Educarea copiilor in spiritul iubirii de Romānia
Raspunsuri - Pagina 22
a_alinta spune:
ana, am zis doar ca eu cred ca e un pic cam mult.
rastalmacit, mh, prima oara am vrut sa zic " de cacao", apoi m-am gandit ca-i prea urat.
treci peste cuvinte si intelege ideea.
Katya spune:
(AnaStroe,da,cam pe-acolo,de 6 ani sint aici..dar mie mi se pare mult,nu putin...)
Nu cred ca se pune problema de datorie morala,patriotism,obligatie etc ca sa-ti vb limba materna,mie mi se pare ca-i firesc si atit.Si,cum ziceam,e un bun,o achizitie pt care nu-ti trebuie cursuri,prof,cd-uri,bani etc.Si nu se stie niciodata cind iti poate folosi.
Si-apoi aici de ex toti imigrantii sint veniti de undeva dintr-un motiv anume,de cele mai multe ori nu de bine-au plecat,dar asta nu-i impiedica sa-si vb limba sau sa nu-si vorbeasca de bine tara.
Nu stiu fetele mele cit de la indemina vor gasi romana peste ani,cind vor invata sa scrie/citeasca/gindeasca in fr,dar sint f optimista ca vor vorbi si vor sti sa scrie si sa citeasca si in romana.Eu una nu ma vad comunicind cu ele in fr(si sint licentiata in fr,cu permis de predare,test de fr pt profi reusit cu nota mai mare decit multi quebecosi).Nu ma vad vorbindu-le despre lume si viata in franceza.Dar o sa va spun daca dau de greu...
Oricum,ca sa leg discutia si despre prima parte a topicului,cred ca este bine sa le vb copiilor despre tara noastra de origine,sigur ca nu-i putem obliga s-o iubeasca,nu avem cum,dar sa stie care-i tara parintilor lor.Si sint de parere ca,cel putin fata de straini,trebuie s-o vorbim numai de bine,sau macar nu de rau.Eu am fost in Ro in vara asta prima data de la plecare.Si nu stiam cum sa revin aici mai repede,dar pt asta cu atita bucurie spun oricui ma-ntreaba ca-s romanca,si cu atita placere imi vb limba si daca cineva e curios sa stie ce limba vorbim,spun tare ca romaneste si-l mai si intreb:nu-i asa ca-i frumoasa?Si mereu mi se zice ca da,e frumoasa.Si chiar e frumoasa,o limba extraordinar de bogata,de expresiva,cum s-o lasi sa se piarda?
bird70 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Katya Nu cred ca se pune problema de datorie morala,patriotism,obligatie etc ca sa-ti vb limba materna,mie mi se pare ca-i firesc si atit. |
Copiii mei vorbesc romaneste pentru ca asa ne-a fost noua mai usor, sa vorbim romaneste acasa. Cum s-ar zice de lene
. A vorbi engleza acasa ar fi fost un efort prea mare la inceput cand e oricum greu si abia astepti sa ajungi acasa sa o dai pe limba ta. Daca la alte familii le este mai usor sa vorbeasca limba tarii in care se afla atunci asta este ok pentru ei. Nu mai vorbesc de cupluri mixte unde intradevar pastrarea limbii cere efort si perseverenta. Dar cu siguranta nu cred ca eu sau copiii mei avem vreo datorie legata de predarea/invatarea limbii romane.Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Katya Deci,draga Conchita,mai insista cu fetita ta,vorbeste-i doar romana,ea va sti ca e limba mamei,ca mama nu-i vb decit asa,deci va ajunge pe nesimtite sa-ti raspunda si ea,scrie si la carti(cred ca-n dr Spock)ca-n familiile in care se vb 2 limbi,parintii tb sa-i vb copilului fiecare in limba lui,tocmai ca sa nu-l confuzeze pe copil.Nu te gindi c-o obligi,ca n-o obligi,doar te exprimi intr-o limba pe care ea oricum o intelege si pe care sigur o va iubi,din moment ce pe tine te iubeste. Si sa nu te superi pe Hapiness,eu inteleg ce vrea sa spuna.Pe mine ma doare cind vad copii romani ca nu-si vb limba,ca vb intre ei franceza.De ex fetita mea cea mare(de 4 ani jumate)merge la scoala de duminica din cadrul bisericii al carei scop e,printre altele,promovarea limbii materne.Si parintii le vorbesc in franceza,ba chiar si dascalilor le scapa expresii in franceza...Pai daca e greu pt copil,ca invata in fr,parintele de ce nu-l ajuta un pic,mai ales ca e vorba de parinti care vb fff bine romaneste,deci nu de romani veniti aici de generatii? Eu cred ca,daca vrei,se poate.Cunosc si romani care le spun copiilor:cind ai trecut de usa casei tale,vb doar romaneste,dar si romani care nu vb deloc cu copiii decit in franceza..desi parintii n-o prea stiu bine...Eu prefer ca ale mele sa vb romana chiar si stilcit,dar romaneasca sa fie,sa se inteleaga cu bunicii si cind merg in Ro sa stie ce se vb in jurul lor. |
Katya
, nu am discutat nici un moment daca e legitim sau nu sa-mi invat copila romaneste, nu am negat ca incerc din rasputeri, nimic din toate astea. pur si simplu am vrut sa inteleg un punct de vedere sentimental (a te simti deranjat si a considera indolenta), am cerut lamuriri si argumente (da, pe trei pagini, dovada ca sunt persistenta). pe de alta parte, btw de iubire si fortare, eu inteleg altfel iubirea. as fi fericita sa pot vorbi romaneste cu sonia mea si sunt lucida ca nu va ajunge niciodata la nivelul unui vorbitor roman nativ, oricate indolente am surmonta pe parcurs, din simplul motiv ca sunt singura romanca din viata ei. manuale n-am, anturaj n-am, familie in ro nu, deci...cu toate astea, imi bat capul si gura in continuare.
apoi, e si problema timpului alocat limbii romane, asa cum sublinia cineva mai sus. am timp cu sonia, dar majoritatea timpului astuia e in anturaj american. nu ma lasa cei sapte ani de-acasa sa vorbesc cu ea romaneste si sa nu inteleaga nimeni. desi am vazut ca se poarta la vorbitorii de alte limbi pe-aici, in special spaniola.
in ultima vreme tot testez terenul cu o metoda nush cat de reusita, dar extrem de obositoare. vorbesc in doua limbi in paralel, macar sa invete cuvintele si sa ajunga sa le inteleaga, daca tot refuza sa vorbeasca. dar este extenuant. e munca de translator care-mi da migrene. in mod sigur o oboseste si pe ea, in fond e un copil, iar eu sunt mama, nu zbirul sau tutorele de romana. admit, s-a intamplat sa mai si renunt. dinner is ready/ masa e gata, sonia/don't forget to wash your hands, sonia/ hai sa ne spalam pe manute, sonia. adica, sa avem pardon, dar deranjul major e la mine.
cat despre faza cu datorie morala amintita aici, nici nu ma mai obosesc s-o comentez. ce o fi asa greu sa facem diferenta intre opinii bazate pe argumente si stampile nesolicitate, nu stiu.
sugerez ca experiment celor cu sentimente inaltatoare fata de diaspora urmatorul test, pe principiul pune-te in botosii celuilalt macar o data. daca voi, ca parinti, cunoasteti o a doua limba straina, incercati sa-i vorbiti copilului in limba asta a doua in permanenta. peste tot, nu conteaza unde sunteti, cu cine sunteti, ce vrea copilul, ca nu vrea, ca refuza sa coopereze. o zi doar. si dupa aia va voi credita sentimentele inaltatoare. pana atunci...capra mea va zice hi and bye.
CriPOD spune:
robotico, tot ce poti face e sa continui sa-i vorbesti romaneste in continuare si tu si sotul tau. Cate o imersiune in lumea bunicilor face minuni (unchi/matusi/etc). Si macar pentru faptul ca vor putea comunica in ro cu rudele si nu se vor simti exclusi la o vizita in romania. Daca sunteti consecventi o sa poata vorbi cand vor vrea.
Eu ma scarpin in cap de cateva zile cand am primit vizita unei cunostinte care a venit cu fetele. Au aterizat in Ca la vreo cateva luni dupa noi, suntem cupluri de romani si noi si ei, ne-am crescut copiii fara ajutor de la bunici ambele, fetele noastre mici aveau un an atunci, cel mare al meu e putin mai "mic" decat cea mare a lor. Adolescenti cu totii in zilele noastre. Am avut cu ele un dialog penibil... eu ziceam in ro pt ca nu m-am asteptat sa nu vorbeasca, ele raspundeau in eng, dupa vreo doua schimburi am dat-o si eu pe eng. Desi mi s-a parut deplasat sa vb asa cu ele, iar cu mama lor in romana. Ai mei vorbesc doar in ro cu noi, desi intre ei nu, cu accent, haios uneori, dar chiar si cand au prieteni de fata nu schimba, e reflex, ca uneori le fac eu observatie sa schimbe ca nu-i politicos. Si nu suntem nici-un fel de patrioti, eu sunt sincera cu asta. Dar am vorbit constant si continuu in romaneste cu ei. Eu am mai dat-o si pe engleza cand a fost nevoie, chestii oficiale, teme, etc, dar tac-su doar in romaneste le-a vorbit. Chiar si cand raspundeau in engleza, se facea ca nu observa.
Si ma mai scarpin cu una: familie cu 2 copii, acum adolescenti, cel mare vorbeste cu parintii in romaneste, cel mai mic, nascut in ro, dar era mic cand a venit vorbeste doar engleza. Si i se traduce in casa, el habar n-are ce se discuta... teoretic, in timp ce cel mare vorbeste romaneste cu parintii.
Noh, cu astea eu nu ma dumiresc nicicum!
La noi... Fie-mea avea un an cand am venit, a invatat sa citeasca si sa scrie in romana singura, nu stiu cand si cum, insa nu are rabdare ca nivelul ii e mai jos. Avea vocabularul destul de limitat, dar a facut franceza, latina, spaniola si le aduce din condei si se exprima uneori mai nou ca imi vine sa fluier de admiratie. Se supara foarte, foarte tare daca nu conjuga ceva cum trebuie, desi eu n-o corectez niciodata, dar mai sunt unii-altii care zambesc sau rad.
Nu ii pot convinge decat greu sa vorbeasca engleza cu cel mai mic, desi insist.
Acu' apropos de conjugarea "cocoasei", niste perle adevarate, din ograda personala, din ce-mi vine in minte repede... desi poate ma repet...
- banuiesc inseamna platesc, vine de la bani, a banui
- Gelu cel Viteaz e echivalentul lui Gelu Rapidul
- alunita dupa ureche e presupusa sa fie o adevarata aluna care e intrigant cum si de ce a ajuns acolo, in timp ce "semn de mamica" ar trebui sa existe la loc de cinste in dex cu definitia "alunita" (uitai si io sa curat sertarul asta)
- numele de Luminita starneste rasete de neincredere... nu poate fi asa un nume, e o gluma, nu? "Little light"?? Si care e echivalentul masculin? Luminel?
- barfeste vine de la englezescul "to barf", suna la fel si inseamna la fel (adica mi-e rau si barfesc)
- furculita e diminutivul de la furcula
...
Nu-mi mai amintesc acum-acum...
Eu sunt multumita cu atat, ar fi culmea sa ma considere si copiii mei o imigranta cu accent... asta e motivul 1, al doilea e sa poata comunica cu rudele (fara legatura cu ce relatie am eu cu ele), e sentimentul de apartenenta. Motivele mele. Asta cu educatia in spiritul iubirii de Romania mi se pare un pic cheesy, impersonal si cu un grad de spalare pe creier. No offence!
M-am intins muuuult...
pepit
CriPOD spune:
Haha, s-a mai scris o pagina de cand io tot compun si culc copchii si compun si ma uit la tv...
pepit
corinadana spune:
Raluca mea are 10 ani, vorbeste f bine romaneste, scrie (cu o nota cam 5 la gramatica) si citeste romaneste (ultimele din cauza messenger ului). Cand mergem in tara nu o prinde nimeni ca nu i romanca.
La scoala este highly gifted. Are destula memorie ptr ambele limbi nu a sters romana din caputul ei. Dar tot asa, vorbim in casa si afara doar romaneste (cu scuzele de riguare si cui nu i place asta este). Cu prietenele romance de la scoala doar engleza.
Si cu bebelasa tot in romaneste vorbim. Imi este imposibil in engleza, parca as vorbi cu fetita vecinei.
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
Mindy spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ruxij Tu Mindy, dc. "vrei sa faci" si "vrei sa dregi", succes, raporteaza aci peste X ani, ca nu stiu dc ai copii si cati ani au. Ca si eu "am vrut sa fac si sa dreg" si am facut perfect pana la 4 ani, dupa care am reusit atat cat am reusit. |
ruxij, cred ca ma confunzi cu alt user, am avut un singur post la acest subiect la pagina 19 si nu am zis nimic din cele mentionate de tine mai sus.
blackpanterro spune:
La noi, Aidan are preferinta pt orice limba numai romana nu! Engleza e fluenta, vorbeste tot mai bine germana si doar intelege romana, dar si aia trasa de par. Chiar si spaniola e mai apreciata decat romana.
Eu fiind singura vorbitoare de romana ma pierd mereu, am ganduri in engleza, vise in engleza, chiar imi vine totul mai usor in engleza.Eu voi incerca sa ii mentin germana cand ne intoarcem in America, am descoperit cateva societati germane si sper sa ne alaturam. Pt mine orice limba straina stiuta e un mare plus, nu imi pasa ca nu e romana. Daca ar veni mama sa stea la noi ar fi extraordinar, Aidan invata imediat cand e ea aici pt ca nestiind engleza e fortat sa vb cu ea in romana...cum nu vrea sa vina, asta este.
Teoria e beton, practica ne omoara! :)
Adriana 
si Aidan Alexander - 4 ani
A ticket to hell has never been funnier
"May the fleas of a thousand camels infest the crotch of the person who screws up your day and may their arms be too short to scratch...AMEN"
ocebine spune:
La sprtul tirgului vin si eu...la noi acasa e mai complicat. Sotul nu vorbeste romaneste (intelege dar nu converseaza....doar "trage cu urechea"). Eu vorbesc in exclusivitate romaneste cu parintii mei. Cu copiii, imi iese pe jumatate. Citeodata vorbesc romaneste, citeodata engleza. La mine, personal, balanta de ani petrecuti in Romania vs. ani petrecuti in America inclina (cu mult) in favoarea Americii (am plecat in adolescenta). Parintii mei vorbesc doar romaneste cu copiii.
La scoala, au 2 ore pe zi greaca...scris, citit, conversat (eu am la origine si niscai greci).
Familie in Romania pentru "imersiune" nu prea mai am...iar de dus acolo nu i-am mai dus de vreo 7-8 ani. Este o cheltuiala imensa pentru noi plus ca se produc multi nervi (aici nu intru ca imi sare juma' de forum in cap).
Acuma...copiii inteleg perfect romaneste (inclusiv expresii) dar nu vorbesc decit daca ii obligi si imediat "aluneca" in engleza. Cind citim in romaneste intreaba imediat ce inseamna cuvintele noi...pot citi binisor...de scris nu am incercat niciodata.
Poate si eu sint indolenta, dar atita vreme cit se inteleg, mi-e suficient, am si alte prioritati. Daca as fi fost fluenta intr-o limba alta decit romana (care ii va folosi foarte putin)...sa zicem franceza sau germana, atunci situatia se schimba si probabil as fi insistat mai mult.
Anamaria
"With sufficient thrust, pigs fly."