Prea mult bun simt la 4 ani?

Sunt mama unui baietel de 4 anisori.
Cand am terminat cei 2 ani de concediu de crestere a copilului, eram in pragul unei depresii nervoase. Ce fac cu puiutul? Unde il duc? Bunicii, nici din partea mea, nici a sotului, nu locuiesc in Bucuresti, orasul nostru de resedinta.
Ca un facut, in perioada aceea, mi-au ajuns la urechi numai vesti "incantatoare". Un fost coleg de facultate mergea cu baiatul in varsta de 4 ani la logo-terapeut pentru ca cel mic refuza sa vorbeasca (dupa ce a fost lasat cu bona timp de 7 luni), o alta cunostinta a descoperit ca bona ii seda copilul de 1an si jumatate. Nu am avut curaj sa ma gandesc sa caut bona in conditiile in care al meu pruncut a vorbit relativ greu (la 2 ani nu vorbea aproape deloc).
L-am dus la mama, intr-o localitate pe malul Dunarii.
Acolo a mers si la gradinita.
S-a acomodat relativ bine la gradinita de acolo. Invata poezii si cantecele foarte repede si are cativa prieteni.
Problema este ca atunci cand e intre colegii lui (marea majoritate) pare un dresor cu o trupa de maimutele.
Daca i se cere o jucarie pe care o indrageste o da imediat pentru ca "altfel plange copilasul celalat" chiar daca acest lucru il supara foarte tare. Intotdeauna roaga frumos si multumeste. Si multe alte lucruri.
Personal ador comportamentul lui de "baiat bine crescut".
Am senzatia uneori ca este prea devreme pentru o asemenea purtare. Ca ar trebui sa fie un pic mai dur, sa urle si sa alerge in cerc impreuna cu tovarasii lui.
Ar trebui sa-mi fac probleme?
Multumesc pentru orice sfat pe care mi-l puteti da.

Mama de Dragos Andrei

cllaudia spune:

Carmen, cred ca multe mame si-ar dori sa aiba un copil asa cum il descri tu pe al tau. Spui ca da jucariile cand ii sunt cerute, ca multumeste frumos cand primeste ceva, si multe altele. Nu vad de ce trebuie sa te puna pe ganduri asta. E mult mai bine daca a pornit cu purtarea asta frumoasa de acum, mai tarziu ii va fi de folos cand va merge la scoala , va sti sa socializeze si sa se faca placut de ceilalti colegi. De ce ai prefera sa fie mai dur, pt ce, sa ii stie de frica ceilalti colegi, sa se joace cu el de teama sa nu ii bata, certa, etc? Eu zic sa iei faptul ca merge la o gradinita dintr-o alta localitate, si nu Bucuresti, ca pe o sansa pe care copilul tau o are pt a-si forma educatia, bunul simt si respectul fata de ceilalti.Primii lui ani din viata sunt cei mai importanti, acum isi formeaza caracterul, iar daca el a pornit-o frumos, f bine. Stai linistita, cand va mai creste va sti sa faca diferenta dintre o situatie in care trebuie sa faca ce i se cere, si una in care sa-si impuna punctul de vedere, si sa fie respectat. Va si urla , daca fi nevoie de asta ca sa se faca auzit.Nu va fi un tantalau din care ceilalti vor face ce vor, daca asta te nelinisteste. Stiu ca viata din Bucuresti e mai dura , dar fi sigura ca baiatul tau ii va face fata.

Donia spune:

Depinde si cum e in alte imprejurari. Ti se pare ca se simte liber sa se exprime? Sau ca a fost constrans sa n-o faca?
Mai depinde si de temperament. Poate nu este genul de copil care sa se exprime zgomotos.
Pe la 4 ani si fetita mea era atenta la sentimentele celor din jur. Era generoasa, empatica, se purta in asa fel incat sa nu-i raneasca pe altii, consola un alt copil trist. In acelasi timp era spontana, vesela, energica, se exprima liber, fara constrangeri, canta cu voce tare cand avea chef s-o faca... asta era si este firea ei.
Tu ai impresia ca beietelul e prea retras, ca nu participa la jocuri? Ca daca nu, doar pentru ca e atent la cei din jur nu mi se pare un motiv de ingrijorare. Si nu, nu cred ca la 4 ani e prea devreme sa fie asa.

---

Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.

carmen_70 spune:

Multumesc!
Ai dreptate Cllaudia. Mi-e teama ca nu o sa faca fata junglei din Bucuresti.
De prea multe ori m-am lovit de situatii in care oameni fara valoare dar cu foarte mult tupeu au avut castig de cauza in fata bunului simt, uneori sfidand logica.
Dragos imi lumineaza viata de cand aveam 34 de ani si este un copil asteptat si dorit multi ani. Maturitatea si experienta de viata ma fac probabil un pic paranoica.
Toate cele bune

Mama de Dragos Andrei

ana maria spune:

Carmen, stai linistita asta e temperamentul lui. Se va adapta la Bucuresti si nu neaparat se va transforma negativ. cel mai probabil ii va evita pe cei agresivi dar se va invata si sa reactioneze. Si baietelul meu e blandut si sensibil (crescut doar in B) si la gradinita asa a facut, si-a gasit prieteni de felul lui.

happiness spune:

Si eu ma tem uneori ca fetita mea este prea buna pentru lumea in care traim...Are o inteligenta emotionala deosebita,este empatica cu cei din jur,miloasa,generoasa,plange daca greseste si provoaca suferinta cuiva,este generoasa...Si eu ma intreb cum se va descurca la scoala,vad cat sunt de rai copiii si as vrea sa o invat sa nu puna totul la suflet.

Sabina spune:

Si fata mea are comportament identic in prezenta copiilor, nu pot sa uit cum asta vara consola o fetita de aproape 3 ani care avea un puseu de personalitate:), si a mea ii canta in struna si o pupa sa o linistseasca.
Cu noi acasa insa nu e asa de darnica
Cum se poarta el cu voi?



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!


Sabina, Sofia Galagia si bb Gheo

ina_nz spune:

Cred ca baietelul tau are cmportament tipic de copil crescut de bunici/persoane in varsta. E mai calm, sfatos, linistit....



Silvia mamica de Adrian (22 August 2003) si baby

LauraNicole spune:

Carmen , baietelul tau se comporta asa cum se comporta prietenul meu in copilarie si cum mi l-a descris mama lui .Vreau sa-ti spun ca si acum ,la cei 33 de ani ai lui este un om minunat , deosebit de politicos,nu jigneste pe nimeni si nu ar putea jigni pe nimeni si ,in culmea timiditatii sale , are foarte multi prieteni cu varste intre 18 si 69 de ani (tocmai azi e ziua celui de 69) care pur si simplu il iubesc asa ca nu vad de ce te-ai putea inhrijora!Fetita mea,face 12 ani in mai , este de asemenea deosebit de politicoasa si cu un bun simt iesit din comun dar eu sunt mandra pentru ca-mi este laudata peste tot .Cand o jignea careva sau chiar dadea in ea , nu replica pentru ca pur si simplu spunea ca-i e mila de cealalta persoana!Acum a invatat sa raspunda fara sa fie violenta si inca este la fel de politicoasa !

Life is something precious so enjoy it and try to take what s good from it!

carmen_70 spune:

Va multumesc pentru raspunsuri.
Poate sunt prea protectoare.
Este lasat sa se exprime, chiar incurajat. Are o personalitate foarte puternica. Cu cei din familie se comporta la fel.
Sa exemplific. Duminica trecuta m-a rugat sa construim impreuna din piese lego un elicopter. Am fost de acord dar a sunat telefonul si dupa ce am incheiat convorbirea am uitat ce ma rugase. Dupa doua ore mi-am adus aminte si l-am intrebat de ce nu mai vrea sa construim elicopterul. Mi-a raspuns ca el vrea dar a crezut ca mie "nu-mi face placere" si nu a vrut sa ma supere.
Dar atunci cand vreau sa-l imbrac cu ceva sa iesim si in conceptia lui "nu se asorteaza" nu am nici o sansa. Fara plans sau urlete. Un nu hotarat.
Faptul ca mai sunt copii de varsta lui atenti la sentimentele celor din jur ma linisteste.
Asa sunt sanse ca, dupa mutarea in capitala, sa-si faca prieteni.
Inca o data va multumesc si tot binele din lume va doresc voua si familiilor voastre.

Mama de Dragos Andrei

Ayla21 spune:

Carmen, si baietelul nostru face anumite gesturi si se poarta in anumite situartii ca puiul tau, doar ca nu e deloc timid, si sincer nu ne-am pus niciodata problema ca e ceva neinregula la el. Daca el nu se simte contrans si nu sufera ca este politicos cu cei din jur, nu cred ca este vreo problema. Ma abtin sa spun ca ceilalti sunt neinregula.
La fel si Claudiu imi da replici de "iarta-ma mami" sau "nu fi suparata pe mine", sau "multumesc, mami" desi nu facusem nimic deosebit. Ma trezesrte dimineata cu "mami s-a trezit soarele, te rog te trezesti?" si ooo, cate ar mai fi. Nu se bate, nu ia jucariile nici unui copil, daca se leaga sufleteste de un coleg de grupa sau copilul vreunei prietene, cand ii cumparam lui ceva, imediat isi manifesta dorinta sa ii cumparam si acelui copil. E grijuliu, vrea sa dea pupa daca spui ca te doare ceva, apoi te tot intreaba "te mai doare?". La gradi daca doamna se apuca sa adune jucariile, el sare imediat s-o ajute, si acasa daca ne cerem unul altuia, eu si tati, ceva, imediat se ofera sa aduca el. Dar mie mi se pare un copil deosebit, pt ca nu e afectat sau nu sufera din aceasta cauza. Cred ca tine de educatie si de personalitatea lui. Este un copil implinit sufleteste care doreste la randul lui sa ofere grija si iubire, cum vede la noi. De ex cum il pupam noi de noapte buna, si-l acoperim, sau cum il tin eu in brate, exact asa se manifesta el cu papusile lui.
Nu stiu ce spui tu despre timiditatea lui, dar unii copiii sunt mai cu tupeu altii mai linistiti.
Laura, asa este si sotul meu, extrem de politicos, pe el nu te poti baza la o parere obiectiva pt ca el nu jigneste pe nimeni, niciodata nu vorbeste urat, dar nu e timid in nici un caz.
Carmen, daca iti faci probleme, noi am fost la consiliere psihologica cu baietelui, bine pt alta problema, si mie mi se pare ok sa mergi la un psiholog cand consideri ca e ceva neinregula.

_
I love you so much my tiny princess
You grew in my heart
So small, so sweet, so soon
God, please take care of my soul mate
Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc" si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.