GOANA IN STRAINATATE

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

GOANA IN STRAINATATE | Autor: Bogdana

Goana romanilor spre Italia
din evenimentul articol de Teo Popescu
Nicoleta Bichescu
Camelia Csiki
Miercuri, 10 Septembrie 2003

http://www.evenimentulzilei.ro/topstory/?news_id=131022&PHPSESSID=e6a57a61831858c4580efd75689e2e23

"Zeci de mii de locuitori din Bacau, Vaslui sau Brasov au plecat sa lucreze de citiva ani buni in Italia; Familii intregii s-au stramutat la Roma sau Torino
De citeva saptamini, in mai multe localitati din judetele Bacau, Brasov sau Vaslui s-au intors “italienii”. Toata lumea le spune asa, desi ei sint romani get-beget. Au plecat la munca in strainatate, impinsi de somaj, saracie, lipsa unei locuinte si, adeseori, de dezgustul ca banii luati in ziua de salariu ajungeau doar pentru plata intretinerii. Exodul a inceput in 1992-1993, din satele cu populatie preponderent catolica. Tinta initiala a fost Ungaria, dar banii cistigati acolo erau relativ putini. Ajutati de preotii catolici, tinerii au ajuns in Italia. Cum marea majoritate sint buni meseriasi in constructii, s-au “tras” unul pe altul. Cei care si-au gasit rapid de munca si-au chemat in Peninsula fratii, cumnatii si, mai apoi, surorile sau prietenele. Exista acum familii intregi plecate in Italia si care revin acasa doar o data pe an, in concediul din luna august. Asa ca masinile luxoase au invadat orasele. Parcarile sint pline de limuzine cu numar de Torino, Roma sau Bergamo, iar terasele au devenit neincapatoare.

4% din populatia judetului Bacau a plecat din tara

Potrivit statisticilor oficiale, rezultate in urma Recensamintului Populatiei, peste 28.300 de bacauani au plecat in strainatate, preponderent in Italia si Anglia, dar si in Spania. Cu alte cuvinte, 4% din populatia judetului Bacau a luat calea strainatatii. Fenomenul s-a amplificat de la un an la altul. “La inceput, plecau numai barbatii. De trei-patru ani pleaca familii intregi. Femeile isi gasesc mult mai usor de lucru, ca baby-sitter sau menajere. Se golesc satele noastre si vara vin toti, cu masini frumoase, si isi ridica vile”, spune Francisc Imbrea, viceprimarul din Garleni. De altfel, satele din Garleni si Lespezi au devenit renumite pentru numarul mare de locuitori plecati la lucru in Italia sau Israel. Prin zona sint cunoscute ca “sate fara barbati” pentru ca doar pustii de scoala sau batrinii au mai ramas acasa. Din cei 6.300 de locuitori ai comunei, 60% cistiga prin straini bani imposibil de cistigat in Romania, prin munca cinstita.

Baia cu gresie si faianta, prima investitie

De o parte si de alta a strazii principale din satul Lespezi, de fapt, soseaua nationala Bacau - Piatra Neamt, se lucreaza de zor. Casele mai vechi sint consolidate si renovate. Unele imobile batrinesti au cazut sub buldozere, si pe locul ramas viran se ridica acum vile semete. Toate sint ale “italienilor”.
De citeva saptamini, Elisabeta Piticaru e sef de santier. Isi ridica locuinta noua si vrea, pina pleaca inapoi la Bergamo, sa termine constructia. “Am lucrat in confectii, la firma “Ema” din Piatra Neamt. Ma trezeam in fiecare dimineata la ora 3,30, sa prind trenul de ora 4,00, sa ajung la timp la serviciu. Lucram inclusiv duminica. Dar banii erau insuficienti. Ajungeau doar pentru mincare. Intr-o luna cumparam ceva de imbracat unui copil, luna urmatoare, celuilalt. Am lasat copiii in grija mamei si, in 2001, am plecat in Italia”, povesteste Elisabeta Piticaru. Ajutata de o consateanca, a ajuns la o familie din Bergamo. Are acum patru servicii: dimineata, de la 8.00, pina la 14.00, face menaj la o familie care ii plateste darile la stat. Dupa ce termina, merge la alte doua familii, tot pentru curatenie. De seara, de la ora 19.00, si pina a doua zi dimineata, ingrijeste o batrina. “Timpul meu liber este doar o ora si jumatate pe zi, de la 17.30 la 19.00. In rest, muncesc. Visul meu este acum sa imi termin casa”, spune Elisabeta, care a revenit acum pentru prima data in tara, dupa aproape doi ani. Acum s-a apucat sa-si ridice o locuinta noua. Elisabeta Piticaru isi permite sa isi tina fetita cea mare, de 15 ani, la liceu in Bacau.
“Viitorul este invatatura. Acum nu se prea pune mare pret pe ea, dar sigur se va schimba mentalitatea asta. Copiii trebuie sa invete, pentru a avea sansa”, pare convinsa Elisabeta Piticaru, dupa experienta “italiana”.

“Cu noi, Italia merge inainte”

Casa cea noua a familiei Laslau din Garleni nu este gata inca. Vila cu etaj a fost ridicata, se lucreaza acum la finisajele interioare si la cele exterioare. Ioana Laslau, mezina familiei, este singura acasa. A plecat in Italia acum patru ani, cind abia implinise 13 ani. Urmeaza o scoala de informatica si una de turism, la Roma. In timpul liber, dar si in vacanta, lucreaza la o “gelaterie”. “Cu ce cistig, am tot anul bani de haine sau pentru o plimbare in oras. De la 16 ani imi plateste patronul contributiile la stat. Aici se poate intimpla ca nici la 30 de ani sa nu gasesti o firma sa aiba actele in regula si darile la zi platite. Scoala nu este grea, doar ca au alt ritm: invatam pina la 16.30. La inceput, italienii te privesc urit pentru ca nu toti romanii care ajung in Italia vin sa munceasca. Ne-a cam mers renumele. Nu de putine ori mi s-a intimplat ca oamenii sa ramina surprinsi cind au auzit ca sint din Romania”, spune Ioana. Intre timp, la poarta opreste un Ford Mondeo, nou. Sotii Laslau incep sa aduca pachetele cu gresie si faianta proaspat cumparate. “Muncim acolo si construim aici”, spune, cu un ton firesc, Ioan Laslau. Are 55 de ani. A lucrat ca lacatus mecanic, timp de 28 de ani, la Fabrica “Stofe” Buhusi si apoi la Industrializarea Carnii Bacau. Acum 11 ani, a plecat in Italia. “Stiam meseria mea, dar acolo m-am recalificat. Trebuie sa te adaptezi modului lor de lucru pentru ca altfel nu mergi inainte. Daca nu muncesti bine acolo, te elimini singur. Sintem trei romani si trei italieni. Munca de jos o facem noi. De altfel, cam toti romanii fac muncile grele. Cu noi, Italia merge inainte. Nimeni nu-ti da un ban daca nu este multumit de ceea ce faci. Avem foarte multe de invatat de la ei. Patronii sint oameni modesti. Cu salopeta pe ei, lucreaza cot la cot cu angajatii. Te studiaza, nu-ti acorda incredere de la inceput, dar, cind se conving ca esti bun, incepi sa cistigi frumos. Timp de opt ore, avem doar doua pauze de masa. Nimeni nu se opreste sa-si aprinda o tigara, si inca una, si sa discute despre fotbal.” Plecarea lui Ioan Laslau a fost doar inceputul. Dupa trei ani, si-a luat alaturi si fiica cea mare care, intre timp, s-a casatorit cu un italian si au impreuna un copil. A facut la Roma o scoala de coafeze si acum lucreaza la un salon. Fata mijlocie a plecat acum cinci ani si munceste, alaturi de prietenul ei din sat, pentru a putea sa-si construiasca o casa. Nu s-au hotarit inca unde: aici sau la Roma. De patru ani, familia s-a reintregit, pe pamint italian, o data cu plecarea Ioanei si a mamei sale, care si-a gasit un post de baby-sitter. Fratele lui Ioan Laslau munceste si el in Italia, de 12 ani. Familia Laslau vine in fiecare vara acasa. “Sa scrieti acolo, la ziar, ca nici macar in Italia nu este posibil ca, din munca cinstita, sa iti poti ridica o vila in doua-trei luni, asa cum se intimpla in Romania. La iesirea din Bacau au inflorit vile care anul trecut nici fundatie nu aveau, si acum sint gata. Cum este oare posibil asa ceva?”, se intreaba Ioana Laslau, fata de 17 ani, facind referire la cartierele in care stabii locali si-au cladit vile marete. Ca mentalitatea este alta dupa citiva ani petrecuti printre straini, o recunoaste omul mai cu experienta: “Poate o sa venim inapoi cu o alta mentalitate. Fiecare trebuie sa faca o “reciclare” pe pielea lui intr-o tara civilizata. Daca ar avea toti sansa sa munceasca in strainatate si apoi sa revina in tara, poate ca altfel ar arata Romania”, spune Ioan Laslau.

“Nu toti romanii care ajung in Italia vin sa munceasca”; “Atita carte ca sa spal batrini la fund?”

Majoritatea celor care au plecat aveau studii medii. Au existat insa si cazuri de absolventi de facultate care au facut pasul. Dana Mocanu a terminat Facultatea de Textile la Iasi. “Un an am stat pe la usi. Nimeni nu avea nevoie de tineri. Locuiam impreuna cu parintii, intr-un apartament de doua camere. O prietena mi-a spus ca pleaca in Italia. Am ezitat: atita carte ca sa spal batrini la fund? Intr-o clipa de disperare, am luat decizia. Un an am stat cu o batrina. Acum sint operator pe calculator la o firma de arhitectura din Roma”, povesteste Dana. Elena Maria Pascu a facut pasul la 40 de ani. Era functionara la un birou, divortata, si cu un copil in intretinere. “Aveam sentimentul ca nu o sa mai tina mult timp “frecatul de hirtii”. Nu aveam bani sa-i cumpar copilului nici incaltari. Carne aveam la masa doar o data pe saptamina. Baiatul era in crestere si plingea noaptea de foame. Intr-o zi de salariu, m-am hotarit”, povesteste Elena. Singura printre straini, a razbatut greu. Dar a reusit. De sase ani, de cind e plecata, lucreaza in acelasi loc: are grija de o contesa. “Am vazut lumea pentru ca batrina calatoreste mereu. Nu cred ca apucam vreodata sa ma gindesc macar sa ajung in Baleare daca nu plecam.”

Familii intregi, mutate la Milano

Alungati de saracie, peste 300 de tineri din satul vasluian Munteni de Sus, comuna Tanacu, au plecat la munca in Italia, in special in orasele Milano si Torino. In concedii, la fiecare doua porti din sat vezi masini cu numar de Italia.
Familia Alexandru Ignat are acolo 5 membri, familia lui Vasile Balau are, pe linga capul de familie, inca 6 fii (care in timp si-au adus si sotiile), Ion Vartolomei - 4 membri, Vasile Birladeanu - 4 membri, Ion Andronache - 5 membri. Acestia se intilnesc in fiecare duminica in cite un parc, unde joaca fotbal, tenis, table sau rummy. Sandu Andronache s-a intors de curind de la Milano, la volanul unui superb Chrysler. Munceste in Italia, alaturi de sotie si patru frati. De ceva timp, si-au adus si copilul alaturi de ei. Din pacate, drumurile noastre romanesti i-au stricat o roata de la masina, astfel ca omul spune ca nu vrea sa-si mai bage automobilul pe toate drumurile.

O nunta ca-n povesti

Locuitorii din Munteni de Sus si Satu Nou au vazut si o nunta ca-n filme. Zeci de masini scumpe, cu numar de Italia, meseni imbracati in haine scumpe, agitatie deosebita. Iosif Ignat, care lucreaza in Italia alaturi de logodnica sa, s-a gindit sa oficializeze relatia. Oamenii povestesc ca locul unde s-a tinut nunta era ca un salon auto. Socrul baiatului lucreaza si el de ani buni impreuna cu baietii, in timp ce majoritatea nuntasilor au venit din Italia pentru a fi alaturi de prietenii si colegii lor. Asa cum era de asteptat, pe masa s-au aruncat sume mari de bani, atit lei cit si euro.

De la asistent veterinar la zidar

Trei asistenti veterinari din comuna au abandonat meseriile pe care le aveau in tara si au plecat la munca, tot in Italia. Ei lucreaza in constructii, ca zidari sau timplari, cistigind de citeva ori mai mult ca in Romania. Tot din Munteni de Sus a plecat si fostul inginer-sef de la Agromec, dar nimeni nu stie ce meserie practica. “In general, spune primarul, oamenii lucreaza in constructii, ca zidari, timplari, fierar-betonisti. Pe ici, pe colo, cite unul e barman sau munceste la cite o ferma. Sotiile lor lucreaza ca menajere sau in cadrul fermelor. Este un lucru bun ca sint atit de multi la munca in Italia, dar si in Anglia, Canada sau Spania. Dupa ce se intorc acasa, acestia isi fac case sau investesc in masini. Este bine pentru comunitate”, adauga primarul comunei, Vasile Anton. (Teo Popescu)

“Italienii nu vor sa investeasca si intr-o afacere”

Francisc Imbrea, viceprimarul de Garleni, e mindru ca, in satele din care lumea a plecat masiv in strainatate, se construieste “pe rupte”.
Are insa o mare suparare: “Ma doare ca sint atitia oameni plecati si nu se vede nimic pentru comunitatea locala. Vin atitia bani si nici o investitie! Nimeni nu vrea sa deschida o firma, sa ofere locuri de munca. S-ar putea prelucra lemn, s-ar putea face o firma de constructii. Toata lumea investeste insa doar in familie: masini luxoase, vile”, spune viceprimarul Imbrea.

“Strainii” au pompat in economia judetului aproape 40 de milioane de euro

De la jumatatea lunii iulie, in Bacau au reinceput sa soseasca cei plecati la munca. Ghiseele de schimb ale bancilor comerciale au fost luate cu asalt, zilnic, de “italienii”, “spaniolii” sau “irlandezii” veniti in concediu.
Banii economisiti afara au fost transformati in lei. Constantin Grecea, manager de relatii la BCR Bacau, spune ca “s-a inregistrat o crestere semnificativa atit a umarului de operatiuni, cit si a sumelor tranzactionate” si ca s-au schimbat, cu preponderenta, euro. Pentru a face fata solicitarilor, conducerea bancii a mai pus la dispozitia clientilor un ghiseu de schimb valutar.
Specialisti bancari estimeaza ca, numai in aceasta vara, au fost “pompati” in economia judetului Bacau aproximativ 40 de milioane de euro, bani veniti exclusiv de la cei care lucreaza in strainatate.
Teoretic, fiecare dintre straini a cheltuit sau a depus in bancile din Bacau cel putin cite 1.500 de euro.

Medicii stomatologi si-au aminat concediile

Pentru medicii stomatologi, a devenit o obisnuinta in ultimii ani sa-si amine concediile pentru luna septembrie sau sa plece in vacanta in august. Nimeni nu-si permite sa faca abstractie de “italienii” care vin sa-si repare dantura.” Aici ma costa citeva sute de euro ceea ce in Italia m-ar costa citeva mii”, spune Maria Apostol, o romanca pe care am gasit-o la usa unui cabinet stomatologic. Medicii cu renume sint si cei mai cautati si lucreaza cu programari facute cu multe zile inainte. “In august, impreuna cu sotul meu, si el medic Stomatolog, am lucrat de dimineata de la 7.00, pina seara la 23.00. Daca de azi si pina vara viitoare nu mai am nici un client nu este nici o problema: am pus bani deoparte sa traim un an”, ne-a declarat o tinara doctorita. “Italienii” pot fi vazuti nu doar la stomatolog, ci si la oftalmologi, orelisti sau ortopezi.

Vinzarea de gresie si faianta scumpa a crescut spectaculos

Dupa ce si-au cumparat locuinte noi, sau le-au construit, in cazul celor de la tara, “italienii” au trecut la refacerea finisajelor interioare.
Magazinele firmelor SSAB sau Delta sint preferate, pentru ca aici se gasesc gresie, faianta sau instalatii sanitare ultimul racnet, adeseori produse chiar in tarile in care muncesc cei aflati acum in vacanta. “Vinzarile noastre la gresie si faianta scumpe au crescut, in luna august, cu 60a in Bacau si 80a in magazinele din judetul Vrancea. Comercializam gresie si faianta italiene si spaniole si magazinele noastre sint, de o luna de zile, pline pina la refuz de cumparatori”, spune Mihai Slic, patronul firmei SSAB.

Pretul apartamentelor a sarit cu un milion de lei pe zi

Dupa ce au plecat din cauza lipsei unei locuinte, bacauanii reveniti acasa si-au investit economiile in apartamente. La inceputul lunii august, cind cei plecati la munca in strainatate au revenit masiv in oras, pretul apartamentelor a sarit cu un milion de lei pe zi. Un apartament cu doua camere care, in urma cu doua luni, costa 300 de milioane de lei, acum se vinde cu 350 de milioane de lei. O garsoniera s-a vindut cu 7.500-8.000 de euro, ajungind si la 10.000 de euro in zona centrala.

Vinzari record la magazinele de rochii de mirese

Bacauanii care muncesc in strainatate nu vin acasa doar sa-si vada rudele, ci si sa-si rezolve probleme legate de starea civila. Nuntile si botezurile se fac in Romania. In ultimele saptamini, la Starea Civila din Bacau a fost o asemenea inghesuiala incit s-au facut cununii civile si lunea, miercurea sau joia. Magazinele de obiecte de nunta au inregistrat vinzari-record. “Daca pina acum vinzarea a fost de 125-20 de milioane de lei la doua saptamini, acum a crescut la 80 de milioane de lei. In august am avut vinzari de pina la 200 de milioane de lei”, ne-a declarat Daniela Cimpeanu, patroana unui magazin de profil

Vinzarea de bors la plic a crescut de cinci ori

De citeva zile, “italienii” incep sa bata in retragere. Concediile sint pe sfirsite si oamenii se pregatesc sa plece inapoi, la munca. Din Romania nu pleaca incarcati de pachete, asa cum vin. Si totusi, mamele mai strecoara prin plase citeva borcane cu zacusca proaspata sau dulceata de cirese amare. Ceva insa tot cumpara: bors, la pliculet, usor de folosit si inexistent prin tarile spre care pleaca. “Daca pina acum se vindeau in magazinul Metro 10.000 de plicuri de bors pe saptamina, acum media este de 50.000 de plicuri”, ne-a declarat reprezentantul firmei care produce borsul la pachet.

“Cistig bine, am casa, doua masini si tot nu imi gasesc locul”

Luna august trasforma si orasul Fagaras intr-o mica provincie italiana plina de forfota. Straziile sint mai pline ca niciodata de masini luxoase, cele mai multe BMW-uri si Mercedes-uri negre, inmatriculate in Italia. Magazinele, parcarile, discotecile, localurile se umplu acum de oameni mai mult decit in orice alta perioada a anului. Majoritatea sint bine imbracati, galagiosi si vorbesc italiana intre ei. Chiar daca nu o italiana corecta. Sint de fapt fagarasenii care au plecat la munca in Italia si care s-au stabilit acolo. An de an, in august, luna in care italienii isi inchid fabricile pentru vacanta, fagarasenii “adoptati” de Italia obisnuiesc sa revina acasa. Comerciantii sint cei mai fericiti pentru ca au si ei o luna extrem de buna. In ultimii 13 ani, fagarasenii au plecat cu miile in strainatate. Aproape 14.000 stau in Italia. Unii s-au stabilit in Canada, SUA, Noua Zeelanda.

Regrete

Printre miile de fagaraseni care au luat drumul Italiei se numara si Ioan Mesaros, in virsta de 29 de ani. A plecat in 1995. “Eram student la Drept, intram in anul IV, si am renuntat la facultate ca sa fac bani. Cind revin in tara si ii intilnesc pe fostii mei colegi, care sint procurori sau avocati, regret! Desi nu ma laud ca imi place in Italia, nici nu m-as intoarce sa traiesc in Romania. Desi stau bine acolo, cistig bine, am casa, doua masini, tot nu imi gasesc locul”, spune Ioan Mesaros. “Cind am ajuns in Italia, am cautat cartierul “Prima Forta””, unde locuiesc mii de romani, cei mai multi fagaraseni. Cind am ajuns, am vazut un grup de vreo 40 de oameni care asteptau la coltul strazii.
De data aceasta am folosit dictionarul sa-i intreb unde este strada pe care locuia prietenul meu. M-au lasat sa ma chinuiesc si abia apoi m-au intrebat, in romana, ce vreau de fapt. Erau romani care asteptau sa fie dusi la munca la negru. Asa lucrau toti pe acolo. Mi-am gasit si eu de lucru, chiar din a doua zi, in constructii. Dupa o vreme, prietenul la care am stat mi-a marturisit ca nu i-a parut bine cind s-a trezit cu mine la usa. Asa sintem toti romanii acolo, fugim unii de altii”, povesteste Ionut.
Dupa munca in constructii, Mesaros a lucrat ca ajutor de zidar, apoi ca ajutor de fotograf. “Intr-o zi insa am hotarit sa aleg o zona in care sa locuiesc, undeva unde sa nu fie romani, si asa am ajuns in localitatea in care stau acum, Villar Dora, provincia Torino, la 10 km de granita cu Franta si 80 de cea cu Elvetia. Am ales-o de pe harta. Am venit acasa si m-am casatorit cu o fata de aici. Ar trebui sa-mi fie bine, dar oamenii de acolo sint reci. Lucrez la o fabrica de fibra optica, iau 14 salarii pe an, lucrez opt ore, am doua vacante pe an si un salariu frumusel”, isi incheie povestea Ioan Mesaros. Nu toti fagarasenii plecati in Italia au avut norocul lui Mesaros. Cei mai multi dintre ei insa nu vor sa vorbeasca despre sacrificiile pe care le fac pentru a stringe bani cu care sa se intoarca in tara ori sa-si intretina familia ramasa acasa. Mai norocoase sint fetele care-si gasesc cite un sot.
O tinara revenita acasa din Roma, care doreste sa ramina anonima, povesteste ce a insemnat pentru ea Italia: “Am muncit la negru, pe bani putini , ca o sclava. Am facut mari sacrificii. Locuiam mai multi intr-o camera. Altii dormeau in rulote. Romanii se poarta foarte urit intre ei, nu se ajuta deloc si chiar isi fac probleme unii altora, din invidie. Multi dintre fostii mei colegi de scoala sau prieteni din Fagaras nici nu m-au mai recunoscut acolo”,spune fata.(Camelia Csiki)

Peste 11.000 de fagaraseni s-au mutat in Italia

Primarul Fagarasului spune ca, incepind din 1990, aproape 20.000 de localnici au plecat peste granita. Alte citeva mii de sateni din localitatile din jurul Fagarasului au devenit si ei italieni sau au primit acte pentru sedere si munca in Italia. Exista familii care au plecat in intregime, astfel ca, in timpul anului, sint scari de bloc in care ramin doar unul-doua apartamente ocupate. Restul usilor sint incuiate chiar cu grilaje din fier si lacate."

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

Bogdana spune:

cititi comentariile de genul... sint f interesante
"..ce vor face copiii nostri..? de ce trebuie sa spele romanii wc-urile europei?munca nu e rusinoasa,dar de ce nu au spus acum 13 ani la Europa Libera ce va insemna lumea libera pentru noi?
sunt doctorand in economie si fac doctoratul la o universitate prestigioasa dintr-o tara vestica, cu una dintre cele mai vechi democratii..
ca economist, incerc sa analizez la rece, asa cum un medic analizeaza corpul pacientului,ce este rau in economia si societatea romaneasca..
securitatea, spun unii..baronii locali..spun altii..politicienii corupti..alte voci.Toate astea exista,le vedem, le simtim..toate relele care genereaza dezastrul..Romania pustiita a anului 2003.
Dar trebuie sa fim constienti..baronii locali,securistii..etc nu sunt niste persoane malefice..care s-au unit sa distruga Romania..sunt niste mici oportunisti,cu singura vina de a fi mai rapace decat media si mai opaci..ca sa isi dea seama ca de fapt isi taie craca de sub picioare..
dar toata aceasta criza structurala, toata nebunia, sunt consecinte a ceea ce se numeste tranzitie, a situatiei infernale in care a fost aruncata Romania si in care este sistematic tarata si mentinuta..
sa nu fim naivi, surorile noastre democratice nu vor egalitate pentru catei..
nu cred intr-o conspiratie mondiala..dar cred in existenta consiliilor de actiune, a consiliilor de analiza..
germania a fost reconstruita prin munca sustina cu bratele a nemtilor, cat de tenace ar fi fost ei?nu, prin infuzii uriase de capital si prin facilitati comerciale fantastice..japonia ar fi fost japonia de azi fara un suport fabulos,din parte celor care trebuiau sa steraga cumva grozavia care o facusera?
Eu cred in destinul Romaniei..tara asta a fost mai incercata decat este acum..cand toate imperiile trageau cu ghearele de corpul ei plapand.Au furat baronii..au furat securistii..rusine lor..rusinea copiilor lor..rusine lor..dar nu au furat mai mult decat turcii si fanariotii si rusii, si nemtii..si altii..si ce?A pierit limba..a pierit neamul?
Am putea sa acuzam, ce folos?Niste oameni asa de mari sa ne pierdem vremea cu niste neispraviti..
O natie are viata ei proprie..e ca un organism..sufera,e napadita de boli si de paraziti..dar la un moment dat are puterea sa nasca anticorpi..un brancovean, un stefan, un mihai, un vladimir..
Saraca Romanie..greu iti este tie azi..
Eu sunt un tanar..stiu ca mai sunt ca mine sute, mii..in tara sau imprasitati in lume..nu sunt nici optimist, nici pesimist..ma doare sufletul cand vad urgia ce ne prapadeste neamul, dar am invatat sa rabd, imi fac treaba..arat ca roman inseamna si altceva decat vor ei sa vada..
Romanie, eu iti mai dau o sansa.. dau o sansa celor carora le tremura sufletul ca nu pot sa traiasca in tara lor o viata demna.. dau o sansa copiilor tai nenascuti..
Arata-ne Doamne noua calea ca sa ne ajutam singuri.."

Yasmine spune:

Katink spune:

Corect Yasmine!

Katink

Timpu-i un ac, iar noi suntem ata din el...

lilach spune:

GASESC SCRIS :"Marinaa ai dreptate:" Este o tara atat de frumoasa dar uneori iti pare rau ca este populata." si eu gindesc la fel."
Asta spuneau ironic britanicii cind coloniau o tara tropicala, recent a fost folosita in mod ironic de cei ce vor sa investeasca chipurile in afaceri tara avind resurse, insa nu au pe cine pune la o treaba prost platita.

GASESC SCRIS :"Pot spune doar atit...locuiesc intr-o tara care are doar 55 de ani si daca a-ti vedea ce au realizat a-ti ramine uimiti,dar alta este mentalitatea oamenilor..."
NU e vorba de mentalitate ci de surse financiare.
vreau si eu o lista cunoscuta cu oamneni intr-adevar bogati in ro si diaspora (asa ca etalon - cind o casa adevarata aici in oras costa cel putin jumate de milion, la neptun un HOTEL am inteles ca e doar 2 milioane)

Bogdana...poate iti aduci aminte de cuvintele tale...

"Un sfirsit e un inceput..."

ella& laura,andrei,andra

dyana spune:

Lilach, nu te supara ce te intreb, te rog, cum poti sa traiesti in Israel cu atatea bombe in jur? Practic acolo e razboi tot timpul, nu?
Vroiam mai de mult sa intreb pe cineva care traieste acolo.
Diana

lilach spune:

quote:
Originally posted by dyana

Lilach, nu te supara ce te intreb, te rog, cum poti sa traiesti in Israel cu atatea bombe in jur? Practic acolo e razboi tot timpul, nu?
Vroiam mai de mult sa intreb pe cineva care traieste acolo.
Diana

Citeste "PAMINTUL SFINT"....poate ai sa intelegi ceva...

"Un sfirsit e un inceput..."

ella& laura,andrei,andra

Bogdana spune:

...germania a fost reconstruita prin munca sustina cu bratele a nemtilor, cat de tenace ar fi fost ei?nu, prin infuzii uriase de capital si prin facilitati comerciale fantastice...

Te contrazic, citeshte istorie shi ai sa vezi ca Germania a fost reconstruita cu ajutorul emigrantzilor italieni shi turci, care au facut muncile de jos.
Corinna

RASPUNS:
IN PRIMUL RIND NU AM SPUS EU ASTA
am facut un copy paste - de titlu informativ
nu stiu care din noi ar trebui sa studieze istoria
da platiti cu ce?
Hei moderatori! asta inseamna atac la persoana ce face Iasmine?

Yasmine spune:

Hei draga mea, nu e nici un atac, ci te indrumam sa citeshti istorie, nu am zis ca eshti asha sau pe dincolo, aia era atac la persoana. Traiesc in Germania, shi cunosc cite ceva din istoria Germaniei, shi de aia itzi spun ca nu prea mai erau bratze de nemtzi sa construiasca Germania, ca picasera in razboi, sau lucrau in Siberia in lagarele taicutzului Stalin; cei care din ruine, shi maldare de moloz au recuperat caramizile au fost femeile (asha numitele Trümmerfrauen) shi copiii. Cu materialele obtzinute s-a construit Germania de catre italieni shi turci.

Corinna

P.S. Daca mai ai chef sa ne disputam te invit la sectziunea dispute a Forumului.

Bogdana spune:

bun, era o ruina

dar strainii au muncit oare gratis

nu luau si ei un salariu?
americanii nu i-au ajutat si
acu' le reproseaza ca au uitat?
nemtii sint harnici, insa din cioburi
nu poti face nou nimic.

Eu nu recomand nimic nimanui.

ar fi bine sa fie inchis subiectul asta
ca sa nu deranjeze pe nimeni
l-as inchide eu dar nu stiu cum
cum zice si neamtu timpul costa bani
asa ca auviderzen