Cum sa procedez?

E vorba de baiatul meu de 6 ani si jumatate!
Problema e ca lui nu ii place sa faca nici o activitate sportiva sau artistica; ma uit in jurul meu, si majoritatea de fapt cred ca in proportie de 99% toti copii au cate o activitate extrascolara. El nu vrea nimic; nu are nici un talent deosebit, nu il atrage nimic; de fapt ii place matematica si fotbalul; cu matematica e ok; el e acum la gradi, dar a rezolvat toate exercitiile din caietele de cls. intai, nu vreau sa mergem mai departe cu asta; iar fotbalul... are doua picioare stangi si e foarte impiedicat; oricum am sa-l dau de la anul pentru ca acum nu il primeste aici la noi.
Acum, prietenii lui fac dansuri, karate, inot, lectii de muzica, pictura, etc. El nu vrea absolut nimic!!!
E adevarat ca marea majoritate sunt obligati de parinti; aici intervine dilema mea: sa-l inscriu undeva impotriva vointei lui? De fapt am raspunsul la asta: nu voi face asa ceva; dar cum sa il conving sa doreasca singur sa faca ceva?
Nu vreau sa-l fortez, nici nu se pune problema, dar mi-as dori sa faca un sport, ceva, mai ales ca in ultimul timp s-a cam dolofanit!
Deci, cum sa-l stimulez sa-si doresca asa ceva?

filofteia spune:

Nu impotriva vointei lui...
Spui ca-i place fotbalul...la 6 ani eu cred ca totusi n-ai cautat prea adanc sigur gasesti un club privat macar. Asa ti se pare tie ca are doua picioare stangi...si pana la urma si daca le-ar avea, daca-i place trebuie dus.

anya spune:

Laura, eu am 2 baieti, dar cel mare (6 ani) ca si al tau, avea doua picioare stangi. Pe la 3 ani l-am dat la inot (a vrut el) dar dupa vreo 4 luni s-a speriat de ceva (cred eu) si n-a mai vrut. Nu l-am mai dus, am mers eu in weekend-uri cu el la piscina si acum baga 2 bazine singur (cam ca un caine, dar e fericit ca nu mai are nevoie de manecute). Eram cam stresata ca de 2 ani nu facea nici-un sport organizat iar baiatul e voinic (inalt, cumpar haine de 9-10 ani) dar cam intepenit. Ei, si a vazut copilul un desen animat - Kung Fu Panda - si si-a exprimat dorinta sa faca si el asa. Kung fu n-am gazit in zona, dar karate da. Face de aproape 6 luni, inca are centura alba, dar pot sa-ti spun ca mai are cativa centimetrii si face spagatul, incepe sa aiba doua picioare drepte, a devenit mult mai disciplinat, merge cu placere la sala (de fapt asta mi se pare cel mai important) si culmea, a luat si locul 3 la un concurs zonal, acum urmeaza sa mearga la campionatul national, la Cluj. In 6 luni, dintr-un ingramadit!

De ce ti-am povestit toate astea...Pentru ca e important sa vrea, sa-si doreasca f mult un lucru iar tu sa te dai peste cap sa-l ajuti la asta (vorbesc de sport sau alte aptitudini nu de cumpararea de roboti si masinute). Daca el isi doreste foarte tare fotbal, cauta un club unde sa-l primeasca. In National stiu ca merge la fotbal baietelul unei colege (baietelul nu are inca 7 ani), deci cred ca se poate sa gasesti si tu un club care sa-l primeasca (insista si tu, da si o spaga daca e musai).

Tonnia spune:

Eu am alta parere, multi refuza din capul locului fara sa incerce macar! As face o intelegere: daca dupa 3 sedinte tot nu vrea mi se pare corect sa nu mai mearga. Dar macar sa vada despre ce e vorba. Multi refuza orice e nou sau le e lene pur si simplu sau le e teama de necunoscut sau ce motive or mai avea.
Sa-si aleaga el din mai multe variante dar sa incerce ceva!

matahut spune:

Tonnia, sunt de acord cu tine. Multi copii refuza pur si simplu, fiindca asta inseamna ceva nou, ceva de care poate le este teama, ceva ce presupune un efort, iar ei prefera sa stea sa se joace. In fond, sunt copii, e normal sa li se para joaca cel mai atractiv lucru.
Eu am avut pana acum cu cea mare 2 experiente ratate - dans si inot - ambele au tinut 2 luni. Dupa acest timp, copilul a inceput sa se prinda ca este vorba de munca...si nu i-a mai convenit (de unde la inceput era innebunita sa mearga). Probabil ca de vina sunt si profii de care am dat si care nu au fost in stare sa ii invete pe cei mici prin joc. Una e sa incingi un joc cu mingea in bazin, sa ii pui sa inoate pana la minge etc si alta sa le comanzi sa faca 1 spate, 1 bras, in fine. Ei vor campioni, asta vad in fiecare copil si atunci actioneaza ca atare - fortandu-l de cele mai multe ori. Atunci cand se simt constransi, unii copii, refuza sa mai meraga, chiar daca, in principiu, activitatea le place.
Si eu ma uit cum toti copiii din jurul fetei mele au 1, 2 activitati extra la care merg cu bucurie. EU sunt satula de munca de convingere: "Hai, ca e frumos" "Hai ca stam putin", ce DUmnezeu, pana la urma trebuie sa ii faca placere, nu?
Vazand ca cel mai mult ii place sa deseneze, m-am orientat acum spre desen-pictura. Merge de 3 sapt si ...sper sa se acomodeze. Acolo toti copii par relaxati, ea....poate si fiindca e mai mica, poate si fiindca asa e ea...se tot fasoleste, ca sa stau in spatele usii sa o astept (2 ore!!!), ca o doare burta - durere care ii trece imediat ce incepe sa picteze. O iau de acolo foarte vesela si multumita, dar inceputul este inca cu probleme. Banuiesc ca e un fel de timiditate cu alint la mjloc. Daca merge bine, daca nu...mai lasam si incercam mai tarziu.
Laura, te inteleg deci foarte bine. Nu vei putea sa il duci impotriva vointei lui, dar ai putea incerca sa gasesti ceva ce il atrage si apoi sa te orientezi spre un centru in care profii sa stie sa lucreze cu copiii...A, si poate nu ar fi rau sa meaga impreuna cu un prieten, cu un coleg. In felul asta adaptarea va fi mai usoara.

Editez: Am uitat sa spun ca fetita mea are aproape 6 ani.

happiness spune:

Mie mi se pare ca ar merita sa faci un efort sa il convingi sa aiba si o alta preocupare decat gradinita.Fetita mea face dans,dar cred ca orice sport ii caleste atentia,concentrarea,il responsabilizeaza,il ajuta sa se organizeze,sa socializeze...Nu vad decat avantaje de pe urma practicarii unei astfel de activitati.Ma gandesc ca ai putea sa il convingi sa mearga de 2-3 ori in mai multe parti ,sa vada cum e si sa il pui sa aleaga ceva.Ce vrea el,ce il atrage pe el,dar sa faca totusi ceva pentru ca e pacat sa piarda timpul doar in fata TV-ului si calculatorului.

danamiha spune:

Cata dreptate ai...

simali spune:

Numai legat de sporturi.

Eu am discutat cu mai multi antrenori (de fotbal, atletism, karate, baschet) si ei spun ca varsta optima de incepere a unui sport (in afara de gimnastica) este 10-11 ani. Ca atunci copilul chiar poate sa vrea sa trateze cu seriozitate asa ceva. Pana atunci e mai mult joaca, multi copii obosesc si pe la 10-11 ani (exact cand ar trebui sa inceapa ceva rezultate si se poate pune problema de formare prin sport) copiii se plictisesc si renunta.

Am avut si eu ideea asta ca sa-l duc sa faca miscare regulat fie ca vrea sau nu. Si am realizat ca era gresita. Noi, ca familie facem miscare (iarna ski, patinaj, vara tenis, baschet, etc.) si copilul vine cu noi. L-am inscris in vacanta de vara la niste cursuri de tenis, iarna ia lectii de innot la bazinul acoperit. Dar chesti ocazionale, gandite mai mult sa invete sa inoate sau sa joace tenis, fara pretentii.

Sportul te modeleaza daca-l parctici regulat si cu seriozitate. Altfel copilul invata ca daca n-are chef poate sa nu se duca, poate sa schimbe toata ziua sportul pe care-l face (azi vreau fotbal, maine vreau baschet, poimaine ciclism, etc.) si in loc sa se castige educatie prin sport se obtine mai mult o frunzarire neproductiva si incet incet o scadere a increderii pe care copilul o are in fortele proprii.

"Calea de mijloc este calea ZEN"

Alice

tlaura spune:

Multumesc tuturor pentru raspunsuri!
Am gasit o echipa de fotbal chiar aici in parcul de langa noi! Nu stiam ca primesc asa de mici (de la 5 ani). Ieri a fost primul antrenament, si a fost superincantat! Acum astept sa vedem cat o sa-l tina! Simali are dreptate; ei obosesc foarte repede! Mai ales daca nu sunt obisnuiti cu miscarea, mai ales dupa o iarna in care mai mult a stat in casa...! Ieri am crezut ca mor eu de oboseala cand il vedeam alergand pe teren, rosu ca focul, si mai iesise si soarele care ii batea in cap! Noroc ca e o echipa numai din copilasi, de abia formata, iar antrenorul ii trimitea din sfert in sfert de ora sa bea apa!
Tonnia, sfatul tau e foarte bun; asa as fi procedata daca nu gaseam echipa asta!
Odata cu el, s-au mai inscris si alti doi prieteni de-ai lui, iar in echipa e si un coleg din clasa!
Acum astept sa vad ce se mai intampla!
Inca o data, va multumesc tuturor pentru raspunsuri!