ce stiti despre...
ciao fetele.O perioada nu am scris.Am stat cuminte si am citit.Am fost tare suparata.Am incercat sa privesc in spate.Se implinesc 1 anisor de cand incercam si...nika. Din simple intrebari si curiozitati am ajuns sa fac analiza babane si...am primit rezultate la fel de babane.Dupa o prolactina ridicata, tratament 2 luni(degeaba se pare), RMN => microadenom hipofizar(fara probleme momentan)(stiti ceva despre microadenoame de acest gen?a avut careva dintre voi?).M-a bagat oarecum in depresie aceasta veste dar...am reusit sa trec peste.Nu mai iau temperaturi, nu mai verific nimic, nu mai vreau sa vad aparate si medici.Vreau sa traiesc sanatos si frumos.Las soarta sa decida.Daca o vrea sa raman fara bebitz, este pt ca asa trebuie. Nimic nu e pe lume fara un rost.Cu toate ca eu sunt convinsa ca voi avea bebitzul meu odata.Vreau sa ma pun in pat cu dorinta de a ma simti bine si nu sa fac pt ca asa zice dr. cutare si cutare.gata.Cum o vrea Dumnezeu.Ma simt mai fericita acum cand stiu ca de fapt eu trebuie doar sa traiesc si nu sa fac planuri de viata...O sa vina bebitza cand o sa fie pregatit.Si chiar vreau sa le spun si fetelor care sunt disperate ca incearca din rasputeri si bebitza nu vine, sa se relaxeze.Cu siguranta ca atunci cand drumul va fi pregatit, bebitz vine singur. Asa ca fetelor, rugati-va la Dumnezeu sa fiti voi sanatoase si sotii vostri si bucurati-va de raza de soare care va intra dimineata in ochi, plimbati-va pe strada si incercati sa vedeti ce frumoasa este lumea si incercati sa va detasati un pic de stresul zilnic. veti vedea ca de fapt sunt atat de multe lucruri frumoase...O femeie e frumoasa ca mamica si la 20 de ani, si la 40 de ani.Cunosc o proaspat mamica la 40 de ani.E mai frumoasa ca oricand.pe cuvant.Are pofta de viata si parca a intinerit cu 10 ani.Asa ca niciodata nu e prea tarziu.Fiti optimiste si totul va fi bine....Ce ziceti? Oare am batut campii ?
Va pup pe toate si ma bucur ca existati.
Raspunsuri
mariana_flo spune:
Ai si tu dreptate, dar ce te faci cu nabadaioasa de inima care numai vesela si linistita nu poate fi. Pe mine ma apuca nebunia cand stiu ca am de asteptat inca 2 ani. Si cand ma gandesc ca nici atunci nu am mai multe sanse ca la inceputul anului 2003.... ba chiar prezint un risc mai mare... cum sa nu o iau razna? Eu una incerc in zadar sa ma concentrez asupra studiilor si carierei. Pur si simplu simt ca trece viata pe langa mine si eu nu sunt in stare sa las ceva in urma mea.
meme spune:
Si eu am fost banuita acum vreo 2 ani de microadenom hipofizar,prolactina avea valori de 3 ori mai mare decat normal.Am facut tomografie,rmn si s-a dovedit ca nu este adenom.Totusi,pe parcursul investigatiilor,medicul mi-a spus ca un microadenom se poate trata cu medicatie.Doar daca acesta creste trebuie intervenit chirurgical(se patrunde cumva prin fosele nazale,nici nu vreau sa ma gandesc pentru ca mi se pare ceva ingrozitor).Asta mi s-a spus ca o consolare cand am intrebat daca este vorba de o operatie craniana.Dar iti repet,in cele mai multe cazuri tratamentul da roade(fie tine adenomul in loc,fie ajuta la resorbirea lui).
anemona spune:
Draga Doly, nu as vrea sa fac comentarii la punctul tau de vedere, fiecare are dreptul la a-si aseza prioritatile in viata asa cum crede ca e mai bine. Si daca pt unii lipsa unui copil este o drama peste care nu pot trece, altii reusesc sa se bucure de ceea ce inseamna viata lor, asa cum e ea. Personal nu subscriu la a ne resemna si nu cred ca daca evitam o problema, ea nu mai exista, dar cred ca daca Dumnezeu nu ne va da copii, poate ca ne vom bucura de alte lucruri, asa cum spui si tu.
Vreau sa-ti spun insa ca tratarea adenomului hipofizar este absolut necesara, chiar daca ai de gand sa faci sau nu un bebe. Si asta pt ca este o tumora benigna care poate sa creasca si poate sa dea complicatii. Daca este mic, se poate trata medicamentos cu bromocriptina, dar pt asta te sfatuiesc sa ajungi la Institutul Parhon, la un endocrinolog. In general acolo este cel mai indicat sa te urmareasca si sa te trateze. Si oricum, nu un ginecolog, ci un endocrinolog!!! Asa ca, fara a intra absolut deloc in panica, e bine sa mergi sa consulti un medic de acolo. Fii sigura ca totul se va rezolva.
Mult succes si sa ai un bebe cat mai curand!
Tia spune:
Doly,
te inteleg, cred ca toate de aici de pe forum am trecut prin momente grele, de depresie sau disperare... eu nu pot sta cu mainile in san impunandu-mi calm si liniste.. pana nu stiu de ce nu vine bb, nu pot dormi linistita, macar sa ajung la faza la care sa ridice toti dr. din umeri.. atunci poate as gasi puterea sa ma resemnez. pana atunci simt ca trebuie sa lupt, sa stiu, sa aflu .. abia toate astea imi dau putere sa continui. ma gandesc ca daca nu reusesc sa aflu ce am, nici n-am sa gasesc remediul si asteptarea va fi fara rezultat. dar cred ca asta depinde de personalitatea si temperamentul fiecareia. poate acum pentru tine e binevenita pauza aceasta, iti va da multa liniste si te va ajuta sa-ti reincarci bateriile. iti tin pumnii ai grija de tine
Parvutoiu Anca spune:
Da, Doly, daca te poti relaxa si bucura de viata, fa-o, vorba Tiei - incarca-ti bateriile!!! , DAR NU te culca pe o ureche ref. sanatatea ta!! Fara stres, in modul cel mai relaxat posibil, fa-ti toate investigatiile necesare si trateaza TOT ce este de tratat. Exista probleme care nu se rezolva cu simpla trecere a timpului.
Iar in ce priveste resemnarea ta in fata soartei, stii cum e cu bunul D-zeu??? : D-zeu iti da, dar nu-ti baga si in traista!!
NU te resemna, de relaxat da, la maxim, dar nu te resemna si nici nu astepta sa pice minuni din cer, ca ele oricum pica exact cand nu te astepti, in plina lupta!!
Daca iti doresti mult un copilas trebui sa faci tot, tot ce este omeneste posibil, tot ce ofera stiinta la ora actuala si ptr asta e nevoie de timp, luni sau ani, de aceea este important sa nu lasi sa treaca timp pretios.
Eu iti doresc din tot sufletul sa te relaxezi acum, ptr ca te inteleg sa stii, uite, eu eram disperata si in prag de primul meu FIV si dupa 3 luni de pauza medicamentoasa ptr pregatire a corpului ptr FIV, pur si simplu a ramas...ptr ca incetasem sa ma mai stresez, urma sa fac FIV si gata... Dar lupta nu s-a terminat, abia e in toi, ptr ca trebuie sa lupt acum pana la 3 luni ptr mentinerea sarcinii si e o lupta grea, un razboi al nervilor...
Deci, iti doresc sa poti imbina cat mai fericit posibil relaxarea cu un spirit de lupta, te pup!!
doly spune:
Fetelor, cred ca daca as spune cuiva despre voi ca sunteti minunate as minti.Sunteti deosebite, extraordinare.Va multumesc din suflet pentru grija pe care mi-o purtati.Imi dau seama , si acum se vede clar ca faceti front comun ca sa ajutati o consoarta.Stati sa va povestesc.Nu m-am exprimat chiar bine. Eu nu incetez sa fiu lucida si cu capul pe umeri.pentru microadenom trebuie sa iau dostinex decat ca inca nu stiu exact in ce doze. Bromcriptinul mi s-a interzis pt ca ...zice dr. ca este un medicament care nu asigura ireversibilitatea bolii asa ca dostinexul.Eu am sa iau tratament in continuare(desi nu-mi face placere) decat ca nu ma voi mai stresa ca pana acum(trezirea la 6 jumate, temperatura, alea, alea, mucus si io mai stiu ce numaratori).Ma voi ocupa strict de sanatatea organismului meu pt ca odata, cand o fi sa fie, sa reusesc sa fac "casutza" buna calda si primitoare pt bebelinul meu.Asa ca , stati linistite, nu ma culc pe o ureche, decat ca nu ma voi mai stresa atat. Am nu stiu cate bocete la activ din cauza asta.Il vedeam pe sotzu' tanjind dupa copiii de pe strada si asta ma deprima la culme.Boceam de cate ori veneam de la prieteni cu copii mici....si nu stiu cate si mai cate. Am fost un stres in picioare.De acum gata!Mai mult decat atat ca se pare(zic doctorii) ca prolactina mea a crescut tocmai de la stres.
Fetelor inca odata mii de multumiri.Sunteti cele mai adevarate.fara voi as fi frunza in vant.Credeti-ma sunt deseori momente in care nici nu-mi mai vine sa-i povestesc sotului ce am in cap de frica sa nu-l mai stresez si pe el.Si uite asa sunt tzop pe DC.Sunteti acum pt mine apa rece in mijlocul caniculei.
Va pup.Doly
aurelursu@k.ro spune:
Draga Doly, acum 6 luni am fost operata de tiroida la spitalul PArhon. Acolo am cunoscut o doamna care avusese adenom la hipofiza. Nu vreau sa te sperii din contra sa te incurajez. Timp de doi ani nu a avut menstruatie si i s-a atrofiat uterul (si ovarele). Eu eram convinsa ca nu are copii. Dar intr-o zi a venit la ea sotul si...doua fetite superbe. Ea avusese mai multe complicatii, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, a trecut peste toate. Eu iti recomand un control la PArhon si un alt control la Centrul national de homeopatie si acupunctura. O doamna mai in varsta acolo s-a tratat de adenom. Cauta si in Formula-as, gasesti acolo tratamente naturiste, sigur te vor ajuta. Sa nu iti pierzi speranta nici o data, chiar daca pare ca totul e in zadar. O lupta-i viata, deci te lupta.Pupici multi si sanatate, Ursulica
mariana_flo spune:
Doly, scuza-ma. Am scris aiurea si pe langa subiect. Te rog, nu lua in seama ce am scris mai devr3me.
doly spune:
mariana, stai lejera.uite de 3 ceasuri stau pe net si citesc si de aici si de acolo.Am gasit tot felul de chestii despre vit. e, cat e de buna si bla bla, dar eu tot nu stiu.La ce e buna? am inteles ca la barbati nu e foarte buna, dar la femei? Scria in formula as la un moment dat...prin arhiva(scotoceam) ca ar fi buna pt reglarea ciclului.Voi ce stiti de vit. E?
Am gasit si chestii despre adenomul hipofizar.Se pare ca sunt unii care chiar sufera.Eu multumesc lui Dumnezeu nu am nici o reactie, nici un simptom.Sunt totusi o fericita, la urma urmei.Auziti, la valori de peste 1 cm, se poate intampla sa lesini si sa-ti pierzi pt moment luciditatea....hm...treaba serioasa asta...
As vrea sa va mai intreb ceva.Daca am facut luna asta RMN, am voie sa fac un HSG? nu ma iradiez prea tare?
anne-marry spune:
ai dreptate doly!
si eu m-am lasat de temperaturi si doctori si pastile...uite asa! doar nu o s imi incep viata in astfel de chestii..pai iti dai seama, mai tarziu, la batranete, ce fac, ma mut la doctori la spital?...
anne-marry
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA