Despre un viol petrecut acum 20 de ani.....

emilia_m spune:

Din pacate unii parinti nu sunt... parinti!
Imi pare foarte foarte rau pentru ce ti s-a intamplat si sper ca viata pe care o vei avea de acum inainte sa fie atat de buna incat sa compenseze suferinta de pana acum.


...Cu regret remarc ca lumea in care traim este departe nu doar de perfectiune dar si de normalitate!...

P.S.: Fiti tari fetelor!


Emilia M

Copii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

adana spune:

Si eu am patit-o cu un prieten de familie.Aveam 23 de ani.Am singerat 2 zile.Am spus peste citiva ani unei prietene care mare lucru nu a putut sa ma ajute.
Am plecat din tara si asta m-a ajutat caci nu mai sint sanse sa ne intilnim.Si m-a ajutat si baietelul meu.
E greu de povestit,rusinea si ca poate a fost vina mea....

LauraNicole spune:

NU A FOST VINA TA!A FOST VINA ACELUI IDIOT CARE NU A INTELES CA NU INSEAMNA NU!
Scuze pentru CAPS dar .....

Life is something precious so enjoy it and try to take what s good from it!

adana spune:

Vroiam sa sterg postarea mea,de rusine,probabil sint citeva persoane care ma cunosc si nu as vrea sa se afle,nu au stiut decit 2 persoane de ceea ce s-a intimplat pina am scris aici.Nici macar sotul nu stie,banuieste el ceva dar nu am curaj si taria sa-i spun...

micheline spune:

Vad aici 2 categorii de persoane:
cele care au trecut printr-o astfel de experienta traumatizanta, si cele care le compatimesc pe primele si spun ce au face ele intr-o astfel de situatie. Nu vei sti niciodata cum reactionezi intr- o astfel de situatie. Depinde de moment, depinde de tine ca persoana. Nu poti sa iti construiesti un scenariu si sa crezi ca asa se va intampla.
Era prin 1992 cred, locuiam in Brasov, impreuna cu doua colege de apartament. Veneam de la Bucuresti, fusesem in delegatie, aveam o geanta plina de carti, aveam si vreo doua carti in mana, in fine. Ajunsa in gara din Brasov iau repede tramvaiul pentru ca era seara si tarziu si ma grabeam spre casa. Pentru a ajunge acasa trebuia sa merg pe o straduta paralela cu o piata, iar aceasta nu prea era luminata. In tramvai, un individ se tot uita la mine, dar nu l-am bagat in seama. Cobor eu, se grabeste si individul sa coboare, merg hotarata pe straduta, pasi in urma mea. Grabesc pasul, se gabeste pasul in urma mea. Din straduta respectiva erau tot drumuri spre blocurile din jur. Probabil indiviul credea ca voi intra pe undeva prin unul din locurile acelea foarte intunecoase si atunci va putea actiona. Eu, mergeam intins spre bulevard. La ultima astfel de intrare, simtind eu ca el grabeste pasul am incercat sa fug, desi aveam pantofi cu toc foarte inalt. El, dupa mine. Am pus amandoua mainile pe geanta sa i-o arunc in cap (la cat era de burdusita cu carti sigur l-ar fi ametit putin) iar el a vent prin spatele meu si mi-a prins ambele maini cu o singura mana iar cu cealalta incerca sa-mi ridice rochia. Era un tip nu foarte inalt, nu mirosea a bautura, parea tanar dupa voce si mi-a spus sa stau linistita ca nu-mi face nimic. Stiti ce am gandit in clipa aceea? Singurul gand care mi-a trecut in acel moment in minte, singura mea reactie a fost " De ce mi se intampla tocmai mie asta, de ce mi se intampla asa ceva" Nu m-am gandit cum sa scap, nu m-am gandit ce voi face ca sa scap; Asta am gandit atunci. Dupa cateva secunde m-am dezmeticit, am inceput sa tip: "Da-mi drumul, da-mi drumul! Si am tipat. Intre timp dinspre bulevard venea un grup. Imi da individul drumul, spune : "Proasto!" si fuge printre blocuri. Grupul care venea nu s-a obosi sa ma intrebe de sanatate, asa ca eu am plecat speriata spre casa, am intrat ca o vijelie in apartament unde le-am povestit fetelor ce am patit. Am facut o criza de ras/plans; plangeam cinci minute, dupa care izbucnam in ras si le intrebam pe fete: Toate ca toate dar de ce mi-a zis ca-s proasta: Proasto, de ce n-ai stat? sau Proasto, nu sti ce bine e? Deci, lasand gluma la o parte, niciodata nu sti cum vei reactiona la o situatie, decat daca esti in acea situatie.

TweetyGeo spune:

Imi pare rau pentru ce ati patit. Stiu ca sunt foarte multe ca voi si nu indraznesc sa spuna nimanui de rusine. Aveti mult curaj sa povestiti, chiar dupa atatia ani.
Mie nu mi s-a intamplat asa ceva, dar am fost si eu intr-o situatie din care am scapat.
Ieseam din casa, apartament la etajul 1. Am inchis usa, mi-am pus cheia de gat. Aveam vreo 13 ani. Un individ era pe scara, parea ca urca mai sus. A vazut ca plec si s-a luat dupa mine. M-a oprit si m-a intrebat daca sta unu X-ulescu in bloc. I-am raspuns ca nu sta. El tot insista sa citesc eu, ca el n-avea ochelarii la el, din tabelul cu intretinere toate persoanele, sa se convinga ca nu sta in bloc acea persoana. Am inceput sa-i citesc. Stateam cu teama, mi se parea ceva ciudat. A intrat un vecin in bloc, m-am uitat la el cu o privire de genul "ajuta-ma", dar acesta a trecut linistit pe langa noi si a intrat in lift fara sa banuiasca ceva. Vazandu-se singur, individul m-a luat in brate pe motiv sa vad mai bine lista. Cand m-am vazut luata in brate, i-am dat cu coatele in burta si am fugit afara. Trebuia sa-mi iau sora mai mica de la gradinita. Am luat-o si am stat doua ore in statie pana a venit tata de la servici si i-am povestit ce am patit. Mi-a fost teama sa ma intorc acasa, mai ales ca individu ala a vazut ca am cheia de gat si ca sunt singura acasa.
Ai mei radeau cand le-am povestit. Eu eram bucuroasa ca am scapat si mandra de modul cum am reusit sa scap. Acum, dupa atatia ani ma gandesc daca era mai puternic si nu scapam, ajungeam sa fiu violata chiar la mine acasa. Nu pot sa-mi imaginez ce s-ar fi intamplat.
Si cum puteau ai mei sa rada, in loc sa se ingrijoreze?
Cred ca daca as fi patit ceva, ai mei m-ar fi pus sa tac, sa nu spun nimanui, pentruca ei se fereau mereu de "gura lumii" si n-ar fi vrut sa se stie de asa ceva.
Conteaza foarte mult modul cum esti educat. Stiu ca atunci era imediat dupa revolutie si se auzea din ce in ce mai mult de cazuri de violuri. Mama imi spunea mereu sa nu plec cu cineva strain, sa nu accept bomboane, acadele si alte jucarii. Nu stia ea cum sa-mi explice sa inteleg ce e ala viol, dar totusi m-a invatat ce trebuie. Cu toate astea, poti fi victima oricand. Mi-e sila de cei care violeaza copii, le distruge toata copilaria. Am semnat petitia si am dat-o mai departe sa semneze si altii.

abbi spune:

pentru mine sunteti niste invingatoare!
sileriki, bravo pt subiect si pentru felul in care am intekes k lupti(am citit postarile tale, referitoare la alzheimer etc si m-a impresionat puterea sufleteask de care dai dovada, iubirea si rabdarea pe care le ai fata de sufletele de langa tine).



Mi-e greu, sincer, nu pot scrie mai mult, pentru ca experientele voastre si suferintele voastre nu pot incapea in cuvintele mele, marunte.

Multa sanatate si putere si sa ne fereask D-zeu!

sileriki spune:

Multumesc Abbi
sincer ca ma bucur ca ai vazut ca vreau sa ajut , sa spun ca nu toti parintii stiu ce se intampla cu copilul lor.
nu am vrut sa supar pe nimeni , am zis experienta mea ca invatatura de minte , sa stim sa ne ocrotim unii pe altii....
Am invatat sa zambesc , si sa ajut cu o vorba buna
Nu sunt cu nimic mai bun decat alte mamici, s-au copii, sau oricine
doar am invatat sa fiu eu mai buna si atunci si cei din jurul meu vor fii un pic mai buni ...

Suferinta prin care au trecut multe fete , care si-au scris s-au nu trauma , poate le va ajuta pe restul fetelor
Tot binele din lume pentru toata lumea

chiccutza spune:

imi pare rau ptr toate fetele carora li s-a intamplat asa ceva.di nefericire stiu cum este.aveam 16 ani neimpliniti si era in luna mai.
totul s-a petrecut ziua,cand am intrat intr-o scara a unui bloc vecin ca sa merg la o colega.am fost tarata pe scari pana la et 1 si trasa intr-un apartament.nu mai tin minte decat forta cu care ma tineam de balustrada scarii,unghiile rupte pana la sange,un sut peste degetele de la maini si fata unui nenorocit care-mi spunea sa nu tip.
nu am spus nimic acasa.ma simteam "murdara",fara sa ma gandesc atunci ca cel murdar era el.
ironia sortii a facut sa-l intalnesc in piata ultima data cand am fost in romania...si am vomitat,fara sa dau explicatii nimanui.
am fost crescuta in asa fel incat sa cred ca orice mi se intampla este din vina mea.acum am si eu 2 copii...n-o sa repet greseala facuta de parintii mei.


MAMA DE FEDE SI DANI

elara spune:

Imi pare nespus de rau pentru tragediile prin care ati trecut.

Ma intristeaza ca desi am citit 7 pagini, desi stiu ca majoritatea membrilor DC sunt femeile, totusi nu am vazut nici macar un singur barbat care sa fi scris aici. Oare nu ii intereseaza deloc subiectul? Nici macar nu pot empatiza? Ca de la o fiinta umana la alta, fara distinctie de sex? Oare a citit vreunul?

Si iar foarte dureros mi se pare cand abuzatorii/violatorii isi vad mai departe de viata.


Eu nu am patit nimic grav dar am sa va spun totusi.
Cand eram copil, pana la scoala, cam 4-5 ani, dar nu-mi amintesc varsta, un barbat, care nu statea la noi in bloc, m-a dus cu vorba (cica sa-mi arate ghenele! ce chestie stupida) si am mers cu liftul la et 10 unde in ghena erau intr-adevar pe peretzi lipite poze cu papusile Mapetz. Apoi mi-a dat chilotii jos, nu-mi amintesc ce mi-a zis..si mi-a pus degetul acolo, dar numai desupra nu m-a ranit. Eu am simtit ca ceva e in neregula si tot insistam sa ma lase sa ma intorc la surioara mea ca e mai mica si trebuie sa ma grija de ea si e singura la nisp (desi era cu si cu alti copii). In mod ciudat m-a lasat in pace. Nu-mi amintesc altceva...decat ca pe urma alrgam cu sor-mea de mana pe scari, 6 etaje pana acasa unde ma povestit tot si mama m-a examinat atnet acolo.
Apoi i l-am aratat tatei pe strada. Nu stiu ce i-a zis sau facut. Nu am aflat niciodata. Stiu doar ca peste cativa ani am aflat ca a murit. A fost singura persoana de a carei veste a mortii m-am bucurat.