copiii batausi

Titlul ales pentru acest mesaj este putin exagerat, ca si sentimentele mele vis-a-vis de o fetita de 2 ani si 3 luni, care imi imbranceste si loveste bebelusul meu, in varsta de 1 an si 3 luni.
Sotul meu imi spune sa fiu calma ca e normal ca fetitele sa se mai si paruiasca si privind in ansamblu, ne bucuram ca Andrea (fetita noastra) are o prietena (suntem emigranti si nu avem prea multi cunoscuti).
Si totusi, de cate ori imi vad odorul la pamant, plin de lacrimi, imi vine sa nu o mai las niciodata cu alti copii.
Explicatia logica pentru comportamentul micutei "batause" ar fi gelozia -si ea e singura la parinti si are aici si bunicii din Romania.
Ceea ce nu prea stiu este cum sa ma comport eu in aceasta situatie.

As aprecia orice fel de sfat.
Multumesc,
Gabi

mitub spune:

Dupa parerea mea cel mai important e sa vezi cum reactioneaza copilul tau. Evita cu toata puterea situatiile tip si incurajeaza . Terenul e destul de fragil si depinde mult de cat e copilul de sensibil.
Eu am trecut prin niste momente neplacute / asemanatoare in urma cu un an si ceva (Miruna mea are 2 ani si 8 luni). Problema a fost ca dupa cateva experiente de genul asta, in care ea a fost impinsa sau lovita, a inceput o perioada de agresivitate a ei catre ceilalti copii. A trecut, cu mult tact si rabdare din partea tuturor care o inconjoara.
Sa stii ca nici una din situatii nu este fericita, te doare sufletul si cand vezi ca puiul tau care iubea la nebunie copiii devine rautacios...

Bafta multa,
Boga

Garofitza spune:

Simpla si singura reactie ce-am avut-o cand si copilul meu de 1 an si cateva luni, a fost lovit, imbrancit a fost sa-l iau imediat de langa cel ce l-a lovit. In mod normal, parintii celuilalt copii, (daca au bun simt)ar trebui sa "step in" si sa-si ceara scuze tie, sau copilului tau pentru purtarea copilului lor. Dar spre deceptia mea, f. putini fac acest lucru.
Din aceasta cauza, eu am incetat sa-mi mai las cu copilul alaturi de acesti copii. Am preferat sa caut copii si mamici noi, am testat tot timpul. Daca mi-au placut copii si s-au jucat frumos, iar de au fost mici incidente, si parintii imediat au reactionat pozitiv,atunci eu am continuat sa ne (re) intalnim.
Ana, la 1 an si cateva luni, copii nostrii sunt prea mici "ca sa-i lasam sa-si castige bataliile singuri". Fiind intr-o tara staina, am invatat si eu ca sa nu corectez copilul altuia, dar in situatii extreme, a trebuit sa intervin.
Al meu a incasat-o si la scoala. Mamele fiid de fata. Unde, era sa explodez de furie. Nu am sa-l pot proteja totdeauna, si va invata curand sa se protejeze, sau sa reactioneza. Deocamdata a inceput sa le spuna celor ce-l lovesc: nu-i frumos, nu ma lovi, nu ma impinge, ma doare daca ma lovesti".
Ana, trebuie sa intervii, nu o poti lasa pe Andreea sa o "incaseze". Iti iei copilul frumos si pleci. Asta este. Pe mine nu ma intereseaza ce va crede cealalta mamica, atata vreme cat nu are bunul simt sa-i zica ceva copilului ei. Numai bine.

Garo

Sanatate, ca-i mai buna ca toate.

Andrada spune:

Eu in situatiile astea incerc sa creez cadrul pentru el sa reactioneze exact asa cum as reactiona si eu. Si asta e o lectie pe care trebuie sa o invetze copii, sa nu accepte orice prieten, numai pentru ca e singurul prin preajma. Cind se intimpla ca cea mare sa iti ciufuleasca din nou odorul, ia-ti de minutza fetitza si spune-i ca fetitza cea mare nu stie sa se joace frumos si ca urmare vor trebui sa se joace separat. Va fi un semnal si pentru cea mare sa renuntze la violentza, si pentru micutza ta ca are dreptul sa se apere, sa nu admita bataia, sa spuna NU,
Andrada

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele

bebetica spune:

Cu tot respectul (si noi am trecut prin situatii de acest gen) ... PARINTII COPILULUI BATAUS SUNT DE VINA.

Modul sau tipul de educatie pe care il aplica propriului copil este deficitar.

Cand m-am aflat intr-o situatie asemanatoare am schimbat traseul din parc sau am renuntat la vizitele respective.
Vizitele rare si scurte sunt placute. Dupa care, atunci cand mi s-au cerut explicatii am spus ca :"si copilul meu este la fel de important ca al lor ,iar datoria mea este sa ii fac viata frumoasa si sa-mi pun problema daca sunt in stare sa-i ofer copilului meu o educatie sanatoasa". Sincera sa fiu nu prea i-a cazut bine, explicatia mamicutei respective dar, acum cand ne vedem (mai rar) stie sa-si tine copilul in frau. Cel putin fata de BB-le meu. Am ramas prietene dar cu niste reguli batute-n cuie.


Ioana si Stefan Dimitri
http://babycenter.shutterfly.com/osi.jsp?i=67b0de21b32aaebf6598

isabela spune:

Fiica-mea a trecut prin aceasta perioada in jurul varstei de 2 ani. Batea copiii in parc. Totul pornea de la o jucarie care devenea dintr-o data interesanta pentru mai multi copiii. Si ,la mine cel putin, acest mod de comportare al copilului nu provenea din educatia pe care o primea copilul. Nu o invatam sa loveasca alti copiii, nici ea nu era lovita acasa, o certam atunci cand lovea un copil,incercam sa-i explic ca nu-i frumos,ca pe acel copil il doare. Mai mica fiind si ea,la randul ei,a primit cateva palme de la alti copiii.Da, cred ca parintele copilului bataus trebuie sa ia masuri. In cazul nostru, eu am izolat-o de copiii o perioada de timp. Mergeam in alt loc unde nu avea cu cine sa se joace. In timp s-a linistit singura.
Dar am observat si la alti copiii acest comportament in jurul varstei de 2 ani.

MariaM spune:

Eu vorbesc din postura "parintelui vinovat"....si va spun Vlad...cand nu-i convine ceva,.sare la bataie....nu la invatat nimeni...il cert mereu, ii dau si cate una la fund....este pur si simplu o alta atapa de dezvoltare a lor...si atat...mai cunosc o gramada de copii la fel ca si el...sunt egoisti putin acum, sunt rautaciosi acum putin...si tot asa...si tot la fel cu "parinti vinovati"...
si sa stiti cata grija am...cu el...si in special se da la copii mai micuti...tot imi mai zburda dim mana..si mai trage cat un braci, mai da cate o palma ...si tot asa...astia sunt...si va asigur ca nu-i invatat sa faca asa...este f bine certat cand a aapucat sa faca...si chiar altoit putintel...asa ca...sunt copii//

Maria&Vladut

lacramioara t spune:

Maria ai mare dreptate si cred eu ca orice parinte(sanatos la minte)isi invata copilul numai de bine si nu doreste raul nici propriului copil nici al altuia.Andreea(2 ani si 9 luni)are cativa copii cu care se joaca zilnic(5-6 cred eu)dar nu se intelege bine cu toti.Are momente cand loveste alti copii din orice(cearta cea mai mare este pe jucarii)si este unul din copii cei mai agitati,ageri si iute.Si cand o apuca nu reusesc sa o calmez decat daca plec cu ea de acolo.Ma simt penibil cand vad ca loveste alti copii,imi cer scuze dar stiu ca orice as face parintilor nu le pica bine si cred ca la fel m-as simti si eu daca Andreea ar fi lovita de un alt copil.Sunt convinsa ca va trece aceasta perioada si va intelege ca nu este bine ce face,dar ne trebuie rabdare cat pt. 10 copii la un loc. Asta este.

Pupici,Lacra si nazdravana Andreea.

vilma spune:

quote:

---

Originally posted by Andrada

Eu in situatiile astea incerc sa creez cadrul pentru el sa reactioneze exact asa cum as reactiona si eu. Si asta e o lectie pe care trebuie sa o invetze copii, sa nu accepte orice prieten, numai pentru ca e singurul prin preajma. Cind se intimpla ca cea mare sa iti ciufuleasca din nou odorul, ia-ti de minutza fetitza si spune-i ca fetitza cea mare nu stie sa se joace frumos si ca urmare vor trebui sa se joace separat. Va fi un semnal si pentru cea mare sa renuntze la violentza, si pentru micutza ta ca are dreptul sa se apere, sa nu admita bataia, sa spuna NU,
Andrada

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele

---

Andrada, saru' mana din suflet pentru acest sfat. Tocmai eram in etapa in care ma munceam sa o fac sa riposteze pe masura (dinte pentru dinte...etc), avand in vedere ca Ancuta e numai la primire, ea nu stie decat sa planga in caz de agresiune, si in plus e genul de copil care nu ia jucariile altui copil asa, tam-nesam, ci se uita expresiv (nici macar nu o cere, parca i-ar fi frica). Si tot incercam io s-o fac mai "batzoasa", ca vad ca este un comportament care te scuteste de luat multe in freza. Dar pana la urma vad ca nu i se potrivetse, pur si simplu. Asa ca voi incerca drumul tau (e drumul spre o conduita de viata, pentru multi ani de acum in colo, nu?)
Multumesc.
Vilma si Ancuta (2 ani si 4 luni)

bebetica spune:

Imi pare rau ca revin dar trebuie sa o fac:

eu raman la ideea ca tot parintii sunt aceia care pun BAZELE EDUCATIEI unui copil, este firesc ca fiecare dintre noi sa dorim sa urmam calea cea mai buna, dar fiecare o face in felul sau, dar trebuie sa tinem cont intotdeauna si de mediul in care traim; trebuie sa ne invatam copii sa respecte pe cei din jurul lor fie ca sunt oameni sau animale sau orice altceva.

Izolarea copilului nu este o solutie. Asa cum am povestit in prima mea interventie mamicuta cu pricina isi scotea copilul in parc numai in locuri retrase, acolo unde nu erau copii, oameni sau animale. Ma indoiesc ca i-a potolit setea de a lovi, ci mai degraba i-a amplificat-o. Toti copii au foarte multa energie si trebuie sa o risipeasca intr-un anume fel anume, dar nu asa.

Eu cred ca nu trebuie sa alimentam setea lor de iesire in evidenta, ca pana la urma urmei cred ca despre aceasta este vorba. Probabil ca gasirea unor mijloace variate de comunicare si de joaca va satisface setea de viata si exuberanta, cu o singura conditie : sa fim consecventi in pozitia pe care o adoptam, dar calmi si draguti cu micutii prichindei.

Nu este vorba de o educatie indoctrinata, este vorba de o educatie moderna si santoasa. Nu mai suntem pe vremea bunicilor nostri, dar se presupune ca gradul de cunostere si relatii este mult mai bine dezvoltat pe o scara evolutiva.


Copii cuminti si frumosi !!!


Ioana si Stefan Dimitri
http://babycenter.shutterfly.com/osi.jsp?i=67b0de21b32aaebf6598

hannen spune:

Amira mea lua cea mai multa bataie de la baietelu vecinei care acum 2 ani si 5 luni.Dar ala da in copii de mic ,nu de acum.Dar stitzi cum?Cum apuca,ai baga ungiile in ochi,o trage de par ,ai da peste fata o musca,ce mai e de graoza.Fiind vecine am incercat sa vrb frumos sa-i explic si ei si copilui ca nu-i frumos sa dea in alti copii ca nu o sa mai aiba prieteni.Nu stiu cat a inteles el ,ca de e copil,dar cel mai tare ma supara maica-sa care nu-i zice nimic si nu-l cearta,tot ce zice e ca e mic si nu intelege.Dar acum doua saptamani a pus capac ,dupa ce a batut-o eu am incercat sa vorbesc cu el iar ea a venit la luat si a inceput sa se joace cu el(il arunca in sus ).Asa de tare m-am enervat,ca asta mica plangea de mi se rupea inima si el radea ca maica-sa avea grija sa-l alinte ca fusese un copil ``model``.De atunci gata cu intalnirile si joaca cu ei.Caut si eu copii mai ascultatori si linistiti.E drept ca este o perioada in care toti se comporta asa,si Amira a avut dar i-am explicat,am certat-o si acum s-a linistit.
Nicole&Amira