Criza barbatului de 40 de ani... sau altceva?

anyella spune:

De ce mi se parea mie ca cunosc genul .Si al meu , ultima zi din balanta : )

----------------------------------------------
Tashi

ilia_99 spune:

de doua zile am aflat o pov de viata care mi-a zbirlit parul pe mine, desi nu are legatura cu mine. el, 30 de ani, inalt ca bradul si, pina acum 2 zile, mi se parea mie, ff cuminte si in banca lui, indragostit de sotia lui, cu care e de vreo 8 ani. desi era ceva la el care parca nu se lega, uneori, dar n-am stat sa-l analizez ca nu ma interesa. alataieri, vine si ma intreaba daca pot sa-i dau scaunelul de masina cel vechi. eu, zimbind, trag concluzia ca toanta ca e nevasta-sa gravida si da-i cu felicitari. el zimbeste si zice nu, nu e nevasta-mea. ok, vreo cumnata, ceva..? nu, zimbeste el misterios. am un baietel de 5 luni, dar... nu cu nevasta-mea. ramin masca! dar, n-am stiut pina acum 2 sapt. e cineva cu care am fost acu' vreun an, n-a putut sa faca copii cu sotul ei si... asta e! nu mi-a spus fiindca nu vrea sa ma oblige la nimic, nu vrea nimic de la mine. sotul ei nu stie nimic, nici nevasta-mea si asa o sa ramina. si dupa aia, fetelor, si-a dat drumul la gura: ca sta nu e prima, ca si sapt trecuta s-a vazut cu una, si acu' 3 zile, ca nevasta-sa n-are voie sa umble in tel si ca are incredere in el, ca i-a umplut patul de trandafiri de sf. valentin si a asteptat-o cu sampanie si ca mereu face asa, dar.. eheeiii, ce bine era la jobul vechi... erau 20 de femei intr-un birou si doar vreo 2 l-au refuzat. ma uitam la el complet uluita... bun, s-a insurat prea devreme, cind n-a apucase sa-si traiasca viata si sa-si capete experienta, dar... Dumnezeule, femeia aia de acasa chiar il iubeste, are incredere in el si habar n-are ca atunci cind ea e la serviciu - si are 2 joburi, ca nu le ajung banii - el...
de doua zile nu-mi iese din cap pov asta si mi se rupe sufletul de mila ei. ma gindesc cu groaza ce-o sa se intimple cind o sa afle sotia lui. pt ca o sa afle cumva, cita vreme poti sa tii un copil secret? 1 an, 2, 10, 15... tot va veni sa-l vada pe ta-su, tot se va prinde cineva ca nu seamana cu parintii lui, tot va vrea el sa-l vada din nou, e baiat, el asta isi doreste, un baiat.. Doamne!
si, de doua zile, imi pun alte intrebari: mi-am dorit si eu, de multe ori, un barbat sa ma astepte cu patul plin de trandafiri de valentine's day, sa-mi spuna ca ma iubeste, etc... dar.. mi-as dori un barbat asa?
si daca asa merg lucrurile in jurul nostru, ce asteptari poti sa mai am de la o relatie? cum o sa mai cred eu cind imi va spune altul ca ma iubeste, dupa atitea drame pe care le-am vazut si trait?
asa ca, balanta, ma tot gindesc ca ai mare dreptate si ca, o data cu schimbarea partenerului nu faci decit sa schimbi setul de probleme, nu sa le rezolvi.

sper sa nu ma mai intilnesc cu nevasta-sa vreodata, pt ca am momente cind imi vine mie sa-l iau la palme pt ce-i face. sa ma ajute Dumnezeu sa nu fiu vreodata in locul ei..

balanta spune:

ilia, cat pe ca sa inchid calculatorul si sa incep si eu ziua...dar am mai "tras" cu ochiul la ultima gura de cafea...nici nu stii cate povesti din astea " perfecte" am cunoscut si cunosc.
Stiu familii multumite de casnicia lor dar eu in situatia respectiva nu as sta nici o secunda...de aceea...dupa multe incercari in viata...am renuntat sa cred in mitul familiei ( asa cum il vad eu) si m-am axat strict pe emotiile mele si sentimentele mele.
Mi-am pus decurand o intrebare : ce pot oferi eu ca femeie si ce-mi poate oferi mie un barbat, sau macar m-am raportat la ce am primit pana acum...
...si am inceput sa-mi descopar valoarea cu adevarat si inca nu s-a nascut barbatul care sa merite neconditionat iubirea si fidelitatea mea. Asa ca pentru cele care cred ca cu anii iubirea dispare si pe masura ce te apropii de 50 de ani unele aspecte ale vietii nu conteaza,tin sa le dau o veste buna sau rea : ba conteaza si iubirea si sexul.
Depinde de unde privesti si depinde maturitatea psiho-emotionala-sexuala-profesioanla-maternala-afectiva a femeii respective.
Asa ca ilia...barbatii( or fi si exceptii), nu pot face fata unor femei complexe si care au un standard ridicat in ceea ce priveste calitatea timpului trecut, prezent si viitor.
Nu ne ramane decat sa ne resamnam si sa-i acceptam asa cum sunt sau eventual sa alegem singuratatea.
Stii ce mi-a raspuns, nu numai sotul meu, cand i-am spus ca trebuia sa incerci sa cuceresti femeia de langa tine in fiecare zi?
Ca e obositor sa traiesti asa in fiecare zi.

lalilu spune:

"'Asa ca pentru cele care cred ca cu anii iubirea dispare si pe masura ce te apropii de 50 de ani unele aspecte ale vietii nu conteaza,tin sa le dau o veste buna sau rea : ba conteaza si iubirea si sexul.
Depinde de unde privesti si depinde maturitatea psiho-emotionala-sexuala-profesioanla-maternala-afectiva a femeii respective.
Asa ca ilia...barbatii( or fi si exceptii), nu pot face fata unor femei complexe si care au un standard ridicat in ceea ce priveste calitatea timpului trecut, prezent si viitor."


BALANTA...eu sunt una dintre cele care cred/spera, ca o data cu trecerea timpului, sa nu mai conteze unele aspecte..In ultima vreme, traiesc, tragand de mine, pana cand nu va mai conta...Nu ma descuraja...

Tu stii in mare povestea mea...Nu-mi mai iubesc barbatul, avem o relatie proasta, iar si el, ca sotul tau, mi-a spus ceva similar. Ca e obositor si ca a avut convingerea ca dupa o perioada, dulcegariile dispar din casnicie, ca avem alte preocupari si ca eu bat campii cu dorintele mele, carti, parcuri si pomi infloriti. Ca altele sunt problemele pe lumea asta, inundatii, case luate de ape...Si daca avem ce manca si un acoperis deasupra capului, eu de ce nu sunt multumita?

Nu ne ramane decat sa ne resamnam si sa-i acceptam asa cum sunt sau eventual sa alegem singuratatea.

Oare chiar poate veni o vreme cand ne vom putea resemna? ca pe mine ma-ngrozeste numai gandul resemnarii. Da, singuratatea, ar fi o solutie...In momentul asta eu sunt prietena cu ea, mi-o doresc..Dar cum sa reusesc sa-mi umplu golul din suflet??!!

Clover spune:

Vreau sa inteleg: vrei sa iti citeasca poeme de dragoste din carti asezati pe o panca in parc sub un pom inflorit? Cam cat de des?

lalilu spune:

Clover, ma fac ca nu pricep tonul ironic.Ai mai raspuns cumva in sensul asta la o alta postare de-a mea.

Pana la urma, e vorba despre un context si un mod de a trai, dar, binenteles, ca pt fiecare dintre noi, prioritatile sunt altele. Suntem diferiti si ne dorim lucruri diferite. Eu sunt asa, mai poeta, ce sa fac, nu pot fara hrana sufletului..Poate tu esti mai cerebrala. Si poate tie iti e mai bine, eu, poate din acest motiv nu sunt si nu-mi amintesc sa fi fost vreodata fericita. Dar mi-am asumat riscul asta, chiar daca asta inseamna singuratate...

balanta spune:

Lalilu...nu e vorba de descurajare, poate o realitate care cu toata durerea trebuie acceptata...comparatii de astea am auzit si eu zeci, ca altii sunt bolnavi, ca altii nu au acoperis, etc., un timp si eu mi-am facut zeci de probleme de constiinta. Si m-am gandit apoi, cand am vazut ca la revederile de la liceu si facultate am inceput sa ne imputinam...si atunci,mi-am pus problema da pentru ce sa ma simt eu vinovata de trairile mele in timp ce e foame in Somalia.
Da, e adevarat, intr-o zi ne poate trazni un necaz care sa ne aduca una cu pamantul si apoi sa vina doar un vid.Dar deja aici e povestea cu drobul de sare.

Clover, poate nu neaparat poeme sub pomi infloriti, cu toate ca nu stiu sa fie "ilegal, imoral sau sa ingrase", dar poate daca intr-o seara as primi o crenguta de mar inflorit ...stiu eu, nu ar fi binevenit?

Golul din suflet? Nu am o reteta, eu m-am adancit in munca, aproape non stop,in plecari instantanee la mare,munte, cu mine insumi si mi-as dori daca as avea timp sa fac speologie. Nu ma mai uit la stirile de la ora 5, nu ma mai intereseaza oamenii nefericiti,mi-am luat portia de "VIATA CU URAT SI FRUMOS".
E dreptul meu de a-mi lua din viata ce-mi place.
Si poti sa-mi scrii si personal...cine stie poate intr-o zi ne cunoastem.

dov spune:

ILIA, si eu am avut dilema asta acum cativa ani, dar am inteles ca mai bun e sotul meu, asa cum era el, mai dur, pus mereu pe glume(glume misogine, of cors), mai ne-romantic, dar uite ca nici nu a simtit nevoia sa ma tradeze, nici nu m-a tratat ca cele de prin glumele lui.normal ca m-am uitat si eu cu jind la o buna prietena de-a mea, al carei barbat canta si la chitara, si se uita asa frumos in ochii ei...si in timpul asta avea o relatie deja de un an cu alta, si si-a lasat nevasta in final pt amanta, etc. si atunci am inteles. nu le poti avea pe toate, dar poti avea macar primele lucruri de pe lista ta de "cerinte". respect, fidelitate, iubire.

mariamunteanu spune:

Poate ca ar fi bine sa-ti exprimi aceste dorinte fata de partener, sa spui concret ce ti-ai dori. Stim ca barbatii sunt diferiti fata de noi, le trece repede romantismul.

Ilia, in privinta celor care inseala, eu cred ca ei fac ce pot - atat ii duce capul, asta au vazut probabil in familie. Sa inseli in dreapta si-n stanga inseamna o lipsa de echilibru interior, o dereglare la urma urmei. Desi am vazut si am auzit multe, nu ma tem ca sotul meu m-ar putea insela sau parasi, nici macar nu ma gandesc la asta. N-am de gand sa traiesc cu aceasta teama si sunt sigura ca voi gasi resurse sa depasesc asemenea situatii daca se vor ivi vreodata.

dov spune:

BALANTA, eu am avut relatia perfecta, atat cat poate fi ea de perfecta pe pamantul asta, dar al de sus a zis stop, ca cica prea mi-o luasem in cap, si mi l-a luat. asa ca, desi ma doare al dreaq de tare ce scrii, adica resemnarea asta...totusi am ajuns la concluzia, ca, si daca prin cine stie ce miracol, cunosti persoana AIA de acre ai nevoie, oricum s eintampla ceva.