Nu vreau sa alaptez!
Raspunsuri - Pagina 6
khrisu spune:
2014
Citat: |
citat din mesajul lui natynic Porumbita Inaioana, da, a fost cu siguranta o neintelegere! Khrisu...mi-e cam greu sa inteleg cum a reusit OMS sa faca o astfel de statistica...pt ca ar trebui sa fii putin mama Omida ca sa ghicesti care femei chiar nu au lapte si care se prefac pt ca de fapt nu vor sa alapteze. Aaa, extensii statistice?? Nu, multumesc! Asa, si?? Daca ma aflu printre cele 2% ce?? Care e problema? Ar trebui sa-mi fie rusine?... Naty mamica Iuliei Elena-esenta tare in sticluta mica (30.01.2008) DA-I DOAMNE MINUNII MELE SANATATE, MINTE SI NOROC! www.onetruemedia.com/shared?p=7f4020c8ca8fe8c9c90c20&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Primul an al Iuliei... |
No.. ar trebui sa te relaxezi . Eu te-am mai citit pe tine si sunt convinsa ca ti-ai dorit sa alaptezi dar nu ai putut.
Daca nici studiile OMS nu-s relevante pt tine nush ce sa-ti zic ca altele n-am... la mama Omida nu am fost . Dar poate ai dreptate..o fi facand si OMS-ul studii la "plesneala"
Numai ca in romania numai 30-40% din mame alapteaza... restul se incadreaza in cei 2%. . Eu asta nu prea pricep.
KHRISU mamik de baietel si fetita
Bebe Beca spune:
Liliana, ce-ar fi sa nasti intai, sa vezi ca ai un copil sanatos si abia apoi sa decizi daca alaptezi sau nu, nu inainte de a incerca, totusi.
In plus, incearca ceva mai multa documentare, caci se pare ca ce ai reusit sa aprofundezi pana acum este eronat, altfel nu inteleg de unde ai tras concluzia ca o mama care alapteaza este suparata, urata, depresata, etc... mai greu in primele saptamani, dar apoi totul este absolut natural. cel putin in majoritatea cazurilor.
In concluzie, experimenteaza inainte de a lua o decizie atat de drastica. Pentru ca ar fi pacat sa pierzi explozia de sentimente ce apare atunci cand copilul este la san. Si durerile nu tin o eternitate, totusi.
Ioana 33+ si Rebeca
http://community.webshots.com/user/bebeca2004
http://community.webshots.com/user/Berecutza
http://community.webshots.com/user/bebebeca
desiree spune:
www.pnas.org/content/104/47/18860.abstract" target="_blank">IQ si alaptat
IQ si alaptat
Liliana, ziceai ca ai timp nu? asa cum ti-ai facut timp sa citesti acel blog si sa impartasesti sentimente despre un lucru pe care doamna in cauza l-a incercat si a esuat (cel mai probabil din vina ei}....despre un lucru precum actul alaptarii despre care tu nu ai amintiri si nu ai trait nici un fel de experienta placuta sau neplacuta...eu zic ca la fel de bine ai putea sa iti faci putin timp sa te convingi daca ceea ce in acel articol este catalogat drept aberatie...legatura dintre alaptare si coeficientul de IQ....asa ca te rog sa citesti....ca sa iti faci o parere obiectiva
tu intri in panica doar citind-o pe femeia aceea care nu a stiut sa alapteze, probabil neavand suficiente informatii...intradevar, dupa ce a alaptat 10 zile, a decis ca e prea mult pt ea..mai avea foarte putin pana lactatia completa sa se instaleze si lucrurile sa devina mai usoare si mai apoi chiar placute pt ea...dar tu nu trebuie sa te identifici cu ea, fiindca probabil daca ar mai fi avut putina rabdare si vointa...nu ar mai fi fost atat de inversunata..pe ea o inteleg, din punctul ei de vedere experienta a fost horror..dar pe tine nu te inteleg...
da, sunt "alaptatoare"..nu stiu daca infocata sau nu dar banuiesc ca ai deschis aici subiect si ca sa afli parerea unora dintre noi, caci probabil unele postari pline de "eleganta" de acolo nu aveau cum sa te ajute in dilema prin care treci....mai ales ca sunt facute afirmatii fara vreo legatura cu realitatea, nedocumentate, pur si simplu strigate de neimplinire ale unor mame pt care experienta alaptarii a fost una negativa...mie chiar termenul asta de "alaptatoare" mi-a sarit in ochi ca un tablou sugestiv al unei frustari, nereusite....
dar, liliana, e povestea ei, nu a ta...e frustrarea ei, nu a ta....mai exista si varianta ca tu sa te trezesti una din fericitele mamici care simt doar gadilituri cand alapteaza, poate vrei avea lapte "sa speli cu el pe pereti", poate nu vei simti actul ca pe o povara de la inceput, poate iti va fi usor..daca tot vorbim de poate una, poate alta..macar sa expunem toate variantele...si atunci, daca te-ai trezi ca iti este usor sa o faci, nu ai face-o?
oricum te grabesti sa iei decizii inainte de a avea toate datele problemei..si cea mai importanta informatie care iti lipseste, copilul...scriai la celalalt subiect al tau ca acest copil este un dar divin pt tine...si laptele din sanii tai tot un dar divin este, sa stii...
tot respectul pentru tine daca dupa ce vei naste, vei incerca sa alaptezi si vei hotari mai apoi ca nu poti ca nu vrei si iti este prea greu..dar nu inainte....si eu ti-as recomanda sa intrerupi daca dupa ce vei fi incercat, vei avea aceleasi sentimente....dar in prezent este de neinteles sa te incarci cu experiente negative ale unor femei si sa iei decizii pt tine si copilul tau in functie de ele...
eu imi dau seama ca decizia ta de a nu alapta provine indeosebi din ceea ce ai citit pana acum...dar daca tot citesti,citeste de ambele
baricade pt a putea lua o decizie corecta la final..evident dupa ce va aparea copilul
cat despre mine eu am fost acea inversunata sa alaptez exclusiv cu orice pret, ne-am chinuit si eu si copilul vreo luna, apoi s-a instalat lactatia, placerea, rutina..iaca sunt acush 3 ani de cand "alaptam"...daca mi-ar fi fost la fel de greu sa alaptez ca la inceput, in primele zile, cu siguranta nu ma apucau 3 ani...deci exista si experiente pozitive...copilul s-a nascut mare, 4500, dupa prima luna mi-a luat un kil jumate pe luna NUMAI cu lapte matern pana la 7 luni...acu am unu de 19 kile, mare cat mine aproape, care inca suge....nu povestesc toate astea ca sa ma bat cu pumnii in piept si ca sa sustin alaptatul, vreau doar sa iti dau si cealalta fatza a problemei...una buna, cea mai putin traumatizanta, cea placuta...iar acum sincer iti spun cand ma gandesc ca va veni un moment sa ne oprim din acest act imi vine sa urlu ca si tine: NU VREAU SA SE TERMINE alaptatul!
sper ca ai inteles ca nu vreau sa te conving de nimic,am gasit subiectul, e public, am postat, mi-am spus parerea, vreau doar sa te asiguri ca nu vei lua o decizie in necunostinta de cauza, daca ma intrebi dece imi pasa de asta o sa iti spun orgolioasa ca nu imi pasa, ca faci ce vrei, doar ca eu nu prea am ce face la ora 10 noaptea, duminica! :)
Alina,mami de Mihnea-Octavian,doi anisori si un pic
bird70 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui doxinu Ce rost are sa-i dai sansa la o viata mai buna daca tu esti mai importanata ca el? Unii fac copii ca asa le spune lor ceasul biologic sau ca sa fie in rand cu prietenii si nu ca s-ar gandi sa le ofere o viata mai buna si apopi ce daca alaptaul este primul drapt al copilului cand vine pe lume?Ce atatea drepturi?Nici nu vine bine si deja vre sa-ti strice sanii? |
Esti foarte dura. Daca eu as spune ca cel mai bun lucru pentru copilul tau este sa pleci din Romania? Sa-l duci intr-o tara unde nu exista atata poluare, non-valori, saracie, mizerie? Daca ti-as spune ca nu vrei sa-i dai copilului tau o sansa la o viata mai buna ca il ti in Romania, ca il expui la sistemul sanitar de acolo si mai traziu la sistemul de invatamant? Si eu chiar cred asa. Cred ca plecand din tara le-am crescut copiilor speranta de viata cu minim 10 ani si calitatea vietii enorm de mult. Asta te face pe tine mama inconstienta sau dezinteresata de binele copilului?
luny spune:
foarte interesant...eu una nu-s deloc fanatica...fricoasa, da!
Inca alaptez...si as fi vrut usor asa, sa-l intarc de pe la 8 luni, ma gandeam eu ca intr-o luna, doua, gata...IOC!! nu vrea sa bea nimic, din nimic...si e adevarat ca nu am dormit nopti, pana de vreo 3 saptamani, nici astea ca lumea...am spus ca-s fricoasa...ptr ca imi vad puiul cat e de fericit la san, e un sentiment de nedescris in cuvinte, si dincolo de oboseala mea, spatele distrus, etc...nu am reusit sa-l intarc, mi-e drag sa-l vad cum asta il calmeaza, indiferent cat de suparat este!Mi-era teama ca-i rapesc o mare fericire si nu eram pregatita totusi.. Dar, in curand, il voi intarca si eu! si recunosc ca sanii nu mai sunt cum erau, dar in afara de asta, o sarcina produce si multe alte 'modificari' fizice, desi eu sunt printre norocoase, nu sunt probleme majore!...Liliana, mai gandeste-te..."Mituri si dezavantaje ale alaptarii !" ..poate sunt doar de ordin personal, daca raportezi 'activitatea' asta doar la propria persoana, excluzand din discutie bebelusul..fii convinsa de faptul ca nicio formula din lumea asta nu-i va da ceea ce-i ofera laptele tau, dar asta nu insdeamna ca puii crescuti cu formula nu vor fi sanatosi si destepti..ma rog, nu mai intru si eu in polemici, pana la urma e decizia ta, e treaba ta...dar m-a deranjat fraza din ghilimele, care sare in ochi, iar poate ca unele viitoare mamici chiar nu sunt convinse de beneficiile aduse de alaptare in primul rand ptr copil, apoi ptr santatea si recuperarea mamei, pot fi influentate negativ..
naty a pus punctul pe 'i'
LUNY, mami de bebe MATEI CRISTIAN - Mufarina Pufarina!(16 martie 2008)
Life is to precious to worry about stupid Shit!
simodina spune:
Liliana daca nu vrei sa alaptezi nu alapta. E treaba ta, fiecare mama isi creste copilul cum crede ca e mai bine, dar asteapta sa nasti pentru a lua aceasta decizie.
Eu am alaptat ft putin la primul copil, desi as fivrut dar n-am prea stiut cum s-o fac el a fost prematur, eu foarte stresata iar cu pompa n-am fost prietena niciodata. E bine daca te imprietenesti cu ea , probabil te ajuta in procesul cu pricina, eu una nu o sufar - am o senzatie fizica si psihica nashpa rau cand o pun pe san. Motiv pentru care am o admiratie deosebita pentru acele mame care reusesc sa se mulga cu lunile din x in x ore...
La fata mi-a reusit ca m-am informat mai bine si am fost muuult mai linistita Alaptarea in sine mi s-a parut ceva foarte placut dar dupa vreo 4-5 luni. N-am mai avut ragadele de la primul copil, durerile au durat mult mai putin doar sanii s-au cam lasat, ce sa zic, dar nici n-am purtat sutien non-stop... O alaptez in continuare si o voi face pana la 1 an daca voi putea. Dar ca si comoditate eu una sustin ca nu se compara cu formula: sanul e la purtator, alaptatul noaptea e infinit mai simplu ca sa nu mai vorbesc ca te poti deplasa mult mai usor de timpuriu, noi plecand destul de des la munte/ bunici etc. La primul copil ma termina biberonul de noapte ca pana i-l faceam si hraneam copilul imi disparea tot somnul si reuseam sa dorm vreo 2-3 ore/ noapte in primele luni. Acum singurul lucru mai nasol este ca nu pot pleca de langa ea mai mult de 2 ore ca nu-mi iese faza cu pompa, probabil din aceleasi motive pentru care tu nu vrei sa alaptezi...Dar copilul la san crede-ma ca nu e acelasi lucru, pentru el ai niste sentimente pe care le vei intelege abia dupa ce vei naste si pe care nu le vei avea niciodata pentru altcineva si cu atat mai putin pentru o pompa. Iar influenta asupra inteligentei lui hmm, eu chiar o cred dar prin aportul adus inteligentei emotionale in primul rand - parerea mea...
doxinu spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui bird70
Esti foarte dura. Daca eu as spune ca cel mai bun lucru pentru copilul tau este sa pleci din Romania? Sa-l duci intr-o tara unde nu exista atata poluare, non-valori, saracie, mizerie? Daca ti-as spune ca nu vrei sa-i dai copilului tau o sansa la o viata mai buna ca il ti in Romania, ca il expui la sistemul sanitar de acolo si mai traziu la sistemul de invatamant? Si eu chiar cred asa. Cred ca plecand din tara le-am crescut copiilor speranta de viata cu minim 10 ani si calitatea vietii enorm de mult. Asta te face pe tine mama inconstienta sau dezinteresata de binele copilului? |
Vezi tu aici nu este vorba de ceva asa de complicat ca situatia pe care o expui tu.Nu cred ca seamana nici pe departe cu alaptatul.Alaptatul este ceva natural.Nu trebuie sa pleci nicaieri cu el ca sa-i oferi sansa la o viata mai sanatoasa,trebuie doar sa nu-i refuzi primul sau drept pe care il are cand vine pe lume.Mie mi se pare......nu stiu cum sa-ti zic,firesc sa-ti doresti sa faci cum este mai bine pentru copilul tau.
Situatia pe care ai descris-o tu nu poate fi pusa in balanta cu situatia de fata.
Traiesti intr-o tara muuult mai civilizata ca noi,recunosc caci nu am cum altfel,dar o astfel de tara nu-ti garanteaza sanatatea copilului sau sansa ca puii tai vor reusi in viata mai multe.Apoi gandeste-te ca nu te afli in cea mai dezvoltata tara si daca dragostea de mama te face sa "migrezi" cu puii unde este mai bine,mai ai de zburat!
Daca am putea toti sa plecam in locuri unde puii nostrii ar trai mai bine si mai sanatosi am face-o,io as face-o pentru copilul meu!Deocamdata nu o pot face.Alaptatul este singurul lucru pe care doar o mama il POATE face,ASA CUM DOAR EA POATE DA VIATA!
Deci in loc sa o ajuti asa cum vroiai acum reiese ca traieste si in ROMANIA(mizerie,saracie,sistemul de intamant la pamant.....)si nici nu-si doreste sa-si alapteze puiul..............deci situatia pe care ai descriso tu si cea de fata nu au nimic in comun
kay spune:
desiree, deci d`aia nu vb fiica-mea, ca n-a fost "alaptata" decat pana la 3 luni si jumate... bine ca m-am lamurit. de maine o strig Forrest, ca oricum IQ-ul ei e redus semnificativ...
************************************************************************************
oana de SOSONICA (6.06.2007)
asa creste Sonia : www.onetruemedia.com/shared?p=63e6ea475473c2ddd2fc4c&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=image" target="_blank">intr-un an
S
www.helpsonia.com , povestea Soniei , www.inocenti.org -> sponsorizeaza un copil !
"When in trouble or in doubt, run in circles, scream and shout."
Mindy spune:
Citat: |
citat din mesajul lui desiree cat despre mine eu am fost acea inversunata sa alaptez exclusiv cu orice pret, ne-am chinuit si eu si copilul vreo luna, apoi s-a instalat lactatia, placerea, rutina..iaca sunt acush 3 ani de cand "alaptam"...daca mi-ar fi fost la fel de greu sa alaptez ca la inceput, in primele zile, cu siguranta nu ma apucau 3 ani...deci exista si experiente pozitive...copilul s-a nascut mare, 4500, dupa prima luna mi-a luat un kil jumate pe luna NUMAI cu lapte matern pana la 7 luni...acu am unu de 19 kile, mare cat mine aproape, care inca suge....nu povestesc toate astea ca sa ma bat cu pumnii in piept si ca sa sustin alaptatul, vreau doar sa iti dau si cealalta fatza a problemei...una buna, cea mai putin traumatizanta, cea placuta...iar acum sincer iti spun cand ma gandesc ca va veni un moment sa ne oprim din acest act imi vine sa urlu ca si tine: NU VREAU SA SE TERMINE alaptatul! |
off topic
Desiree - cum ai scapat de intrebarile din jur "inca mai alapteeezi?" sunt sigura ca au fost multe.
Eu am trecut un pic de 2 ani si am inceput sa ascund asta, e doar secretul nostru. Vreau sa o las sa se intarce singura. Inca nu da semne de intarcare.
Femeile (romance) din jur imi spun ca am o problema la mansarda ca nu am intarcat-o pana acum :(( asa ca am inceput sa ma izolez...
Mindy spune:
Citat: |
citat din mesajul lui natynic Ei bine, las pe inversunatele care isi striga calitatile perfecte de mama pt ca au stiut/au vrut/AU PUTUT sa-si alapteze copii sa-si imagineze o clipa cum ma simt cand citesc mereu pe aici ca numai laptele de mama dezvolta copilul armonios, ca laptele praf il face obez, diabetic si prost, ca e de neinchipuit ce senzatie minunata e sa ai copilul la san, etc, etc. Ce pot face??? |
Natymic, imi pare rau . Poate ca si pe mine m-ar durea sa aud toate astea fiind in tabara cealalta.
E adevarat ca multe mamici care alapteaza blameaza tabara cealalta.
Dar foarte multe mamici spun lucrurile astea numai ca sa vina in folosul celor care sunt la inceput, cum e Liliana, sau prietena, sora lor, mamici care sunt la inceput si au nevoie de incurajare de cineva care sa le arate partea pozitiva a lucrurilor.. Fara nici un gand negativ catre tabara cealalta.
Oricine intelege asta. Ca sunt situatii cand efectiv nu se poate.
Cand mamica nu are sprijin, cand e bolnava cum a fost cazul tau.
Cand perioada de ajustare e un chin.
Io nu condamn pe nimeni. Nici macar pe cele care aleg sa nu alapteze doar ca sa poata lua ceaiuri de slabire (stiu cazuri).
O prietena mi-a spus ca a intreupt alaptatul la doua luni pentru ca sotul ei o vroia mereu in pat, o tigresa infocata si nu o mamica obosita si cu bebele lipit de ea. Au trecut 10 ani de atunci si tot imi spune ce fraiera a fost ca l-a ascultat, atunci nu a realizat ce face.
Eu nu ma simt mai superioara decat alte mame sau copilu meu mai grozav.
Dimpotriva, mereu imi pun intrebarea: fac destul? ma ocup de ea destul? sunt o mama buna? si muuulte alte griji..
Dar mereu voi incuraja o mamica sa alapteze, asta va fi sfatul meu pentru ea din experienta mea frumoasa si plina de avantaje. Si ea va alege ce crede ca e mai bine.
Pt mine ea va fi la fel indiferent ce alege, aceeasi femeie care a devenit mama si care isi iubeste puiul cum numai o mama stie sa o faca!