Sezatoarea canadiana (144)
Raspunsuri - Pagina 16
columbiana spune:
In alta ordine de idei, Ktrinel tu pe unde mai esti? nu lucreaza nimeni in complexul Desjardins sau Faburg, sa bem o cafeluta in pauza? am inceput azi in sfirsit formatiunea si pina la sfirsitul lui iunie m-am intors in banca la scoala 
:)); Imi era dor de Montreal, de forfota si de subterane oricum, uitasem ce farmec are orasul, sper sa vina si vreme frumoasa;
Ktrinel spune:
intru si eu sa va spun ca suntem...bine,tinand cont de conditiile impuse...de noi insine si de viata, of corz...inca nu m-a apucat depresia, dar fiti pe-aproape cand s-o porni
of...ce-aveti frate, iar ne ia "ciclu" ?...vad ca asa, ciclic, ne apuca intrebarea asta existentiala despre emigrare/integrare/ro vs ca...io zic sa banam subiectul asta, cu atat mai mult cu cat acum majoritatea ne cunoastem destul de bine si nu are rost sa tot o luam de la Adam si Eva de fiecare data 
...
bun venit noilor "sezute" !
imi pare rau daca am sarit aniversari si aniversati, va pup pe toti cu drag.
carmen, o viata asa cu iti doresti de acum incolo !
daiopri
pitilache , stagiu placut! multumim de poze ...na ca tre sa zic si eu ceva ...is defecta..stiu! pe mine nu ma misca nici o poza din ro...as vrea, pe cuvant ca as vrea sa zic ca tanjesc si io dupa o strada, o ceapa, o rosie, o cireasa...dar mi-a crescut imunitatea...ceva de groaza
..nimic nu ma mai impresioneaza. im weird, i know.....cred ca nici Hawaii-ul daca mi-l arati acum nu ma misca
Ktrinel spune:
hehe Ana, gand la gand ...chiar azi am fost in complex Desjardins. hai ca ne vedem la o cafea ! dar nu sapt viit ca sunt booked ..deci acolo lucrezi ?
auzi...cica "pe unde mai sunt ?"...Doamne ajuta si pazeste, ca is tot "pe-acolo", am scapat de valul 55...asa nu mi-ar trebui vreo surpriza acum...
bebitzu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui nelia [Insa sufar pentru copiii mei! Nu-mi place cum traiesc, cum ii cresc, nu-mi place copilaria lor (si se pare ca nici Agatei  ) din aproape din toate punctele de vedere. Cresc niste fiinte sociale, adaptate, nu niste indivizi liberi sa-si ia oricind viata in miini tocmai pentru ca au sufletul format la liber, nu la constringere. Nu rideti, ca e o problema reala pentru mine, aceeasi si diferita oarecum de a sotului, care e un baiat crescut pe caldarim, dar care iubeste natura mai mult decit orice (da, dar nu mai mult decit kendo de exemplu, care se face in oras si acest loc ideal pentru el se afla numai in Romania - si aici apare diferentele!)Nu intru in detalii, ca e mult de spus, dar va spun ce mi-ar placea: sa-mi iau una bucata de sot si trei de copii si sa ne retragem undeva, in natura, departe de lumea dezlantuita pentru 4-5-6 ani. Atit! Stiu, stiu, ca nu se poate, ca intervin tot felul de probleme, de intrebari fara raspunsuri, stiu asta. Dar aici vorbim despre ceea ce am vrea, ceea ce ne-ar placea, nu despre ceea ce se poate. Simt cum trece timpul, cum pierd sansa, pentru ca daca nu o facem acum, in si pentru urmatorii ani, copiii vor fi prea mari ca sa ne mai permitem sa facem asta. Concret: mi-ar placea sa lasam totul balta asa cum este, sa ne luam o bucatica de pamint si o casuta, undeva (nici nu conteaza tara prea mult, relief frumos si variat sa fie), linga ferme cu animale crescute ca pe vremuri, linga munti, linga ape, linga o padure, intr-un satuc si sa stam acolo asa, macar vreo 5-6 ani, departe de tot, infratiti cu natura cum se spune, cam cit tine copilaria copiilor. Sa nu facem nimic toata ziua decit sa stam la aer, sa muncim o bucatica de pamint, sa punem flori, legume, sa crestem citeva pasari, sa avem ciine, pisica si alte animalute... copiii sa se duca doar citeva ore la scoala (daca e necesar) si in rest sa ne ocupam de ei acasa, sa facem drumetii, calatorii, sa urcam pe munte, sa culegem pietre, sa culegem floricele, sa invatam despre tot ce misca si respira in si pe pamint, in ape sau in vazduh, sa hranim animale, sa calarim pe cimp, sa... sa... sa... Opriti-ma! Daca as avea banii care mi-ar permite sa incropim o asemenea viata, cu mina pe suflet va spun si sint destul de nebuna ca sa fac asta, miine as lasa totul balta si as face-o. Asa simt, asa i-am raspuns si sotului cind m-a intrebat... Eu inca mai am o mica speranta, ca ne terminam scolile in doi ani si ne gasim servicii in noile domenii, chiar daca mai modeste, in vreun satuc cit mai departe de orase si cit mai aproape de inima naturii. Si avem curajul sa ne rupem de tot si sa mergem acolo, acum, cit nu e prea tirziu! Mi s-au umplut ochii de lacrimi cind am citit ce face baietelul lui Carmen! Asta vreau si eu pentru copiii mei, dar nu in vacante, ci in copilaria lor!CORNELIA, mami de www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU |
Nelia, poti face destul de usor acest lucru fara a fi nevoie sa pleci "in lume"
.Am o colega la servici care locuieste dupa St Jerome, undeva "la tara" si traieste exact asa cum descrii tu.Are 5 cai, 4 caini, pisisci si tot ce vrei.
Lucreaza in Montreal si face aprox 1h30 cu trenul pana la servici si nicioadata nu s-a gandit nici o secunda sa renunte la job-ul din Montreal pentru a gasi ceva mai aproape de casa.
Ea este super multumita si ..., implinita.
Czie - deci, se poate
Ktrinel spune:
bebitzu, am si eu o colega la Blanville, romancutza de-a noastra, concubinata cu un quebecos care a vrut la tara....stii cat isi blesteama zilele pt traseul ala de 1h30 dus + 1h30 intors pe zi ???...cu toata tzara, aerul si patrunjelul la nas... dar tot portofelul dicteaza !
apropo, eu am vrut odata sa va intreb daca cunoasteti cupluri din astea mixte , romance cu quebecosi ...ca tare as vrea sa o ajut pe fata asta macar cu sfaturi daca altfel nu ..stiti vreun caz, cum se inteleg ? ..ei au si un copil impreuna.
Ktrinel spune:
tulaaaiii, ce dor mi-a fost sa vorbesc cu voi, acum imi dau seama ...tre sa fug la sedinta cu parintii de la gradi, dar cum viu inapoi, mai bag...
aura_m spune:
Oricum noua ne place viatza la tara, aici vrem doar sa ne facem studiile si dupa aceea poate ne ajuta Dzeu sa ne cumparam o casa pe langa Montreal. Mie imi plac foarte mult animalele, de ceea sunt si voluntar la SPCA si vreau sa-mi continui studiile si in domeniul asta, sper sa reusesc. Eu am zis intotdeauna ca daca sunt sanatoasa pot realiza tot ce-mi propun.
Va multumesc pentru primire, oricum pe acest forum am aflat multe lucruri pe care nu le stiam.
Numai bine va doresc.
AURA
bebitzu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Ktrinel , am si eu o colega la Blanville, romancutza de-a noastra, concubinata cu un quebecos care a vrut la tara....stii cat isi blesteama zilele pt traseul ala de 1h30 dus + 1h30 intors pe zi ???...cu toata tzara, aerul si patrunjelul la nas... dar tot portofelul dicteaza ! apropo, eu am vrut odata sa va intreb daca cunoasteti cupluri din astea mixte , romance cu quebecosi ...ca tare as vrea sa o ajut pe fata asta macar cu sfaturi daca altfel nu ..stiti vreun caz, cum se inteleg ? ..ei au si un copil impreuna. Ktrinel si Ana Julia (24.11.2006) |
Ktrinel, pe cuvant de onoare daca am vazut-o vreodata obosita, suparata sau nemultumita.Are 3 fete, adolescente, nu are nus ce pozitie in companie si cu toate astea nu a incercat nicioadata sa-si schimbe job-ul.
Pentru mine a fost ca un soc pentru ca eu de cand m-am mutat in Laval am inceput sa-mi caut ceva mai aproape de casa, si eu pot spune ca stau aproape de servici
.Bine ai revenit si ma bucur sa vad ca sunteti - tu si Julia, ok
columbiana spune:
Ktrinelule 
, m-am exprimat gresit, vroiam sa spun <ce mai face fata asta>, dar ma bucur ca ai aparut; eu sunt doar "in deplasare" acolo pina la sfirsitul lui iunie, dupa aia ma intorc din nou la mine la tzara la Laval:)); eu nu stiu cupluri mixte, dar am fost odata cu masina la reparat si eram cam iritata (nu-i noutate in cazul meu) ca nu venea masina de curtoazie odata, si un supervizor de acolo frumusel si gatit:)) s-a oferit el imediat sa ma duca, mi-a spus ca mi-a recunoscut accentul ca si sotia sa e romanca;
apropo de romance ma umflu in pene desi nu-i meritul meu, suntem trei romani la job-singura minoritate printre vreo 30 de quebsi la noi in directie, si am aflat ca mai vine o fata; sper sa nu ne dam vreunul cu tifla-n reputatie nici de acum incolo;
Ktrinel spune:
bebitzu, iti raspund repede pana nu uit...tocmai asta am vrut sa subliniez, ca nu e o reteta, indiferent de cat de mult crezi ca ti-ar placea...la un moment dat descoperi ca ai alte prioritati si cand vrei sa faci o schimbare depinzi de ...tren, etc...daca tipa e quebe, cu fete mari, nici nu ma indoiesc ca ii place, ...la stilul lor de viata 
..stiu, e plin trenul care vine de-acolo, dar sa nu uitam , ca noi, romanii suntem altfel.