Pepenasi de iulie-august 2008-IN SARBATOARE! (123)

vias spune:

nuuuuu...nu mai e nimeni, normal....


Eu am primit parola...dar nu am scris-o nicaieri...am zis ca o tin minte ca-i usoara...da...da...vezi sa nu..

Imi trimiteti si mie noua parola??? pls!


Multumesc..

Cami,mamica ingerasului Darius-Andrei
n: 15.07.2008
d: 16.08.2008
ingerasul Darius-Andrei

17+ Darius mi-a trimis de ziua mamei cel mai frumos cadou, un bebe!

bebe Flavius Cristian

POZE

ileanna spune:

Carmenela . Multumim ca ti-ai consumat din timpul liber ca sa ne scrii citatele.

iriss wow, ce bine ca ai avut asa noroc cu femeia!!! Si iar reiau spunand ca mintea mea nu va poate cuprinde pe voi, astea cu 2 copii ... Platesc daca ma lasa una din voi sa stau pe lustra sa vad cum naiba este posibil sa va descurcati totusi.

Biribu spune:

gagici, ma incinta discutia enorm . de acord cu impunerea unor limite, ideea de educatie si disciplina. Carmenelis

total impotriva pedepselor corporale fie ele si fortat pret de un minut sa nu miste ... eu nu cred in pedepse ce implica forta fizica a celui mai tare. cred in alea cu forta mintii adultului intelept ce struneste un copil, incercind sa-l formeze. eu tin si acum minte ca am mai incasat batai si nici in ziua de azi nu-mi pica bine. mi s-ar parea un cosmar sa simt ca copilului meu ii este teama de mine.

eu personal nu cred ca la virsta de 10 luni - un an un copil pricepe notiuni de gen cine-i sef, cine tre sa se supuna, "rasfat". sigur ei acum nu au capacitatea de asa ginduri complexe si ascunse ca stai ca daca fac asa /pling/ma dau cu capu' ... primesc ce vreau eu si deci sunt sefu'.. la ei nu exista decit prezentul, si incepe oarecum sa se contureze ideea de sine, ca ar fi o persoana separata de mama. si daca in momentul asta el vrea sa-si suga destu si noi vrem sa dansam conga sigur incearca sa-si manifeste nemultumirea cumva, si plinsul au priceput ei deja ca ne atrage atentia.

Mada ca si tine ma descurc si eu cel mai bine cu Anna: cu persistenta, explicat de mii de ori, muuuulta rabdare. si stiti care-i chestia: da rezultate! pai a mea e capoasa rau, am mai incercat si eu la nervi sa-i interzic categoric ceva fara prea multe comentarii si efectul a fost invers, exact ce nu avea voie facea.

de plinsul de alint (asta la fii-mea ca toni e clar prea mic sa-l pot numi asa) am scapat aproape total prin ignorare, asta dupa ce incerc sa-i motivez hotaririle mele. nu primesti aia pt ca .... vom minca in curind, de ex. si gata. ii ofer intotdeauna o explicatie pt ca eu consider ca trebuie sa ii ofer atita respect daca ii cer la rindul ei sa ma respecte. chestiile ne-negociabile sunt f clare. si ii trece din ce in ce mai repede, aproape ca nu se mai intimpla sa faca scene. plus distragerea atentiei uneori cind zic eu ca e cazul sa n-o las sa se supere, de ex cind copilul e obosit/nedormit/flamind etc nu e cazul sa exersam tehnici de educatie.

apropo de imbracat/culcat/imbaiat etc eu am citit tot de la oameni dastepti ca tre sa ii tratezi asa cum ti-ar place si tie si sa le spui ce urmeaza sa faci si de ce, chiar si acum cind ti se pare usor ridicol ca iti zici ca nu te va intelege. experienta mea e pozitiva, s-au vazut clar rezultate cu fiimea, nu imediat dar usor usor.va dau un exemplu tot cu imbracat: daca o luam pe sus cind era timpul de plecat undeva clar iesea razbel. asa ii spun cu juma de ora inainte ca plecam in cutare loc unde vom face asta si ailalta si ca va trebui in citeva minute sa incepem sa ne pregatim, apoi ii mai dau un avertisment 5 minute inainte si cind chiar trec la fapte e 99% din cazuri cooperanta.

eu citesc cu aviditate tot ce prind legat de subiect, Vio (multumesc pt initierea subiectului ) cred ca un bun inceput e "totul se intimpla pina la 6 ani" e pe mailul comun si e f utila.
m-am apucat de studiat de fapt cind mi-am dat seama cu groaza ca nu stiu sa gestionez anumite situatii si subiecte si nu pot in ruptul capului sa adopt atitudinea ..."cum am crescut noi, si n-am iesit prea rau, ii crestem si pe ei"...

acum am terminat o carte care mi-a placut f mult de Steve Biddulph "the secret of happy children" Carme tu poate o stii, daca o gasiti o recomand cu mare caldura. si zice nenea ca cei mai echilibrati emotional si fericiti copii provin (culmea) din familii cu parinti f fermi. care e secretul: parintii respectivi sunt extrem de fermi si consecventi in respectarea regulilor interne, dar in acelasi timp extrem de afectuosi si corecti. copii respectivi cunoscind regulile stiau si ca respectindu-le nu vor avea probleme gen pedepse etc deci nu le incalcau decit f rar. si f important stiau ca au afectiunea neconditionata a parintilor, nu exista teama ca facind ceva pot pierde acea afectiune si nu se simteau abandonati. ideea centrala e ca au nevoie de limite si se bazeaza pe parinti sa le impuna aceste limite pt a se simti in siguranta.
si mai are o idee interesanta: faptul ca zilnic prin ce ne iese pe gura ne hipnotizam copiii, fara sa fim constienti de asta. ei inregistreaza de pe acum absolut tot ce aud. si ca e cazul sa o facem corect si pozitiv si nu invers. exemple gasim cam toti de epitete adresate de parinti care mai dor si acuma si care ne-au sapat increderea in noi. frazele "nu esti in stare/bun de nimic, esti rau, esti imposibil, esti cel mai slab din clasa/ o chinui pe mama" etc etc li se intiparesc in creier, si ajung sa creada ca asta e realitatea, doar sunt spuse de cei care sunt centrul universului lor. alternativa e hipnoza pozitiva cu laude si aprecieri sincere pt orice lucru bun, cit de mic, facut de copil.

eu ma consider o mama super-imperfecta, cu mina pe inima o spun. clar am nevoie de momente personale, clar uneori ma apuca si urlatul, desi nu ma incinta deloc. si mai recunosc ca mersul la servici de multe ori ma relaxeaza teribil, si credeti-ma ca numai relaxant nu e..
ma ajuta enorm insa sa stiu si calea sau o cale/metoda mai buna de a face lucrurile.
eu tare nu as vrea sa iasa copiii mei ca mine, sincer. am fost campioana la low self-esteem , timiditate etc multe care stiu clar ca au fost consecinta educatiei.
hai ca m-am intins rau...


Mami de Anna (5.02.2007) si Anthony (27.06.2008)

Biribu spune:

hai sa mai zic ceva apropo de intrebarea eterna de ce fac copii scene de isterie (sau temper tantrums pe aici):

1. pt ca sunt plictisiti/ nu sunt stimulati suficient
2. pt ca se simt nedoriti/ ignorati
3. pt ca astfel se fac remarcati
4. pt ca sunt superstimulati si nu stiu cum sa se calmeze singuri.

dezvolt in continuare mai tirziu daca va intereseaza.
acum chiar va pup


Mami de Anna (5.02.2007) si Anthony (27.06.2008)

flo1980 spune:

Neatza!

Sib erau datoare cu un raspuns....L-am pus prima oara la olitza la 1 an, apoi am mai incercat cateva zile, l-am lasat, am reluat dupa o luna si tot asa a facut varsta de 2 ani cand mi-a zis ca nu i place, ca murdareste olita, ca nu vrea.

Asa face si acum la 3 ani.

La inceput i-am facut cunostinta, statea cu pampersul, apoi fara, dar degeaba ca nu facea nimic

Si-a ales el olita a doua, a fost incantat, pur si simplu nu l-am obligat, doar din vorbe i-am explicat ca trebuie s afaca, ca asa fac toti copii, parintii....

_

Mamy for 2 boys: un fulguletz si un pepenash!

ana_a spune:

Flo, Stefan pe la 2 ani imi spunea ceva de genul "mami, kk meu nu incape in olita!!" Si asa am ajuns sa cumparam colac de copii si sa faca kk direct la wc. Apoi, a inceput sa fie "fascinat" de produsul lui si sa stea musai sa-l vada, cat este de mare si ce culoare are L-am lasat in pace, si acum face la fel...dar mai apoi am citit undeva ca ar fi ok, ca este bine ca parintele sa nu considere ca ceva urat, murdar, "produsul" facut de ei, ca asa le intipareste in caput ca fac ceva rau, si nu mai vor sa-l faca...No sper sa intelegi, acuma depinde, ca sunt unii parinti mai gretosi care fug cu kk repede la baie si trag apa, eu vazand interesul pentru el l-am lasat sa si-l priveasca fara sa imi fie greatza . Stefan sa asezat pe olita pentru kk numai atunci cand mi-a spus "mami, fac kk!pot sa astept!" Pentru ca o buna bucata de vreme ma anunta "fac kk!" dar in secunda aceea il si facea, se vedea clar ca nu stie/nu poate sa astepte. Mda..subiectul este delicat sa stiti, nu este o treaba usoara, pentru ei, asa ca eu zic ca este nevoie de rabdare!Si in primul rand de acceptare de catre parinti, fara a-l rusina ca a facut ceva "murdar, urat"

edit: daca stau sa ma gandesc...sigur nu la 2 ani, undeva mult mai tarziu, spre 3 ani...

proud mammy

ana_a spune:

Este foarte foarte adevarat ceea ce ai scris! Poti sa si detaliezi, o sa imi fac si eu timp sa dezvolt acest subiect, mai ales cel indreptat spre jucarii si rolul lor( din punctul meu de vedere ofcours, din experienta mea cu Stefan) Binenteles daca este cineva interesat

proud mammy

Tecky spune:

Neata'!
Carmenela super interesant ce ai postat,multumim.
anaxena ce energica e Maria.
Eu ma pregatesc sa merg cu treburi in oras si scriu mai mult cand ma intorc
Va pup

ana_a spune:

Cu farfuria ce sa zic? Si Matei sa jucat dar la mine in brate, a lins-o putin dupa care am fost eu pe faza cand a lasat-o si am prins-o inainte sa se sparga. Era prea in fata ochilor lui ca sa il mai pot refuza
Cu scarile...eu m-as fi dus cu el in jos pe scari, poate facea parte din jocul lui Binenteles ca pentru siguranta, cand nu esti tu in zona este foarte important o portita, insa daca tot va jucati, de ce nu ai coborat cu el? Te intreb de curiozitate, nu ca te-as acuza in vreun fel Sau poate ca ai coborat si nu ai mai mentionat acest lucru.

moni_or oh, multumesc de aprecieri stai linistita ca nu sunt eu mama perfecta, am si eu pasarici insa cei drept, am multa rabdare si poate asta constituie un mic avantaj.

Ileano, te tzuc si concediu placut la vama!Oh ce dor imi este de mare...sper sa ajungem si noi anul asta, pe la sfarsit de sezon

proud mammy

boticelina spune:

Buna dimineata mamici si pepenasi!

Deeeci, in urma discutiilor absolut minunate de aici, mi-am analizat ieri comportamentul meu si al copilului... Concluzia: I'm a sucker. Adica sunt fraiera, proasta satului, fir-ar sa fie...

Mam'zel numai miorlaie juma de miorlait si io am sarit de kur in sus s-o ajut. Sa se ridice, sa se intoarca, sa aia, sa aialalta. Rezultat: copil fara nicio initiativa personala (fizica, adica, mers in 4 labe, tarat, ridicat singura pe marginea patului).

Carmen te rog sa scrii daca mai ai chef si timp ca io am demarat schimbarea schimbarii fiindca am gresit groaznic pana acum.

MadaIrl ma bucur ca v-a placut supica. Eu ii fac si crutoane si mananca a mea pina pocneste.

Fetelor, mai scrieti, eu citesc avid totul

Monica si gargaritza Nancy

"If you are unware of your choices, then you have none"