M-am hotarat.........adoptie(60)

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Manuelita spune:

Buna SoriLea, eu sunt de acord doar cu prima: un copil tot copil e, fie ca-l faci fie ca il adopti.

Cu a doua insa, da, cred ca e bine sa te pregatesti sa ai un copil sau sa fi ajutat sa ai un copil. Sunt multe lucruri la care nu m-as fi gandit daca nu citeam despre adoptie tone de materiale.
Cel mai bun exemplu e ca atunci cand plecam de la fetita si ea se intristeaza, cineva mi-a zis sa plecam repede cand nu e ea atenta, ca ii trece ei apoi. Citind, am aflat ca e bine sa-i explici (chiar daca nu intelege prea bine) ca trebuie sa pleci, dar ca o iubesti si vei veni din nou la ea. Daca nu are ocazia sa vada ca nu mai esti in casa pentru ca ai iesit pe usa si ai plecat poate fi dezorientata, sau chiar sa se simta pacalita.
Sau: a-i spune copilului ca e adoptat:instinctiv probabil toate am tinde sa nu-i spunem unui copil adoptat ca bebelus ca este adoptat, din dorinta de a-l feri de o suferinta, o grija in plus, o nedumerire, dar prin faptul ca ne aut-educam si suntem informati stim ca e mai bine pentru copil sa stie. Si as mai putea continua cu exemple
marog, parerea mea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sunnyday07 spune:

Citat:
Comentati urmatoarele idei:
1."Un copil e un copil! Fie ca il faci, fie ca il adopti, tot copil ramane!"
2."Sa fii parinte e ceva normal; nu ai nevoie de pregatire pentru asta!"
Sunteti sau nu de acord cu aceste afirmatii? Motivati alegerea.


Pai eu nu-s deloc de acord cu cele 2 afirmatii.
Motivatii aici: www.adoptiiromania.ro/ S mgcixyfy4rm4aoz5souxah55 /files/14%20Atasament%20cu%20modif%20mai06_interes20069131110.doc" target="_blank">http://www.adoptiiromania.ro/ S mgcixyfy4rm4aoz5souxah55 /files/14%20Atasament%20cu%20modif%20mai06_interes20069131110.doc
si aici:
http://www.adoptiiromania.ro/files/atestat%20pentru%20adoptie%20v04_2007416303765.pdf
de la pag 27

Ar trebui sa fii de acord doar cu una dintre afirmatii sau nu am inteles eu bine?

Mie joculetele mi-au fost de folos - cu siguranta acum vad altfel lucrurile decat atunci cand am inceput sa strang actele necesare pentru atestat.

Succes !





Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabibociort spune:

Alexa Ioana, si biologica noastra a fost foarte cooperanta, a venit din prima la tribunal, a semnat tot ce a trebuit, a spus ca Maria a fost un accident si ca nu-si permite - financiar - sa o creasca. Foarte adevarat, pana aici avantaj eu. Dar cum o sa-i spun eu Mariei ca pe fratii ei mai mari acea femeie i-a crescut si nu i-a parasit, iar pe ea a abandonat-o? Ce o sa-i raspund fetei cand va intreba de ce pe ea nu a tinut-o ca pe fratii ei? Nu am ura si resentimente si nu vreau sa-mi cresc copilul asa. Din contra, vreau sa gasesc de acum raspunsurile potrivite la toate intrebarile fetei, tocmai pentru ca nu vreau sa sufere.
Gabrielafericita de MARIA (07.08.2007)
ce nu te omoara, te face mai puternic......si mai bun

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ioanaalice spune:

Cele mai multe dintre noi, care nu concepem ca un copil poate fi abandonat, ne este aproape imposibil sa ne punem in pielea biologicei.
Scrisoarea asta, de la biologica catre adoptiva, e un exercitiu 'catharsis' - pentru ca ne face sa trecem de niste limite si niste bariere care par imposibil de traversat. Scopul ei nu este (nu cred ca este) acela de a-i gasi circumstante atenuante biologicei (desi, in final - adica peste cativa ani - asa va arata).

Cautand si gasind niste motive plauzibile pentru abadon (si mai ales, punandu-le pe hartie) - de fapt, construim povestea pe care i-o vom spune puiului atunci cand va ajunge la varsta intrebarii "de ce femeia care m-a nascut nu este si mama mea, asa cum se intampla si cu ceilalti copii?".
Si uite cum, din iubire pentru puiul nostru, ne calcam peste principii si instincte si 'imbracam' abandonul intr-o haina mai spalata si carpita (fir-ar sa fie de viata!).

Nu stiu daca, in momentul in care primesti tema cunosti sau nu istoria puiului care il adopti. Pentru ca daca o stii, si e ceva care include si 'tomberonul', iti trebuie niste 'cohones' de diamant ca sa gasesti circumstante atenuante. Eu nu am avut o astfel de tema si ma bucur ca nu a fost nevoie sa o fac, dar lucrez la ea (e tema mea de fiecare zi) - sunt deja doi ani de cand fac asta. Inca mai problematizez daca sa-i spun lui Mihai istoria pe larg sau doar ideile principale.



ioana, mama lui Mihai
http://community.webshots.com/photo/2851178420103287451koEYbc?vhost=community

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ioanaalice spune:

manuelita, iti tin pumnii sa finalizati cat mai repede adoptia . Dupa ce o sa iei puiuta acasa va urma perioada in care va veti construi relatia parinti-fiica. Atunci vei afla cand si cum (si daca) sa-i faci cunostinta cu radacinile ei biologice.

fiecare lucru la timpul sau.

ioana, mama lui Mihai
http://community.webshots.com/photo/2851178420103287451koEYbc?vhost=community

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cons spune:

Manuelita,
eu cred ca nu ar trebui sa te duci cu fetita sa-si cunosca parintele bilogic. Acum trebuie sa ai grija (desi sti destul de bine) sa va consolidati relatia voastra. Acum fata are nevoie sa simta ca tu esti mama ei adevarata si ca nu o vei parasi niciodata, gand care i-l porti perturba ........
Sa-ti cresti fetita in liniste si pace, fara sa ai in minte aceste framantari. In fata faptului s-o pui atunci cand ea iti va cere acest lucru. Toti vor fi curiosi sa-si cunoasca parinti biologici cu voia sau fara voia noastra. Asa ca ai rabdare.
Eu cel putin asa voi face. Cand imi va zice ca vrea sa-si cunoasca mama biologica, ne vom urca in masina si in directia aceia o vom lua, fara sa stau pe ganduri.
Pana atunci, ma bucur de orice zambet, de orice realizare pe care o face puiul meu. Il iubesc atat de mult.........


Coafeza mea, din vorba in vorba, mi-a zis ca fetita ei este infiata (fara sa stie ca si puiul meu este la fel). Fetita este in clasa a VI-a si inca nu stie ca ea este adoptata. Nu stie ce sa faca. Povestea fetitei ei seamana cu povestea fetitei tale. Mama a murit dupa cateva zile ce a facut-o, tatal este un betivan notoriu.
Ea a adoptat fetita, tatal biologic dand semnatura. Tatal biologic in perioada aceasta i-a cunoscut pe parinti actuali ai fetei. Nu au mai tinut legatura dupa aceea. Cand era fata prin clasele primare, tatal biologic a inceput sa-i dea tarcoale in perioadele lui de betie.
O astepta la scara blocului, o cauta la scoala, etc. De fiecare data, a avut norocul sa-i fie prin apropiere fara ca fetita sa banuiasca ceva.
Asa ca ai grija ce faci, Manuelita, sa nu faci ceva ce poate o sa regreti mai tarziu.

Dumnezeu, sa-ti lumineze calea in orice hotarare vei lua......Uneori decizile le luam imediat fara sa ne gandim la consecinte si uneori cu putin noroc ele sunt cele mai bune.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dalv spune:

Buna fetelor,imi pare rau ca nu am timp sa intru pe forum dar va citesc printre picaturi si ma bucur pt voi si comorile voastre si sper ca toate fetele sa reuseasca sa-si gaseasca copiii;noi suntem bine am implinit 1,6 luni,crestem,mergem,facem prostioare toata ziua....este superb sa fii mama,in cazul meu la dublu;am intrat sa va urez sarbatori fericite si sa de-a Doamne-Doamne ca in curand sa va gasiti copilasii;Liliana te rog sa ma treci si pe mine cu adoptia finalizata pe 14.01.09 si mamica fericita de Oana si Costi.

nusica de doua ori -mamica -de Oana si Costi
"ITI MULTUMIM DOAMNE PT DARUL DUBLU CU CARE NE-AI BINECUVANTAT!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Salviae spune:

Dalv, n-ai fost demult pe la noi Poze ai adus?

"Dar cum o sa-i spun eu Mariei ca pe fratii ei mai mari acea femeie i-a crescut si nu i-a parasit, iar pe ea a abandonat-o? Ce o sa-i raspund fetei cand va intreba de ce pe ea nu a tinut-o ca pe fratii ei?"-Gabi, raspunsul la aceasta intrebare biologica ar trebui s-o dea. Cred eu. Tu nu ai de unde sa sti.

Sant si eu de acord cu Manuelita, Ioana si Alexa. Nu am avut nici eu o parere prea buna despre femeile (familiile)care parasesc-abandona copii, pana cand asistenta de la DPC nu mi-a povestit despre clipele grele, framantarile prin care trec parintii care renunta la copii(o parte, nu totii). Si ce lucru maret fac! Ca altfel cum am avea noi copii?!??

Sori, noi am intocmit o scrisoare catre parintii biologici, din prisma copilului abandonat si o lista cu argumete contra adoptiei Eram in echipa cu un barbat, pe care-l atunci vedeam prima oara

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Anca Wish spune:

Buna, fetelor. Mai dureaza un pic pana o sa recuperez tot ce ati scris voi, dar am o veste buna si vroiam s-o impartasesc: pe 21 aprilie avem termen pentru incredintare. Suntem asa de fericiti...
Fericirea noastra a fost umbrita de faptul ca Dana a facut o gastroenterocolita, iar de sambata pana ieri am stat cu ea in spital. Am iesit la cerere pentru ca nu se putea odihni deloc cu atatia copiii galagiosi in jur, dar are inca branula in manuta si in fiecare seara mergem la tratament. Inca nu e bine, dar sper ca va fi cat mai curand. va pup pe toate



"Daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." - Rabindranath Tagore

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexa Ioana spune:

multa sanatate, ancuta ! va pupam cu drag pe amandoua
si felicitari pentru termen ! incet, incet, toate vor intra in normal.




mami de brotac rocker


Mergi la inceput