Lumea in gri
Raspunsuri - Pagina 7
AB spune:
Citat: |
citat din mesajul lui qsar Rosu plus verde, de-un perezemplu egal gri. |
Mei Q daca amesteci (galben+albastru) verde cu ros.... obtii maro
Parca asa invatasem io
qsar spune:
:)) Asa am zis si noi cand ne-a spus profa de teoria culorii chestia asta... Ne-am gandit ca este imposibil, si ca tipa probabil ca o fi fraternizat in seara precedenta cu Vasile-cu-clondiru... In teoria culorii, maron-ul nu exista. Este doar un gri colorat. Daca ai suficienta rabdare, ia un borcanel de verde si unul de rosu, si pune cu pipeta cate-o picatura de rosu, in verde si amesteca. Si pictezi un patratel; pe urma speli pensonul, il stergi bine, mai pui o picatura de rosu, amesteci si mai pictezi un patratel... si tooot asa, la un momentdat (cam pe la 2/3 verde, 1/3 rosu in functie de pigment) o sa obtii gri absolut. Cred ca am pictat in anul I un hectar de de-astea...
Edit: Galben cu violet :D... Albastru este cu complementar cu Orange.
Gri se obtine la 1/3 "distanta" de culoarea primara (rosu, de exemplu) si 2/3 de culoarea secundara (verde)
ladyJ spune:
Daca va spun ca acum jumatate de ora eram necajita ca nu mai am tub de rosu, sa fac experimentul, ma credeti?
Adica trebuia sa verific cumva treaba asta da sunt in acuta lipsa de materie prima
lisaelisa spune:
Aoleu,
Teoria chibritului si despicarea firului in paispe...
In ce scop ?!
lisaelisa
mami de ingeras dragalas
ladyJ spune:
Citat: |
citat din mesajul lui lisaelisa Aoleu, Teoria chibritului si despicarea firului in paispe... In ce scop ?! lisaelisa mami de ingeras dragalas |
Sa inteleg ca tu nu mai ai nimic de despicat? Ai aflat cam tot ce e de aflat?
Mie imi face placere discutia asta cu fetele, imi pare rau ca tu vezi in asta o ´´teorie a chibritului´´ sinonima cu pierderea de vreme.
qsar spune:
Auzi, doamna cu broscuta? Spune drept: tu ai citit subiectul? Si presupunand ca ai citit... de priceput, ai priceput ceva? Ca eu cred, sincer, ca nu. Si-n cazul asta, nu prea inteleg ce vrei. Da' Kari zice c-ar trebui sa te respect, oricum. Da' eu n-am fost de acord cu asta. Si nici cu toleranta nu stau prea bine, asa, in general... Si parca, parca-mi vine sa-ti vezi de-ale tale... Nu de alta, dar abia ce mi-a expirat acum cateva ore avertismentul pentru neste adevaruri (absolute si individuale, evident) pe care i le-am spus lu'... cuiva, ma rog, n-are a face. Nu stiu daca ma intelegi...
conchita spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ladyJ Daca va spun ca acum jumatate de ora eram necajita ca nu mai am tub de rosu, sa fac experimentul, ma credeti? Adica trebuia sa verific cumva treaba asta da sunt in acuta lipsa de materie prima |
si tu pictezi? am mai avut o surpriza super de super cand am vazut creatiile lui danat, superbe! Doamna Q are dreptate, alea-s griuri in pictura.
am citit tot, dar sunt la jumatea canii de cafea abia, asa ca iertati-mi eventuala incoerenta.
ladyJ spune:
Ah..asta e un exemplu bun.
Lisaelisa tocmai ce a expus aici adevarul ei absolut individual(sau individual absolut). Sunt curioasa daca tine cu dintii de el saaau, intra in categoria celor care considera ca un procent infim din adevarul ei poate fi relativ(adica sigur e, nu incape in vorba) si deci contestat de altii.
Apoi astept o medie a relativitatii si schimbarea nuantelor adevarurilor daca-i cazul.
Asta se numeste deja trecerea de la teorie la practica, iar eu sunt ochi si urechi
conchita spune:
Citat: |
citat din mesajul lui lisaelisa Aoleu, Teoria chibritului si despicarea firului in paispe... In ce scop ?! lisaelisa mami de ingeras dragalas |
BINGO!
asta ma chinui sa explic si eu de la inceput. dilemele sunt ok, intrebarile si mai ok, dar in ce scop? doar sa ne indoim de dragul indoielii? nu vrea nimeni sa ajunga la adevar (inclusiv ala absolut)? Concluzia din semnatura aleasa de Grace e doar o gara, nu e punctul terminus, dar in gara aia nu poti sa ajungi daca pretuiesti procesul gandirii mai mult decat rezultatul lui.
uite, eu ma dadeam de socratica si inca ma mai cred. imi curg prin vene "de ce"-urile si "esti sigur? dar daca?"...si mi-am dat seama ca io-s ca vulpea care nu mai vrea sa ajunga la struguri. topaitul pe loc e asa de incitant si de adrenalinic, incat strugurii nici nu mai conteaza.
si cu asta ajung si la negatia absolutista a Sabinei, ca nu exista coduri de culori. well, s-o luam metodic: daca nu exista X, cum ne putem indoi de X? exista valori universale de Bine, Frumos, Adevar cum zice Platon sau nu? exista cele 10 porunci? exista codul penal? exista tratate internationale? la tine, codul de "culori" e reprezentat de notele muzicale - un consemn ca semnul pentru "do" reprezinta sunetul cu pricina. asta e codul absolut fata de care adevarurile noastre partiale sunt doar alte puncte de perspectiva pe cerc. sau poate cheile, tu stii mai bine :-))
conchita spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Ingrid S Ups, aici apar divergentele de opinie. Pentru mine dragostea e alba, fericirea la fel. (...)Eu traiesc sub semnul relativitatii, foarte putine lucruri sunt albe sau negre, de ce sa nu punem la indoiala tot ce vedem si sa nu obtinem noi perspective, hm? |
cred ca divergenta nu e la culori, alea-s perspective si adevaruri partiale. divergenta dintre perspectivele noastre :-)) porneste de la faptul ca tu vrei sa pui la indoiala restul perspectivelor ca sa vezi daca doar a ta ramane in picioare la sfarsit. un fel de negatia la negatie da adevarul personal. asta seamana cu procedeul prin eliminare. de ce sa punem la indoiala chiar tot ce vedem? de ce nu putem tolera valoarea de adevar (partial sau nu) a tot ce vedem? :-)
perspectiva mea e mai simpla: adunarea aritmetica - 0.1B+0.2A+...= o gara.
Citat: |
citat din mesajul lui simali Si daca o multime din grupurile gris ce te inconjoara mint, denatureaza, manipuleaza, abuzeaza, etc.? Unde se termina toleranta? |
"daca" e bland spus. pai chiar asa se intampla! si daca raspundem relativist la realitatea asta, cum o schimbam? sau cum facem fata mani****rii si abuzului? cel care denatureaza este convins de scopurile sale, e absolutist. daca i se raspunde cu un relativism caldut si cu dileme, suntem victime sigure. si chiar suntem, dar sa nu trecem in politica acuma. sau daca vreti, trecem. daca eu, tu, el, ea nu suntem siguri pe convingerile noastre, le avem ca vinul amestecat cu apa sau transformat in suc, cum rezistam noi convingerilor altora? cel mai negru cosmar e ca putem fi pur si simplu convinsi pe calea despicatului de fir in patru sa trecem in tabara cealalalta. relativistii sunt victime sigure - vezi revolutia culturala in vest care o sa se termine cu disparitia vestului cel relativist.
Citat: |
citat din mesajul lui qsar A treia varianta ar fi sa ne prindem noi, frumos, intr-o hora si sa ne invartim imprejurul “trebii”. Atunci o sa vedem ca acolo unde credeam ca este o latura, o limita, in fapt este o muchie... si ca “treaba” continua si dupa ce dam coltu’. |
Q, nu le vom ameti, asta e varianta ideala. hermeneutica e privirea de ansamblu, interdisciplinara, cea mai aproape de perspectiva...sferei. :-))
uite un exemplu: sa zicem ca X sufera de depresie. vine psihologul si zice ca trebuie sedinte de consiliere. vine hipnotistul si, ca in povestea ochelarilor de cal si a castravetelui, fiecare aplica ce stie exclusiv si hipnotistul la fel - se trateaza prin hipnoza si numai prin hipnoza, sa vedem care e cauza, din copilarie. vine psihiatrul si ii trimite pe toti ceilalti la colt, pentru ca numai medicamentele sunt eficace aici, depresia vine dintr-un dezechilibru chimic la nivelul creierului.
cum ar proceda hermeneutul? nu ar dispretui nici una dintre optiuni, inclusiv acupunctura, inclusiv meditatia yoga, inclusiv prozac, hipnoza, consiliere. toate ar fi perspective valide asupra fenomenului depresiei. si ar aplica-o pe cea care se potriveste pacientului, care e unic.