fi putin rea, si nebuna daca trebuie, numai LUPTA. Nu sta ca o caprioara in bataia pustii.
ioanamatei spune:
Are dreptate noideea.In ideea ca trebuie sa preiei controlul.Asa este..din proprie experineta iti spun.Stiu insa ca e greu sa pui in practica asta daca esti genul ala de om corect si cinstit, calitati care de data asta nu ne sunt de folos la nimik.Singura observatie la mesajul de mai sus este ca nu cred ca e indicat sa raspunda la violenta cu violenta... :D...adica really...cred ca fix asta nu tre sa faci.Nu tipa la el, nu urla, nu da, nu face crize de isterie...dar oricum nu cred ca faci, din cate spui.Tre sa fii calma, si ferma pe pozitie.Eu daca as fi in locul tau, as mai pleca odata la mama.sa vedem daca mai ia copilul inca o data.La o adica, stai linistita ca nu ii face nimik copilului, o sa il duca la parinti, nu or fi descreierati sa ii faca ceva.Si chiar si asa, sa zicem ca iti ia copilul un timp, tot la tine ajunge la finallul divortului, fara nici o grija nu sta legat de asta.dar eu cred ca daca mai pleci odata, s-ar puieta sa ii arati ca nu ti-e frica si asta te va ajuta, va grabi si procesul de divort ca isi va da seama ca nu mai are nici o sansa.As mai pleca odata, de data asta spunandu-i ca plec, fara scandal, plec si te rog sa ma lasi sa plec, am nevoei de spatiu, am nevoei de liniste, vorbeste-i pe un ton superior si demn.Stiu ca e usor de dat sfaturi, si sper sa nu te superi pe noi.Eu nu am mai comentat la threaduri pana acum desi urmaresc forumul de fioaret mutli ani, insa de data asta mi se pare ca povestea seamana ft mult cu a mea si as vrea ca nimeni sa nu mai treaca prin ce am trecut noi.De abia astept sa scapi..o sa fii o mamica fericita..iti promit ;)
Yvon spune:
cum sa ma supar noideea? apreciez fiecare mesaj primit !
Cu atat mai mult ma bucur sa primesc mesaj si de la tine 
Adevarul este ca nu pot sa ma ascund si nici nu vreau acest lucru.
Aproape zilnic ma umileste , are ceva de reprosat insa eu 
Poate ca este o mentalitate de victima ca acum stau in casa cu el pana la finalizarea divortului si de cele mai multe ori nu ii dau apa la moara cand incepe sa spuna ceva, mai bine ma iau si plec de acolo...dar efectiv eu n-am chef de cearta.
Cand incepe cu amenintari, ca o mai face, atunci nu ma las.
De luptat, lupt si stie ca nu-i este si nici nu-i va fi usor cu mine.
Insa fizic eu nu ma pot pune cu el, desi la un momendat ma gandisem ca ar fi interesant sa merg la un curs de arte martiale, macar asa de aparare 