de ce fug barbatii de casatorie?

Raspunsuri - Pagina 15

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns balanta spune:

...coltofeanu...nu stiu de cand am inceput sa traiesc asa...totul a murit incetul cu incetul...la ambii, suntem in aceeasi oala si stim amandoi...amandoi stim ca pentru noi doi casnicia nu a adus un plus...
suntem vinovati amandoi...si sunt convinsa ca intr-un cuplu totdeauna sunt vinovati amandoi( exclud situatiile alea pe care nu le concep cu violenta, etc)

cristina, dar exact asa procedez in anumite situatii si eu.
Am o prietena cu care sa filozofez,am o prietena cu care sa mananc in oras, dar atat. Nu am concedii, nu am iesiri de grup cu prietenii,nu are nimeni initiativa in locul meu,daca ma imbolnavesc mai mult de o saptamana se duce stabilitatea financiara pe apa sambetei,copilul oricum e mare, deci cine spune ca astept eu ceva de la o singura persoana?
Si, da recunosc ca singurul punct de echilibru e afacerea mea care ma tine pe linia de plutire.
Relatia dintre noi ca femeie si barbat e pe linie moarta definitiv de patru ani ( sa nu-mi spui ca si asta sa o rezolv cu alta persoana)...

Vezi cristina, pe undeva ai inteles pe dos...toti ceilalti au asteptat tot timpul totul de la mine, eu am fost acea persoana si cand eu nu am mai putut...apoi nu am mai vrut...s-a oprit totul in loc

am avut si am o mare famile de "copii"...iar de mine nu are grija nimeni...

mai in gluma, mai in serios uneori imi intreb sotul daca crede ca as putea sa gasesc pe cineva care sa vrea se casatoreasca cu noi...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mindy spune:

Balanta, nu esti un caz izolat.. ma regasesc in multe din ce spui.. dar sa nu lasam fericirea noastra sa depinda in totalitate de ei, ca atunci ne amaram prea mult si murim incet in noi...

E aiurea si presiunea asta din exterior (ma refer la mine cand am inceput sa simt ca imi ticaie si mie ceasul).. esti intrebat mereu: tu cand te casatoresti?, apoi- cand faci un copil ca ar fi vremea.. si cand crezi ca ai scapat de f..ing intrebari, incep: 'cand il faci pe al doilea?', cand? cand?... Ti se dau mereu exemple de cat e de fericita si implinita doamna X si ce sot minunat si cat de norocoasa e doamna Y, ce mama grozava e doamna Z etc..
Trebuie sa corespunzi tiparului ca altfel esti un ciudat care ai ratat in viata si nu dai deloc bine.

Diana- ce mai faci?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dianas spune:

hello, Mindy, multumesc pentru intrebare , sunt in aceeasi balta. Adica ma tot intreb de ce si-ar sacrifica un barbat iubirea - pe care se stie ca o gasesti o data, de doua ori in viata - pentru o idee preconceputa. Ca nu pleaca de acasa nici in ruptul capului.

Zilele trecute a dat primul semn, a vrut o impacare. Mi-am dat seama ca nu mai e ce vreau. Cred ca s-a gandit prea mult. Am un gust amar, sunt dezamagita, trista. Imi tot repet ca nu ma asteptam la asa ceva din partea lui, nu imi inchipuiam ca va bate in retragere daca il strang putin cu usa. Oricum, nu cred ca ma mai intereseaza relatia asta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mindy spune:

Diana, il regasec enorm pe exul meu in cele descrise de tine.
Eu am avut indrazneala sa il intreb dupa 3 ani ce are de gand, si a batut in retragere, spunea ca ma iubeste enorm si ar lungi-o la infinit cu relatia, dar casatoria il sperie de moarte. Ca ii e asa de bine la mamica lui. Ca ii e frica de responsabilitati etc..
Cand am fost in Ro l-am revazut, trecusera 7 ani de cand ne despartiseram si nu am fost surprinsa cand mi-a spus ca e tot acasa la mama lui, neinsurat si la fel de speriat de ideea de casatorie.
Nu il condamn pentru asta, unii barbati pur si simplu nu sunt facuti pt casatorie, de asta ar fi bine sa nu o taraganeze in relatii lungi ce nu duc spre nimic cand stiu ca partenera lor isi doreste casatoria.

Daca simti ca nu mai e ce vrei tu, mergi inainte - fara el, trebuie sa apara un barbat hotarat in viata ta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Carolyne spune:

Eu stu un caz cand fiul - acum adult de vreo 55-57 ani - nu s-a casatorit niciodata. A locuit mereu cu mama lui - femeie de peste 80 de ani - si se ajuta unul pe altul.
Nu toti sunt facuti pentru casatorie (si barbati si femei).

Daca ti-a dat un semnal asa ... slab... din varful "telefonului" atunci eu zic sa il lasi ca nu-i de tine (parere personala).
Daca dupa un an de relatie el tot in faza "intalniri de weekend" a ramas si nici macar nu se gandeste sa locuiti impreuna fii tare si mergi pe drumul tau.
Cum spuneam ... mai saruta niste broaste ca printul trebuie sa apara

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mariamunteanu spune:

Dianas, Carolyne, Mindy, exemplele voastre imi confirma teoria pe care alte participante la forum au incercat s-o combata. Repet: cei care, dupa o anumita varsta (cca 27 de ani) si cu studiile terminate, nu au curaj sa se desprinda din casa parinteasca, de obicei iau cu greu si alte decizii in viata sau nu le iau deloc. Exista si exceptii, ca intotdeauna, dar regula ramane.

Nu toti barbatii or fi facuti pt. casatorie, dar si sa stea cu mama la maturitate, e penibil.

Maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns popescudora spune:

Dianas, gresesti enorm!!!!

Ceea ce vrei tu sa realizezi e ok, dar metoda pe care ai ales-o e calea sigura sa pui pe fuga un barbat, sa il faci sa se simta constrans, sa il sperii etc. Daca a decis ca totusi vrea o impacare, eu cred ca el te iubeste sincer.
Spui ca ai vrea sa stati la tine pentru ca e un singur parinte, e mai mult spatiu si tu nu te-ai muta la el. Pai esti foarte egoista! Asa cum tu nu te-ai simti in largul tau la el acasa, poate nici el nu s-ar simti la tine...nr de parinti e irelevant. Eu am fost cea care de bunavoie m-am mutat la al meu, si crede-ma, luni de zile imi venea sa urlu, sa o iau la fuga, nu ma simteam AKASA, in elementul meu.
Barbatul meu acceptase ideea ca ne vom casatori candva...intr-o zi cu soare..Cu cat il bateam mai tare la cap, cu atat se retragea si dadea inapoi. E nevoie sa cunosti foarte bine persoana, ce e in sufletul ei, ca sa o convingi sa faca un pas...sa stii prin ce metode sa pui problema. Atacul direct e clar cea mai proasta alegere, noi, femeile, se presupune ca suntem mai subtile de atat.
Eu ma indoiesc de marea ta dragoste care ti-a trecut asa de repede, semnele mai mult sau mai putin mistice de care zici ca te-au convins ca sunteti suflete pereche pot fi foarte bine doar in imaginatia (sau interpretarea) ta, pentru ca tu astepti cu nerabdare un Fat-Frumos pe cal alb care sa te ia de nevasta, si te-ai sugestionat sa crezi ca el e acela. Nu neg ca poate exista compatibilitate intre voi, dar consider relatia asta distrusa din start de TINE, nu de el!
Iar cu ceasul biologic...n-ai nici 29 de ani, si el nici 30! Barbatii la 30 de ani sunt tot imaturi si copii (exact atata are al meu), in nici un caz barbati seriosi si responsabili pusi pe intemeiat familii dupa un an de relatie. Mai sunt si din aia, dar rar...
Nu l-ai intrebat ce simte, nu l-ai intrebat daca i-ar conveni sa stea in casa ta, dar ti se pare normal sa nu stai tu in a lui (nu pui problema), si l-ai presat intr-un mod total inelegant si ineficace, nesanatos pentru nici unul din voi. Fiecare doarme asa cum isi asterne...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramonika spune:

uite si un caz in care, desi este iubire, nu este fericire.
si asta dovedeste ca fericirea inseamna mult mai mult decat iubire...
nu mai stiu cine zicea ca daca il iubeste e de ajuns. eu zic ca degeaba il iubeste daca nu e fericita cu el.

eu zic sa mai incerci sa gasesti un barbat pe aceeasi lungime de unda cu tine, diana.


Ramonika si pisicile www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550848/" target="_blank">Vladutz www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550510/" target="_blank">Maritza www.flickr.com/photos/11125714@N02/sets/72157601300550608/" target="_blank">Fulgushor www.flickr.com/photos/11125714@N02/2227425419/" target="_blank">Miki

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns espiritu spune:

Citat:
citat din mesajul lui mariamunteanu

Nu toti barbatii or fi facuti pt. casatorie, dar si sa stea cu mama la maturitate, e penibil.

Maria

de ce?unde e penibilitatea?crezi ca toata lumea e suficient de potenta financiar sa duca o chirie sau sa cumpere o casa?
dintr-un salariu normal nu poti face asta.si cum nu toata lumea se poate raporta la salarii de la 1000 de euro in sus nu vad din nici un unghi penibilitatea.
ma rog eu nu voi incerca sa iti schimb parerea.eu iti sugerez doar sa mai arunci un ochi stanga-dreapta fiindca in viata lucrurile nu sunt doar in alb sau in negru.

I'm not crazy my reality is just different than yours !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

Maria, dar de ce alegi tu sa tragi concluzia dupa cele 3 exemple si nu dupa cele date de mine si de celelalte forumiste care sustin contrariul? Retorica , evident


Dianas , tu esti tare egoista. Esti ca un copil mic care isi ia jucariile si pleaca dand cu lopatica in cap altora.
Adica dupa ce ii pui adidasul in gura baiatului si il ameninti , dupa ce iti spune ca frea sa va impacati tu te plangi ca el nu vrea , dar ne spui ca deja nu-ti mai trebe si ca ti-a trecut dragostea.
Daca vrei sa te casatoresti neaparat invata ca nu pocnesti din degete si-ti pica toti la picioare , mai trebuie sa dai si tu de la tine.


"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "

***Fur is for petting**

http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100

http://www.flickr.com/photos/greecky/

Mergi la inceput