fuge prin magazine,ce sa fac?

Va rog daca se poate sa ma ajutati cum sa -mi conving fetita (4 ani si 3 luni) sa ma tina de mana cand mergem afara(magazine,vacante,etc).
Pentru mine este o tortura sa ma duc sa-mi fac cumparaturile,fuge in secunda doi si nu de putine ori ,mi s-a intamplat sa nu o gasesc decat dupa cateva minute.Deschide pachetele cu bomboane,inghetata,deschide frigiderele,si incepe sa manace din ele,daca nu-i dau se tavaleste pe jos,...lumea se uita la noi,...este asa frustrant.
Vad parinti afara cu copiii linistiti de mana,a mea sta putin de mana,dupa care vede ceva si fuge in acea directie fara sa-i pese ca se poate pierde de noi.Nu i se face frica daca ramane singura,mai degraba pe noi ne trec toate transpiratiile,am senzatia ca fac infarct cand nu o mai vad.
I-am explicat de fiecare data,insa vad ca nu are niciun efect,nu mai stiu cum sa procedez,ce sa-i mai spun.
Este cineva ca mine asa cu copil neascultator?
Va rog,daca se paote niste sfaturi,.....sant obosita sa alerg dupa ea,si alearga,cred,mai repede ca mine,nu glumesc.

Luna1 spune:

In primul rand cumapra-ti un harness pe care sa il pui explicandu-i ca nu vrei sa o pierzi, ca o iubesti si sunt pericole multe in magazin.

In al doilea rand trebuie sa-i gasesti o preocupare care sa o faca sa uite de teribilitati. O idee ce am vazut-o la supernanny este sa o implici in cumparaturi, faceti amandoua o listuta pentru ea (daca nu citeste desenati produsul respectiv, banane, mere, piersici, etc) si ce este pe lista ei ea trebuie sa la ia, sa le puna in punguta, sa le cantareasca si sa le puna in cos (sub supravegherea ta binenteles). O sa dureze mai mult insa cred eu ca poate functiona. Si binenteles un premiu care nu trebuie sa fie de natura materiala (jucarii de ex) ci de natura memorabila, "daca o asculti pe mami la supermarket cand terminam mergem sa mancam o inghetata impreuna" de ex.

Succes.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

ang3lt0uch spune:

Eu am un copil mult mai mic, deci nu stiu cum va evolua. Nici fetitei mele nu ii e frica daca nu ma mai vede, dar merge de mana, pentru ca daca nu, ne intorcem acasa. Daca vrea sa mearga singura, se poate daor daca accepta sa ii iau ceva , pufileti, sticksuri, ca tina punga ea si sa manace din ele...are o preocupare si merge incet, frumos. Dar asta este rar.

In magazine tot timpul este practic singura...Nu am cum sa o si tin de mana si sa si iau din raft sa pun in cos etc. Cand nu vrea pe jos, sta in caruciorul respectiv daca e hypermarket. Tot timpul o las sa "cumpere" si ea cate ceva. Poate nu tot daor ce vrea ea. De ex...vrea nush ce ciocolata sau poate sa vrea si o conserva de fasole ca i se pare interesanta, si eu nu vrea sa cumpar acel lucru. Atunci ii spun, mami nu, nu e buna aia dar ma ajuti sa cautam un iaurt din ala bun de iti place tie? (sau altceva, orice, ce intetionam sa cumpar). E adevarat ca de fiecare data cand intra cu mine intr-un magazin se alege cu ceva pentru ea( nu inseamna daor dulciuri sau asa ceva, pot fi lucrui pe care le luam oricum ca ... iaurt, lapte, pamersi etc...dar ii spun clar ca aia sunt ai ei.) A da, si nu alege nimic pana nu cere "bani" ...adica o hartie de 1 leu :))...Dar daca ii arat ca nu mai am se bosumfla, smiorcaie...dar nu mai ia nimic fara sa aiba bani. Eventual vrea acasa sa mai luam alti bani...

Nu stiu cum va evolua, sper ca in bine, oricum ea nu are voie (si nici nu mai vrea) sa desfaca nimic decat cand ajungem acasa...decat pufuletii "de plimbare" cand vrea sa se arate independenta sa nu mai mearga de mana... O data am luat 2 inghetate la pahar si m-am asezat cu ea pe o banca...sa le mancam in capul meu ca pana acasa se topeau...Nu m-a lasat nici pe mine sa mi-o desfac...a repetat continuu "nu nu acas'...nu nu acas'"...

Sorina, mami de Adriana Renata (08.05.2007)

Poze NOI cu...noi:)

Poze cu ingerasul mic

laurabb spune:

da,multumesc pt sfaturi.
Harness,credca e cam tarziu,este cam mare ,m-am uitat si spuneau ca este pana in 2-3 ani,fata mea are o putere fantastica ,cred ca fuge cu el cu tot.Am incercat cand era mai mica cu bracelet sau cu ursulet din ala la picor(alarma),si a fost un esec total,ca se desfacea singura.
cea cu intorsul acasa,am citit si eu ca ar functiona,dar eu dupa ce am condus atata timp sa ajung la magazine,...cum sa mai ma intorc?Am si eu de cumparat mancare,ne-am intors in masina,i-am explicat,..tine cateva minute.si iar incepe povestea.
Ideea cu recompensa e buna,cred ca eu am recompensat-o de prea multe ori fara sa fi facut nimic pozitiv,asa ca de acum ,stiu ca nu trebuie sa-i mai fac toate poftele.
Am sperat ca trece cu timpul,ca se maturizeaza,ceva progrese a facut ,insa mai este mult loc de mai bine.
Va mai astept cu sugestii.Multumesc.

sanziana72 spune:

Cred ca ar trebui sa incercati o data sa o lasati singura pana i se face ei frica ca nu va mai vede.
E drept, asta ar putea dura toata ziua daca gaseste tot timpul ceva interesant de vazut. Dar stie ca totdeauna o veti cauta, asa ca ea nu are de ce sa isi faca griji. Dar daca dupa ce ii trece exuberanta va vedea ca nu voi tot nu apareti s-ar putea sa inceapa sa priceapa (mai ales daca i se face foame/sete/vrea la toaleta...).
Nu zic sa o lasati singura, ci sa o supravegheati de la distanta sau sa gasiti pe cineva de incredere pe care ea nu cunoaste care sa fie pe langa ea (ca doar nu vreti sa o pierdeti cu adevarat). Fa-o pierduta intr-un loc sigur, un magazin, nu undeva unde ar putea iesi la masini sau mai stiu eu unde.

Altfel, oricat i-ati povesti voi ca se poate pierde, nu o va deranja, nu va fi ceva concret pentru ea.

Cu tavalitul, las-o sa se tavaleasca pe jos fara sa iti fie tie rusine. Explica-i ca ea se face de rusine comportandu-se asa si nu te face pe tine. Dar trebuie sa fii sigura pe tine, caci daca iti simte rusinea, va continua pana vei ceda.




"We can do no great things - only small things with great love." ("Nu putem face lucruri mari – doar lucruri mici cu multa dragoste.")Mother Teresa (1910 - 1997)

mina spune:

Cand era mic, luam cu noi o jucarie din aia infernala ... o gaina pe roti cu batz, cand merge chiraie gaina...stiti de care? In felul asta stiam unde e. Cu riscul de a-i deranja pe ceilalti dar....

Trebuie fermitate: stabilesti o regula (gen daca mai pleci de langa mine, ne intoarcem in secunda aceea acasa si 2 saptamani nu te mai iau cu mine) si o respecti oricat de greu ti-ar fi.

Incearca sa stabilesti si alta regula: e ok sa pleci la distante mici daca ma vezi tot timpul, fiindca daca ma vezi tu, te vad si eu. La noi asta a functionat f bine, fiindca mi-am dat seama ca el n-avea de unde sa stie cand il vad si cand nu il vad, asa ca am redirectionat: sa ma vada el pe mine.

Pentru situatii extreme, sa aibe la ea tot timpul un cartonas cu nr tau de telefon astfel incat cine o gaseste sa stie sa te contacteze (ma gandesc...)

Despre tavalit pe jos....las-o sa se desfasoare. Fara rusine. NUma cine n-are copii nu intelege. Saaau, terapia de shoc, fa si tu la fel (e cam greu, stiu....). Eu pe asta cu tavalitul n-am incercat-o insa aplic frecvent alta: cand ma duc la gradi, daca e prea surescitat si nu sta locului, incep si fac ca el. Sare el, sar si io, se stramba, si eu la fel...ii trece imediat si-l umfla rasul.

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

nelia spune:

Mina te-a sfatuit bine, la noi asta a functionat, in rest nimic. La mine Agata a fost asa... intre doi si 5 ani nu am calcat in magazine de frica sa nu o pierd. Adica mergeam, ii spuneam ca daca pleaca de linga mine, plecam acasa si asta faceam. Nu stateam la discutie, pe sus, cu urletele de rigoare si acasa. La noi si acum face sotul cumparaturile oricit de dor imi este sa le facem impreuna. Si as vrea sa te consolez ca va creste si nu va mai pleca de linga tine, dar nu pot. Are 8 si tot pleaca. Ies cu trei, doi mici si una mare. Cei mici sint lipiti de mine tot timpul, dupa aia mare am capul girofar de-mi vine sa o leg. E ca o caprita din aia, cind pe pod, cind sub pod, cind pe linga gard, cind pe gard...

Cu tavalitul pe jos cred ca trebuie lasat, nu are de sa-ti fie rusine, sint copii si copii. Sint crize normale si nu trebuie innabusite, ci rezolvate. Cu amenintarea, pedeapsa, bataia in unele cazuri nu se rezolva nimic, copilul nu va mai face de frica si parintele scapa de rusine, dar cauza ramine, iar efectele vor exista... mai tirziu, in viata. Unele crize sint din rasfat, dar sa stii ca sint prea putine si astea se pot depista, se pot corecta si evita... dar cele mai multe au la baza o problema reala a copilului, care nerezolvata duce la frustrari, eu nu sint in stare sa controleze sentimente prea puternice, care ii coplesesc... singura arma pe care o au la indemina pentru a se elibera si apara este urlatul si trintitul pe jos... Si asta e normal sa se intimple pina spre 6 ani incolo, nu numai la 2. Daca aceste crize nu sint intelese, rezolvate, daca nu se ajuta copilul sa invete sa-si controleze emotiile, ci, dimpotriva, e inhibat spunindu-i mereu ca nu e frumos ce face (adica ii spui ca nu-i frumos, dar fara sa-l faci sa inteleaga ca nu e normal, ca nu-l intelegi sau ca nu incerci sa-l intelegi), problemele se aduna in omulet si ii vor da de furca toata viata.

Nu toti copiii fac asa, sint si unii care nu trec prin aceste faze sau, in orice caz, nu atit de acut. Daca temperamentul lor este mai linistit, atunci si crizele sint mai potolite si mai rare. Eu am trei si doar unul s-a tavalit, Agata. La inceput imi era jena, dar dupa aceea eram atit de preocupata sa gasesc solutii pentru rezolvarea crizelor, incit pur si simplu nu mi-a mai pasat de cei din jur, copilul era mai important. Acum stiu ca sint copii si copii. Si pe ceilalti tot noi i-am nascut si crescut, una s-a tavilit doi nu. Cei care au un copil tavalitor si urlator te vor intelege, cei care nu au ori nu te vor intelege si vor tzitzi a dezabrobare - uite cum nu stie sa-l educe cum stim noi, ori iti vor arunca priviri de oameni deranjati, ori vor trece mai departe spunindu-si copii a vrut, copii sa creasca... In nici unul dintre cazurile prezentate tu nu ai ce face decit sa supraveghezi copilul sa nu-si faca rau in timpul tavalitului, sa vezi de la ce a pornit criza, cum poti sa o evitati (amindoi!) alta data.

laurabb spune:

da,va multumesc foarte mult.Ma bucur cand mai aud ca mai sant copii care se tavalesc prin magazine,eu aici ,nu am vazut.
Nu stiu cum isi cresc copiii americanii,insa ce vad in magazine,este ca au de la 2 copii in sus,si sant extrem de cuminti cand sant in magazine cu parintii,parca ar fi tranchilizati.
Eu am inceput sa cred ca e ceva in neregula cu copilul meu,sau sa ma invinovatesc ca nu stiu sa-mi educ copilul.
Cand era mai mica,cum vroia cvea,cum ii dadeam imediat,ca sa nu planga,sau sa faca circ in magazin,...am sperat ca cu timpul,cand o sa creasca,se maturizeaza,si nu o sa mai faca asa,insa, de unde,...cum ii explic ca nu se paote sa cumparam aia,aia,....se supara.
mai are si momente cand pare ca a inteles,si ne minunam si noi.Si au devenit mai dese,recunosc,...
Problema mare la noi e cu alergatul,cum spuneam.

Am lasat-o si noi singura,si am supravegheat-o de la distanta,...insa nu s-a speriat cand e lume in jur,...am lasat-o odata in padure,acolo nu erau oameni,noi ne-am ascuns dupa copaci,ca tot asa plecase trilu lilu,..si atunci s-a speriat.Dar nu s-a prins prea mult de ea,ca tot llearga.
odata s-a ascuns dupa niste perdele in magazin,de am crezut ca innebunim cautand-o.Sotul i-a vazut pantofii sub perdele si asa am descoperit-o....
daca ziceti ca mai dureaza si la 8 ani,...vai,pai ce ma fac ,ca are decat 4 ani?

Bee spune:

Laura, ca mama de 2 copii destul de nazdravani, ce pot sa-ti zic e sa nu cedezi la santaj. Orice invatz are si dezvatz, iar aici ma refer la cumparat tot ce voia copilul, pana mai creste si ii trece. Uite ca a crescut si vrea in continare ca tu sa procedezi ca pana acum, desi e clar ca intelege. Eu zic sa o avertizezi inaite sa pleci de acasa, ca ii vei lua un anumit lucru si doar acel lucru, nu altceva ce i se mai poate nazari! SI asta doar daca se comporta rezonabil. La fel, avertizeaz-o ca in caz de circ, istericale, parasiti magazinul. Daca ai drum lung pana acasa, interupi cumparaturile si mergeti macar la masina, ca sa stie ca vorbesti serios! Cu alergatul in nestire, e o problema, fiindca ea nu-si da seama ca se poate pierde, nu stie ca face ceva rau. Pana la urma explicatiile, vor da roade zic eu.
Noi cu cea mare nu prea avem probleme (fetita mea are 3 ani jumate), cere diverse, nu primeste decat ce am stabilit de la inceput de comun acord. Cel mic, mai face istericale. Ultima oara am murit de rusine, cand s-a pus in fata vitrinei cu cremwusti si a inceput sa zbiere! L-am luat pe sus, a zbierat in continuare dar nu i-am cumparat. S-a linistit cand i-am pus in brate un suc mic cu pai(dar asta le iau de obicei ca sa le inchid gura). Se pare ca voi avea probleme mai mari cu el. Aaaaaa si mai e ceva. Durata. La noi nimic nu dureaza mai mult de 30 minute. Cei mici nu rezista mai mult la cumparaturi, asa ca fiecare sedinta e un tur de forta.
Bafta!

Ana Teodora (22.12.2005) si Razvan Dimitrie (26.10.2007)
http://www.dropshots.com/dochia

szivarvany spune:

La noi a functionat asta: ori o tin de maneca gecii ori de capison. Cu explicatiile de rigoare ca asa se face cu animalele, ca (,) printesele si printii merg de mana frumos, ca nu isi poate alege nimic daca nu vine si ea cu mine langa cos. Si nu exista exceptii.

Cititi si voi ce s-a intamplat aici in Oradea

http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/articol/s-a-stins-copilul-lovit-in-parcare/cn/news-20090623-03230181


-------
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) & Sela
-------
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet povestea licuriciului Emma
"Stelele care cad nu pier,
Stelele care cad se duc pe un alt cer"

Adriana mica spune:

Laura, cam acelasi lucru as vrea si eu sa iti spun: trebuie sa stabiliti niste reguli pe care sa le respecte indiferent de situatie. La inceput va fu greu, dar cu timpul se va invata sa le accepte.

Si Dudu a trecut cand era mai mic printr-o perioada din asta; nu accepta sa stea in caruciorul de cumparaturi; la inceput, am incercat sa fiu mai relaxata: imi promitea ca sta langa noi, dar in secunda urmatoare "zbura" printre rafturi si riscam sa il pierdem din vedere sau sa fie lovit de vreun alt carucior. O perioada nu ne-am mai dus in supermarket impreuna cu el, apoi i-am propus sa mearga si el cu noi, numai daca respecta regulilie, adica sa stea cuminte in carucior pana terminam cumparaturile. Dupa ce platim la casa, ii dam voie sa mearga pe jos pana la masina, de unul singur si urmat indeaproape de unul dintre noi pana iesim din magazin, doar de mana prin parcare pana la masina.

Of, am vazut atat de multi copii alergand nesupravegheati prin parcare....

Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)

Uite ce mare am crescut...
www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...