Licurici de Ianuarie-Februarie 2009 (35)

miereamara spune:

Anca, asta spuneam si eu mai sus, da am editat si probabil nu ai apucat sa citesti.

Vezi tu, eu as vrea sa reusesc sa nu-mi proiectez asteptarile personale in carca copilului meu. Copii cresc si se desprind de parinti. E cea mai mare greseala (din punctul meu de vedere) sa iti traiesti viata si sa iti proiectezi neimplinirile personale asupra copilului.

Cultura romaneasca e de asa natura incat promoveaza stilul acesta de parenting. total gresit in opinia mea.

www.flickr.com/photos/14984866@N07/" target="_blank"> Baby Gator

www.eklipsse.net/gallery/" target="_blank">FineArt gallery

ingrid70 spune:

Nu, eu am spus ca daca copilul MEU nu va avea copii eu voi considera ca EL traieste degeaba, nu cineva. Chiar el poate considera despre el ca traieste pentru cariera, de exemplu si sa fie fericit cu asta, dar eu nu voi fi. Nu ii voi arata poate, voi suferi in tacere, nu stiu. Dar va fi parerea mea despre el chiar daca ea nu coincide cu parerea lui despre el.
Cat despre femeile care incearca sa faca copii si nu reusesc, imi pare foarte rau pentru ele, daca asta isi doresc si nu pot, dar asta e deja alt subiect.
Iar despre neimplinirile personale, nu cred ca as putea sa-mi fac nepoti singura!

ingrid70 spune:

Si daca copilul meu ar dori sa plece peste mari si tari, iar nu l-as opri, dar asta nu inseamna ca nu m-ar durea sa-l stiu departe sau sa nu-l vad cu anii!

anca_ spune:

Ingrid, asta e parerea si convingerea ta, scopul tau in viata e sa ai copii. Nu toata lumea gandeste asa si ar fi limitat din partea ta sa ii judeci sau sa nu ii apreciezi pe cei care nu iti impartasesc parerea. Daca copiii tai nu isi vor dori copii la randul lor nu inseamna ca nu i-ai crescut bine, inseamna doar ca au alte criterii/prioritati/valori fata de tine. Se pot intampla multe in viata, poate se casatoresc cu cineva care nu vrea copii sau mai stiu eu ce, nu le poti controla pe toate si nici nu poti sa te invinovatesti pt toate.

Sunt o multime de oameni pe lumea asta, care nu au avut copii si care au avut un impact major in vietile celorlalti. Nu toata lumea poate sau vrea copii. Fericirea pt oameni le o aduce poate cariera, sau poate ajutorul dat altora, sau poate prietenii sau calatoriile sau stiinta sau mai stiu eu ce. Eu imi doresc sa am copii fericiti, orice ar insemna asta pt ei.

ingrid70 spune:

Da, exact, asta este convingerea mea si sunt perfect constienta ca altii pot avea o alta parere/convingere si nici nu am spus ca nu ii apreciez pe altii pentru ceea ce sunt daca nu au aceleasi convingeri ca si mine. Daca imi exprim o parere pe forum este pentru a afla si parerea altora, nu pentru a fi considerata limitata de catre cei care au alte pareri, pentru ca atunci care ar mai fi scopul conversatiei? Nu ne-am mai spune parerea fiindca s-ar putea ca altii sa nu fie de acord si atunci o sa ne considere limitati? Eu m-am referit la mine si copilul meu, nu am spus ca desconsider pe cine nu e de acord.
Nu stiu de ce mereu se intelege asta, probabil ca ceva nu explic eu bine!

ingrid70 spune:

Mai fetelor, eu va las, ma duc la .Ne mai auzim si maine, ca apoi trebuie sa-mi fac bagajul, ca duminica dimineta, CONCEDIU....Va pe toate!

koruccia spune:

A propos de cultura romaneasca care proiecteaza stilul de parenting cu tinut copiii aproape, ar trebui sa vedeti ce e la italieni. Rareori "copiii" se muta de acasa inainte de 30 de ani si tuturor li se pare normal.
Cand l-am cunoscut pe sotul meu eu faceam un master in Italia, si el imi tot repeta ce curajoasa sunt ca am mers asa departe de ai mei. Eu ii spuneam ca la noi totusi pleci de acasa la 18 ani daca mergi la facultate, asa ca e normal ca la 22 sa pleci si un pic mai departe
Oricum, el s-a mutat de acasa la 30 de ani cand eu inca eram in Romania, si toata familia (pasnica de felul ei) i-a sarit in cap ca unde pleaca, nu-i e bine acasa, ar fi inteles daca se muta cu mine, dar asa sa se mute singur, ce treaba e...
Asa ca eu sper ca fetita mea sa ia mai mult din stilul romanesc si sa fie independenta si responsabila cat mai devreme.

miereamara spune:

Aici e total opus . Probabil stilul romanesc e undeva la mijloc, intre Italia si SUA.
Aici copii sunt foarte independenti, iar parintii au o viata total separata, nu ca nu-i intereseaza, dar dau liberatate de miscare foarte mare copiilor si nici nu asteapta acestia sa fie datori a-i ingriji la batranete. Deseori, chiar dc parintii sunt bogati, copii isi iau slujbe in college ca sa poata avea bani de buzunar sau vacante.
Bineinteles, exista exceptii ca peste tot in lume, dar cam acesta este trend-ul din cate am observat.

Am avut colegi cu parinti extraordinar de bogati. Ei bine colegii mei lucrau la supermarket dupa clase, ca sa poata plati chiria, i-am intrebat de ce nu cer bani de la parinti. Au zis ca nu concep asa ceva, atata vreme cat se pot descurca si singuri.

www.flickr.com/photos/14984866@N07/" target="_blank"> Baby Gator

www.eklipsse.net/gallery/" target="_blank">FineArt gallery

anca_ spune:

koruccia,stiam ca familiile italiene sunt unite si apropiate, si ca seniorii au un cuvant important de spus, dar nu stiam ca isi tin copiii acasa asa de mult.

Fiecare cultura e diferita si nu cred ca putem spune ca la unii e mai bine sau mai rau pt nu e, e doar diferit. Si lumea se schimba, ceea ce poate era considerat normal acum cativa ani nu mai e acum si se va tot schimba. Ca exemplu, daca acu' 30 ani era normal ca femeile sa se marite pe la 16-17 ani, acum nu mai e, acum e normal sa iti faci intai cariera si apoi familie. Totul se schimba.

Eu sper ca atunci cand va veni timpul sa pot sa let go, sa ii las pe copii pe isi urmeaza propriul drum si sa fiu suficient de deschisa la minte sa le accept deciziile si sa ii sustin. Da' cum toti stim, teoria e usoara, practica ne omoara

RalucaAlexa spune:

Sincer cred ca romanii sunt un popor care se avanta sa judece, sa constranga, sa impuna limite. Tuturor cred ca ni s-a spus ca tre sa fim "ca oamenii". Chiar vorbeam azi cu Ada despre ce inseamna ca"asa s-a facut de cand lumea"... si pe langa asta mai avem si boala invidiei. Poate s-or schimba si la noi toate astea! Cui nu i s-a intamplat sa-i fie zgariata masina in parcarea din fata blocului in care locuieste??? si de ce? pt ca asta stiu romanii sa faca!
Imi doresc pt copilul meu sa-si traiasca visele fara a-i fi rusine de ele, sa creada in ele, sa fie mandru de ceea ce este si sa aiba curajul de a fi altfel - de a fi el pur si simplu!
Eu nu pot decat sa-i dau un sfat si sa am incredere in el!
App de subiectu soacre: a mea ii zice lui Matei (Picu meu care atunci avea vreo 2 luni si ceva): "e rusine sa plangi! Esti baiat mare!" De ce as vrea sa-l invat ce-i aia rusine la 2 luni?? rusine e un cuvant care ar trebui folosit doar atunci cand e musai nevoie!! mie mi s-ar strapezi sufletu' sa-mi zica cineva sa-mi fie rusine!! Asta din gama: eu sunt sigura ca copilu intelege ce-i zic! Pe bune!

mami de Micalea Picalea, alias Piculin :)))