prima zi de gradinita

Buna ziua. Ma numesc Simona si din 24.02.2009 sunt membra noua. Va rog sa ma ajutati cu sfaturi si experiente traite de voi la capitolul "prima zi de gradinita". Am un baietel de 3 ani si 3 luni pe care l-am dus la gradi din ianuarie (program normal). Am crezut ca am gasit educatoarea perfecta. Auzisem despre ea ca este educatoare buna, ca se ocupa de copii si mai ales ca este f blanda. Cred ca e exagerat de blanda. Mi s-a spus de la inceput sa nu fortez copilul sa-l duc la gradi daca el nu vrea. Sa-l duc numai cand vrea el pentru ca altfel va prinde ciuda pe gradinita si nu va mai vrea sa vina. Fiind neinformata si necerand parerea altora am luat-o de buna. Am lasat numarul de telefon sa sune in caz de ceva. Si bineinteles ca a sunat dupa prima ora de gradinita "ca Razvan nu mai vrea sa stea, nu a vrut sa mearga la toaleta si a facut pe el si sa mergem sa-l luam". Asa am factut.Problema e ca ea de atunci suna in fiecare zi sa ne ducem sa-l luam ca plange si ea nu stie ce sa faca. Copilul meu sta maxim 2 ore la gradi. Ce sa fac? Daca a mai trecut cineva prin asemenea experienta va rog dati-mi un sfat. Ne-am gandit sa-l inscriem la gradi cu program prelungit. Probabil acolo au alte activitati, se ocupa mai bine de ei nu stiu sunt disperata.

alsa spune:

Simona, baietelul tau este la o gradinita partcilara sau de stat?

Eu am scris ceva mai devreme, am deschis un subiect, "ce metoda e mai buna?", unde spuneam ca am avut o experienta destul de neplacuta cu fetita in primele zile de gradi. Dupa o luna am retras-o fiindca nu se acomoda. Am avut-o la o gradi particulara, si nimeni nu mi-a spus ca ea plangea toata ziua, sper ca si cu pauze totusi, decat in clipa in care am fost sa spun ca nu o mai duc. Mi se spunea doar ca plange un pic dimineata cand o las, si dupa aia se ia cu joaca.

Nimeni nu m-a sunat sa-mi spuna nimic, in schimb ii sunam eu si se pare ca imi deformau realiatea.

Nu stiu ce sa spun, ...eu n-am avut inima sa o mai las, in conditiile in care timp de o luna ea plangea in fiecare dimineata. Am lasat-o la program prelungit de la inceput. Poate ca trebuia sa o iau treptat, ....nu stiu.

Acum ne vom confrunta si noi cu aceleasi probleme, fiindca vrem sa reincepem gradinita.

gabitaco spune:

Astept si eu cu interes sfaturile vostre...
la noi situatia sta cam asa:
Am dat fata la gradi la program scurt la 2 ani si 9 luni. A stat 2 luni fara sa verse o lacrima, era fericita..noi la fel, a invatat f multe poezii si cantece, a invatat sa coloreze, se trezea dimineata singura sa o ducem la gradi...pana intr-o zi cand a facut pisu pe ea. A doua zi... s-a certat cu un baietel de la papusa ei...a plans, a vomat, educatoarea m-a sunat dupa o ora de gradi sa ma duc sa o iau ca a vomat si nu stie ce sa faca. Prostia mea a fost ca am fugit cu sufletul la gura, sotul a sunat si soacra sa vina si ea...etc. Cand am intrat ea era linistita si se juca cu educatoarea la o masa. Cum m-a vazut a inceput sa planga si a venit la mine in brate si nu a mai vrut sa ramana. Era intr-o miecuri. Am zis sa o tin acasa pana luni sa vedem daca nu cumva e bolnaviara. Luni dimineata cand sa plecam la gradi a inceput sa planga ..ca vrea fustita. Am incercat sa ii explicam ca nu poate merge cu fusta ca e frig ...era 15 nov. A plans pana a vomat. Am spalat-o, i-am dat din nou papa si pe la 9 jumate am zis sa o duc din nou la gradi. A plans tot drumul. acolo iar a vomat si a inceput sa tipe ca vrea acasa. Nu m-a lasat inima sa ii intorc spatele si am luat-o acasa. Toata saptamana am incercat sa o ducem la gradi... a plans pana a vomat in fiecare zi...pe mine, pe educatoare...am crezut ca e bolnava...pt ca se plangea de dureri de buta si de cap. I-am facut analize...a iesit giaria. Am stat 10 zile acasa sa tratam fata...si din ziua aceea nu a mai vrut la gradi. Orice incercare de a o duce se termina cu urlete, plansete, voma....Am plans si eu de suparare...si n-am mai dus-o. de cate ori vb de gradi...de copii...de educatoare...zicea ca sunt rai..si incepea sa planga pana voma( ea vomita f usor). Acum vrem sa incercam din nou...pt ca nu mai plange cand vb de gradi...dar nici nu vrea sa mearga...stie ca poate sta acasa cu bunici...si cred ca acum ne si santajeaza.
Cert este ca nu inteleg de ce s-au intamplat toate astea...NU A PLAN DELOC din sept pana la mijlocul lui nov. Educatoarea nu a certat-o, nu a dat in ea,nu a facut-o de ras in fata clasei cand s-a scapat pe ea..ea fiind cea mai mica din clasa,si educatoarea vecina cu noi... o stie de mica, o indrageste si chiar face eforturi de a se apropia de ea..ori de cate ori o intalnim...insa Mateea o respinge. Nu inteleg ce s-a intamplat...de ce s-a schimbat brusc copilul meu. Ce sa fac/ Alta gradinita nu vrea. La dansuri tre sa stau in vizorul ei...ca altfel plange pana vomita. E un copil iubit, adorat, dorit...crescut cu toata dragostea intr-o familie inchegata unita, intemeiata prin dragoste, respect si siceritate, fara certuri sau alte tensiuni.
Da ...poate o sa spuneti ca e alintata...da asa e...e printesa familiei. Acasa e un copil super cuminte, canta, danseaza, se ljoaca cu papusile, participa alaturi de noi la activitatile familiei, e 90% din timp cu unul din noi 2. Am obs. ca ii e teama ca o lasam pe undeva...desi noi n-am amenintat-o niciodata cu asa ceva .... doar poate pe la gradi...ingrijitoarea.... Imi pun mii de intrebari, caut raspunsuri...dar nu le gasesc. Poate ma ajutati voi...mamicile care ati mai trecut prin asa ceva.

Gabriela si Mateea Ioana
Povestea unui inceput de viata...

alsa spune:

Gabitaco....cam la fel am patit si noi. Prima zi, cum am mai spus, a fost ...buna. Era destul de zapacita, nu realiza ce se intampla. Cand am fost sa o iau dupa amiaza abia s-a uitat la mine. Din a doua zi, insa, a inceput calvarul. Plangea cand o lasam, o predam la educatoare in brate, plecam si o auzeam din coltul strazii cum urla. Stateam un pic si sunam sa vad daca e cazul sa ma intorc sa o iau, si mi se spunea ca s-a potolit (ca sa aflu ulterior ca ea plangea in continuare). Cand veneam sa o iau, imi sarea in brate si primele cuvinte erau ca n-a plans azi. Cred ca ea se simtea abandonata. O data am auzit-o eu pe directoare cand i-a spus "vezi, daca ai fost cuminte si n-ai mai plans, a venit mami sa te ia". De parca altfel n-as fi venit!?

In fine, dupa 2 saptamani am primit un telefon sa vin sa o iau ca nu vrea sa manance si vomita. Din momentul acela ne-am hotarat sa n-o mai ducem. Incepuse sa se trezeasca si noaptea si sa planga.

Psiholoaga de la o alta gradinita ne-a sfatuit sa nu-i mai pomenim cuvantul "gradinita", sa-l inlocuim pentru un timp cu un alt cuvant. Asa ca noi vom merge la "club" acum, si "niciodata la gradinita", cum spune ea, din pacate, si acum.

Gradinita la care ne-am hotarat sa o dam din primavara,70- 80% hotarati, dar vom vedea...., pare in regula din punctul asta de vedere.

Dar vom vedea.....