concursurile scolare si influenta asupra copilului

bird70 spune:

La 20 si ceva de ani nu mai este copil si in virtutea acestui fapt ar trebui sa-si ia viata in maini si sa 'profite de capacitatile' lui si sa urmeze calea pe care o doreste in viata. Nu ar fi nici primul si nici ultimul care se razgandeste in privinta carierei si se reprofileaza.

rrox3 spune:

Bird70 ar trebui, usor de zis, mult mai greu de facut - pentru el. Fiindca asta ar insemna sa accepte ca parintii lui au gresit, si odata cu asta ar trebui sa accepte ca parintii lui nu l-au vazut pe el, asa cum era, au vazut doar ce si-au dorit ei sa vada, l-au considerat proprietatea lor si au hotarat pentru el. Uite, tatal lui nici acum nu-l crede in stare de nimic, se framanta tot el sa-i rezolve baiatului problema... Gandeste-te ca asa l-au tratat toata viata... Si baiatul a facut tot ce a putut si s-a pliat pe imaginea lor despre el, ca sa nu-i dezamageasca. Crezi ca s-a simtit iubit neconditionat? Eu nu cred. Si ar trebui sa accepte asta odata ce ar realiza ce e gresit in viata lui. Si asta e extrem de greu de acceptat, uneori chiar de neacceptat.
Nici el probabil nu stie bine cine e defapt si ce e cu el. Dar cand copilul e determinat sa ridice fortificatii de aparare intre constient si subconstient pentru a-si apara iluzia ca e iubit neconditionat, e dispus sa suporte multe in apararea lor, chiar daca pare lipsit de sens pentru ceilalti.
In fine, e o discutie lunga.


Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

rrox3 spune:

Parintele se gandeste ca ar fi gresit cand i-a permis sa urmeze liceul pe care si-l dorea Ca nu l-a fortat mai mult si mai din timp
Mai bine s-ar gandi ca a gresit cu Dreptul si ar recunoaste asta in fata baiatului. I-ar permite in felul asta si lui sa-si indrepte viata spre ce-si doreste si sa-si pastreze in acelasi timp parintii. Asta l-ar ajuta cu adevarat.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

bird70 spune:

Parintii au gresit, fara indoiala, dar nu cred ca as merge asa departe sa spun ca nu il iubesc. In Romania societatea este inca foarte traditionala in care parintii decid pentru 'binele copiilor', motivul nu este lipsa dragostei ci traditia si nevoia de control a parintilor. Da, trebuie sa accepte ca parintii au gresit, ca el a pierdut din cauza asta dar nu e cazul sa mearga atat de departe sa creada ca nu il iubesc neconditionat.

Acum ce a fost a fost, nu mai poate schimba. Ce poate face este sa DECIDA ca e adult si sa-si ia viata in maini. Sa-si caute job, sa se mute de acasa si apoi sa se recalifice intr-un domeniu in care v-a face ce ii place.

Eu am plecat la 18 ani de acasa si a fost o decizie foarte buna. Am sa incurajez copiii mei sa stea pe picioarele lor imediat ce fac 18 ani, fie ca inchiriaza o camera cu altcineva, fie ca muncesc sa-si plateasca chiria la un camin de studenti.

filofteia spune:

Printele gandeste ca a gresit si cu liceul de arta si cu dreptul, ca ar fi trebuit sa-l indrume spre alta cariera, cea de inginer (asta suntem noi ), dar din cate il stiu eu pe copil, nu era pentru asta, nu a avut nici o chemare spre materiile fixe, iar asta se vede de mic. Am incercat sa-i spun asta, dar am senzatia ca si colegul meu este in pragul unei depresii.

Bird tu esti un caz fericit, esti puternica, dar nu toti sunt la fel. Unii o iau greu de la inceput, nu stiu sa supravietuiasca singuri.
De fapt am senzatia ca acesti copii nu stiu decat sa invete, nu mai stiu sa faca altceva, iar acum cand trebuie sa puna in practica s-au blocat.

rrox3 spune:

Asta e foarte discutabil si neintelegerea porneste de la ce denumim "iubire" fiecare dintre noi. Eu ma gandesc la iubirea autentica, iar in cazul discutat vad alt soi de "iubire". Adica eu nu concep iubirea fara respect. Sa-i controlezi asa de abuziv viata copilului tau numai respect nu dovedeste.
Poate ar merita un topic separat iubirea asta parinteasca, pe care - nu stiu cum se face - dar toti parintii pretind ca o ofera si numai o parte dintre copii o simt pogorandu-se asupra lor. Si hai sa nu cadem in capcana aia cu "copilul e de vina".

In rest, asa cum spune si Filofteia, tu esti altfel. Asa cum si eu sunt altfel. Nu putem pretinde tuturor sa ne semene, nici mie, nici tie.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

rrox3 spune:

In cazul asta, poate ai putea sa-i sugerezi sa-si indrume baiatul catre ceva consiliere psihologica. Se pare ca are nevoie.
Pe tata il chinuie remuscari gresite dupa parerea mea. Pare suparat pe el ca s-a lasat luat de val si l-a trimis la Drept (probabil vreo fantezie de-a lui neimplinita) in loc sa-l faca fix copia lui, ca asta era drumul sigur, batut si stiut: inginer Exemplul tipic de parinte care nu realizeaza cel mai simplu fapt: copilul lui este alta persoana, diferita de el.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

mariamunteanu spune:

mariamunteanu spune:

mariamunteanu spune:

De asta se vorbeste atat in ultimul timp despre inteligenta emotionala. Ar trebui sa punem mai mult accent pe pregatirea pt. viata a copiilor nostri, decat pe formarea lor ca intelectuali. E ca si cum construiesti o casa cu o fatada frumoasa pe o fundatie subreda.

Cand parintele se intreaba "unde am gresit, ca l-am indrumat la Drept in loc de Politehnica ?", va raspund eu: a gresit incontinuu de cand s-a nascut copilul.

Maria