E romanul atat de ingust la minte?noroc cu mortii!
Raspunsuri - Pagina 8
mariamunteanu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Rufus Este optiunea ta sa vezi ortodoxia (credinta, in general) prin prisma burtilor preotilor, dar e pacat sa te pronunti intr-o problema in care recunosti ca nu doresti sa crezi. In plus, credinciosii stiu (pe tine te inteleg de ce nu stii) ca nu pentru popa te duci sau nu in biserica, si credinta este in Dumnezeu si nu in harul sau lacomia preotului. |
Liliana, CorinaDani cititi citatul de mai sus al lui Rufus.Fiti cinstite cu voi insiva, lasati pretextul cu lacomia preotilor si cu presiunea rudelor, fiecare crede pentru sine. E usor sa arunci altuia raspunderea, dar e greu sa recunosti ceea ce gresesti tu insuti.
Credinta vine din suflet si este pentru suflet. Biserica e "casa lui Dumnezeu" si a credinciosilor. Nu te duci la biserica pt. preot, ci pt. a-ti hrani sufletul.
Nu va lasati prinse in capcana tipica romanilor dupa 1989 de a critica tot si pe toti. Nu va ajuta la nimic sa vedeti mereu pacatele altora, mai bine priviti in sufletul vostru - aveti multe de descoperit.
Maria
gaba-rema spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Cristescu Eu nu cred ca religia i-a ajutat prea mult. D-aia si sunt romanii acolo unde sunt, bataia de joc a minoritatilor si minoritarilor (unguri, ucraineni, sasi, secui, svabi, etc). |
Cristescu
Iti inteleg revolta, dar n-am inteles ce rau ne-au facut sasii, svabii... ucrainienii?... Hai sa zic ca pot intelege, la o adica ca te-ar deranja atitudinea ungurilor, secuilor cu iredentismul lor cronic (eu nu-s chiar asa revoltata, nici speriata, doar dezaprob radicalismul unora dintre ei).
Cum nu mi-e frica de faptul ca ne coplesesc strainii si ne fac sa ne pierdem fiinta nationala. Daca e s-o pierdem, va fi "pe mâna noastra", si nu pt. ca, vezi Doamne, se invalmasesc strainii (barbarii
) peste noi si fac ce vor cu noi... Pai, noi unde suntem cand aia ne framânta ca pe o coca?? Daca suntem asa usor de anihilat, atunci asta e, sa ne acceptam soarta si gata!Numai ca eu NU CRED ca fiinta noastra nationala e in pericol.
Romanii dau testul de "andurantza" la "proba de anihilare" de foarte, foarte mult timp, adica dintotdeauna. La asta sigur trecem, wtf
PS: total de acord ca BOR nu-si face datoria fatza de enoriasii sai. Nu RELIGIA e cea chemata sa ajute o natie. Institutia BOR, prin functionarii sai in sutana - DA!
Religia e ceva pur individual: e treaba omului sa "se ajute" prin religie sau nu, dupa cum crede in ceva sau nu (iar in cazul in care crede, sa faca in asa fel incat religia sa-i fie sprijin, nu o povara in plus).
Rufus spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui gabi3604 ... in cazul in care crede, sa faca in asa fel incat religia sa-i fie sprijin, nu o povara in plus). |
Pentru credinciosi, religia nu e o povara. Asta e ideea ateilor.
Iata, la acest subiect, multe persoane se crucesc in fata eforturilor financiare (si nu numai) ale persoanelor nevoiase, pentru a indeplini anumite ritualuri, carora, cei ce critica, nu le vad rostul.
Sunt oare mai fericiti cei bogati? Nimeni nu a dovedit acest lucru. Mutumirea spirituala e mai valoroasa, ori, pentru credinciosi, asta nu o poti obtine cu bani pentru consum propriu.
Ieri, la Liturghie, preotul (fara burta, in jur de 50 de ani, chipes, profesor la Teologie) vorbea de "renuntarea la sine", ca singurul mod de a capata multumirea dupa care alergam cu totii. Mi s-a parut logic ce a spus, nimic dogmatic, nimic "crede si nu cerceta". De bun simt.
Ma duc rar la slujba, dar am norocul sa ma intorc, de fiecare data, cu ceva nou si valoros in cap. Iar daca asta inseamna religie, eu ma declar satisfacut ca-s credincios.
RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lor
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008
gaba-rema spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Rufus Pentru credinciosi, religia nu e o povara. Asta e ideea ateilor. Iata, la acest subiect, multe persoane se crucesc in fata eforturilor financiare (si nu numai) ale persoanelor nevoiase, pentru a indeplini anumite ritualuri, carora, cei ce critica, nu le vad rostul. Sunt oare mai fericiti cei bogati? Nimeni nu a dovedit acest lucru. |
Cazul meu strict personal( nu se aplica automat la nimeni altcineva): cât timp am fost credincioasa, mi s-a parut ca religia e o alinare si un ajutor... pâna am constatat ca, de fapt, eram tot timpul înfricosata, în alerta, cu frica sa nu fi pacatuit, sa nu fi gresit ceva, sa nu ma loveasca pedeapsa din cauza asta... Acum nu mai cred, si sunt mult mai relaxata si mai stapâna pe mine. Explicatia?? Eu doar am crezut ca sunt credincioasa... De fapt, eram doar o fricoasa supertitioasa... De-aia nu ma ajuta credinta in Dzeu, caci de fapt eram toata numai superstitii, si nu credinta adevarata
.Rufus, te întrebi tu daca cei bogati sunt mai fericiti? Pai, depinde! Uneori da alteori nu. Nu exista rapsuns universal, ci doar de la caz la caz. Asa cred io...
Acum on-topic: renuntarea la sine e crestineasca si laudabila. E minunat sa dai si camasa de pe tine pentru cineva care are cu adevarat nevoie ...
... dar chiar sa faci împrumut la banca, împrumut pe care nu stii daca îl poti plati, si)apoi sa manânci muraturi cu pâine luni de zile... si asta ca sa cumperi lucruri si sa le împarti ... asta e curios, în acceptiunea mea.
PS: precizare : renuntarea la sine nu e de fapt o virtute exclusiv crestina: e promovata de restul religiilor monoteiste în egala masura, poate si de alte credinte.
Iar liber-cugetatorii, agnosticii si ateii sunt si ei capabili de renuntare la sine. Un singur exemplu: parintii devotati copiilor lor.
CorinaDani spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui mariamunteanu
Liliana, CorinaDani cititi citatul de mai sus al lui Rufus.Fiti cinstite cu voi insiva, lasati pretextul cu lacomia preotilor si cu presiunea rudelor, fiecare crede pentru sine. E usor sa arunci altuia raspunderea, dar e greu sa recunosti ceea ce gresesti tu insuti. Credinta vine din suflet si este pentru suflet. Biserica e "casa lui Dumnezeu" si a credinciosilor. Nu te duci la biserica pt. preot, ci pt. a-ti hrani sufletul. Nu va lasati prinse in capcana tipica romanilor dupa 1989 de a critica tot si pe toti. Nu va ajuta la nimic sa vedeti mereu pacatele altora, mai bine priviti in sufletul vostru - aveti multe de descoperit. Maria |
Uite, ca sa te lamuresti, iti mai adaug urmatoarele detalii:
Chiar daca nu practic religia si nu (prea) cred in Dumnezeu, cred totusi ca exista o forta superioara care ne "vegheaza".
Incerc sa duc o viata cat mai normala si fara a merge la biserica, sunt o persoana in general pacifista (combat mai mult in scris), incerc sa nu-i condamn pe cei din jurul meu (pentru ca fiecare greseste, nu-i asa ? mai degraba incerc sa inteleg de ce procedeaza asa, cu toate ca de multe ori nu inteleg sau nu sunt de acord cu ceea ce fac/zic acestia), nu-mi place sa ma cert cu cei din jurul meu decat daca ma nedreptatesc foarte tare (atunci chiar ca imi sustin punctul de vedere), imi vad de familie, casa, serviciu, imi ajut colegii, rudele si cunoscutii atunci cand si cum pot, nu am furat sau nu am inselat pe cineva, incerc (atata cat pot) sa ajut 2-3 familii cu copii mici (hainute, jucarii), pe scurt incerc sa fiu un om bun, chiar daca nu ma rog si nu ma duc la biserica.
In putinele dati cand am ajuns totusi, nu am fost prea impresionata, deoarece atentia imi era distrasa de cei din jur (babele se fosnesc si vorbesc tot timpul, tiganii si cersetorii misuna la intrarea in biserica, unora le suna mobilul, mirosul este ciudat, iarna este foarte frig, vara e cald) - vreau sa spun ca aceste nimicuri au fost de natura sa-mi abata atentia de la slujba propriu-zisa si m-au impiedicat sa ating acea stare sufleteasca pe care practicantii o simt.
Si mi se pare un lucru foarte...neigienic (sa nu zic altfel) pupatul icoanelor, la rand unii dupa altii, bolnavi si sanatosi, facem schimb de microbi...
Rufus - partea cu mersul la biserica fara stirea tatalui...hm, pe vremea aceea era cam greu sa te fofilezi undeva fara stirea parintilor...din moment ce nu mergeam deloc la biserica, nu simteam nici nevoia sa ajungem acolo, poate doar asa, de curiozitate, sa vedem cum arata pe dinauntru (repet, eram copii). Nici mama mea nu a fost o persoana religioasa, desi a crescut la tara, poate acum la batranete sa zicem ca mai merge la biserica la slujba, face pomenile pentru bunici...Parintii mei nu au incercat niciodata sa ne impuna cu forta practicarea religiei, nici macar dupa revolutie, cand nu trebuia sa se mai ascunda nimeni...Cred ca mult mai importanta a fost educatia pe care ne-au dat-o si spiritul in care am fost crescuti, de a fi oameni cinstiti, corecti, responsabili.
Pana la urma conteaza linistea si multumirea sufleteasca, pe care eu incerc sa le am ducand o viata normala, alaturi de familie.
Eu am "un dinte" impotriva slujitorilor Domnului, care nu au alt scop decat cel material si practica aceasta meserie fara a avea chemare.
Stiati ca BOR este foarte bogata ? Numai Mitropolia Iasiului a primit in ultimii ani sute de hectare, multe cladiri retrocedate, este singura Mitropolie care are editura si tipareste carti, calendare, icoane, etc. Si, cu toate acestea, bogatia asta materiala se face subit nevazuta atunci cand au loc acele calamitati naturale despre care pomenea cineva (inundatii, alunecari de teren, etc.). Urmariti stirile despre aceste nenorociri si veti vedea ca biserica nu se implica, voluntarii aduc cele necesare, armata, jandarmeria, pompierii, Crucea Rosie, SMURD - toti fac front comun, dar biserica...nimic palpabil.
De fapt, si topicul acesta tot de la partea materiala a inceput, mai exact de la eforturile financiare pe care trebuie sa le faca oamenii in numele credintei si al traditiilor, ca sa nu intre in "gura lumii"...
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
Rufus spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui gabi3604
Cazul meu strict personal( nu se aplica automat la nimeni altcineva): cât timp am fost credincioasa, mi s-a parut ca religia e o alinare si un ajutor... pâna am constatat ca, de fapt, eram tot timpul înfricosata, în alerta, cu frica sa nu fi pacatuit, sa nu fi gresit ceva, sa nu ma loveasca pedeapsa din cauza asta... Acum nu mai cred, si sunt mult mai relaxata si mai stapâna pe mine. Explicatia?? Eu doar am crezut ca sunt credincioasa... De fapt, eram doar o fricoasa supertitioasa... De-aia nu ma ajuta credinta in Dzeu, caci de fapt eram toata numai superstitii, si nu credinta adevarata .Rufus, te întrebi tu daca cei bogati sunt mai fericiti? Pai, depinde! Uneori da alteori nu. Nu exista rapsuns universal, ci doar de la caz la caz. Asa cred io... Acum on-topic: renuntarea la sine e crestineasca si laudabila. E minunat sa dai si camasa de pe tine pentru cineva care are cu adevarat nevoie ... ... dar chiar sa faci împrumut la banca, împrumut pe care nu stii daca îl poti plati, si)apoi sa manânci muraturi cu pâine luni de zile... si asta ca sa cumperi lucruri si sa le împarti ... asta e curios, în acceptiunea mea. PS: precizare : renuntarea la sine nu e de fapt o virtute exclusiv crestina: e promovata de restul religiilor monoteiste în egala masura, poate si de alte credinte. Iar liber-cugetatorii, agnosticii si ateii sunt si ei capabili de renuntare la sine. Un singur exemplu: parintii devotati copiilor lor. |
Referitor la PS...ce sa zic...renuntarea la sine nu are "preferati"-adica copiii...exemplul tau nu-i bun, pentru ca renuntarea la sine inseamna in orice conditie, nu selectiv (in fata copiilor si in fata celorlalti). Dar ai dreptate, nu e o virtute exclusiv crestina. De fapt, daca ateii nu s-ar ancora in negarea cu orice pret a credintei, ar vedea ca adevarurile simple, ale Sfintilor Parinti, nu sunt dogme religioase, ci invataturi universale, valabile si in ziua de azi, ca acum cateva mii de ani.
In rest...sunt parerile tale, e normal sau nu sa punem pret mai mult pe avere sau pe spiritualitate...acceptiunea ta.
Cel care nu traieste ca tine, tine cont de acceptiunea sa, pentru ca cu ea traieste, nu cu a ta. De fapt, cam aia tot incerc sa spun: nu contest nedumerirea voastra (voi nu ati face asa ceva), ci convingerea ca e inutil ce fac anumiti oameni. Ori, aici va contrazic eu: de unde stiti ca-i bine cum faceti voi?
RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lor
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008
Rufus spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui CorinaDani Rufus - partea cu mersul la biserica fara stirea tatalui...hm, pe vremea aceea era cam greu sa te fofilezi undeva fara stirea parintilor...din moment ce nu mergeam deloc la biserica, nu simteam nici nevoia sa ajungem acolo, poate doar asa, de curiozitate, sa vedem cum arata pe dinauntru (repet, eram copii). Nici mama mea nu a fost o persoana religioasa, desi a crescut la tara, poate acum la batranete sa zicem ca mai merge la biserica la slujba, face pomenile pentru bunici...Parintii mei nu au incercat niciodata sa ne impuna cu forta practicarea religiei, nici macar dupa revolutie, cand nu trebuia sa se mai ascunda nimeni...Cred ca mult mai importanta a fost educatia pe care ne-au dat-o si spiritul in care am fost crescuti, de a fi oameni cinstiti, corecti, responsabili. Pana la urma conteaza linistea si multumirea sufleteasca, pe care eu incerc sa le am ducand o viata normala, alaturi de familie. Eu am "un dinte" impotriva slujitorilor Domnului, care nu au alt scop decat cel material si practica aceasta meserie fara a avea chemare. Stiati ca BOR este foarte bogata ? Numai Mitropolia Iasiului a primit in ultimii ani sute de hectare, multe cladiri retrocedate, este singura Mitropolie care are editura si tipareste carti, calendare, icoane, etc. Si, cu toate acestea, bogatia asta materiala se face subit nevazuta atunci cand au loc acele calamitati naturale despre care pomenea cineva (inundatii, alunecari de teren, etc.). Urmariti stirile despre aceste nenorociri si veti vedea ca biserica nu se implica, voluntarii aduc cele necesare, armata, jandarmeria, pompierii, Crucea Rosie, SMURD - toti fac front comun, dar biserica...nimic palpabil. De fapt, si topicul acesta tot de la partea materiala a inceput, mai exact de la eforturile financiare pe care trebuie sa le faca oamenii in numele credintei si al traditiilor, ca sa nu intre in "gura lumii"... Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 ) |
Nu vreau sa dezvolt problema credintei tatalui tau (chiar daca am teoria mea despre refuzul de a intra in biserica a militarilor, activistilor cu functii, etc pe vremea lui Ceausescu), pentru ca e parintele tau si e o treaba delicata.
Nu voiam sa spun sa te furisezi la biserica, fara stirea lui...dar nu ai simtit nevoia, nu ai fost indrumata, si asta nu din cauza hainei militare a talui tau. Sau... poate (din cauza militariei) tatal tau v-a interzis si voua sa mergeti la biserica?
Daca esti convinsa ca, pana la urma, conteaza linistea ta sufleteasca, fii convinsa ca si pentru credinciosi tot aia conteaza. Inexplicabilul se produce cand se intalnesc si credinciosii si necredinciosii in anticamerele lui John of God (parca asa...), in Brazilia, ambele "tabere" alegand, ca ultim remediu, vindecarea de la Dumnezeu.
RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lor
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008
mariamunteanu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui CorinaDani Urmariti stirile despre aceste nenorociri si veti vedea ca biserica nu se implica, |
Adica numai ce apare la stiri exista => ce nu apare nu exista ? Asta e conceptia ta ?
mariamunteanu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui CorinaDani In putinele dati cand am ajuns totusi, nu am fost prea impresionata, deoarece atentia imi era distrasa de cei din jur (babele se fosnesc si vorbesc tot timpul, tiganii si cersetorii misuna la intrarea in biserica, unora le suna mobilul, mirosul este ciudat, iarna este foarte frig, vara e cald) - vreau sa spun ca aceste nimicuri au fost de natura sa-mi abata atentia de la slujba propriu-zisa si m-au impiedicat sa ating acea stare sufleteasca pe care practicantii o simt. Si mi se pare un lucru foarte...neigienic (sa nu zic altfel) pupatul icoanelor, la rand unii dupa altii, bolnavi si sanatosi, facem schimb de microbi... Eu am "un dinte" impotriva slujitorilor Domnului, care nu au alt scop decat cel material si practica aceasta meserie fara a avea chemare. |
Te legi de lucruri colaterale care nu au nimic comun cu credinta.
Daca cineva ti-ar spune ca are un "dinte" impotriva armatei, bazat pe anumite ratiuni, precis te-ai simti lezata si ai riposta.
Maria
mariamunteanu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui gabi3604 Iar liber-cugetatorii, agnosticii si ateii sunt si ei capabili de renuntare la sine. Un singur exemplu: parintii devotati copiilor lor. |
Devotamentul fata de copiii lor este (sau ar trebui sa fie) o atitudine fireasca a TUTUTOR PARINTILOR, aproape instinctiva. Acest exemplu nu este bun, e ca si cum ai spune ca vara ar trebui sa fie cald.
Maria