Alma, ingeras la ceruri
Raspunsuri - Pagina 10
ileanna spune:
pentru micul ingeras ...
monica_dicut spune:
Alex 
am plans asa cum n-am mai plans demult. O urmaresc mereu pe Monica sa vad ce mai face Luana si ma rog pentru voi. Sunteti niste oameni extraordinari atat de putin cat va cunosc de pe forum.
Tu ai dreptate in tot ceea ce spui. NU stiu unde s-a dus bebe, daca ii e mai bine acolo... totul este mai presus de noi dar eu vreau sa cred ca lui ii este bine si ca vegheaza asupra mea, vreau poate chiar sa cred ca s-a intors la mine in burtica si imi da a doua sansa, ca poate prima data n-am avut grija de el asa cum trebuie. Nu stiu, nu am nici o certitudine, absolut nimic nu este cert pe lumea asta. Vreau doar sa-l iubesc pentru ca a existat si ca mi-a facut viata mai frumoasa timp de 37 de saptamani. DAr a plecat si a lasat un gol in suflet, ce sa fac? Sa nu-l mai iubesc? SA nu mai sufar? Nu pot. Nu fac copil pentru a suplini lipsa lui Andrei. Asa cum am spus si in povestea mea, Andrei a existat si va exista vesnic in sufletul si in inimile noastre si va fi pentru totdeauna primul meu copil. Voi plange toata viata dupa el si ma voi intreba cum ar fi fost, cum ar fi aratat, ce fel de om ar fi fost... Lui bebe 2 ii voi oferi toata dragostea posibila dar nu-i voi oferi dragostea ce-i apartine lui Andrei, fiecare cu bucatica lui de suflet.
Am cerut si eu consiliere psihologica si urmeaza sa merg in saptamanile care vin. Sper sa reusesc sa inteleg ceea ce ati inteles voi.
Va doresc din suflet numai bine si multa putere.
POZNICI CU NOI
Toate se intampla in viata cu un scop. Nu trebuie sa intrebam "de ce", trebuie doar sa ridicam capul si sa mergem inainte
Monica 
9+
Mamica de INGERAS in ceruri
Si minunea bebe 2 din burtica
Doamne ajuta sa ne nastem sanatosi 
O noua viata
Alex2 spune:
Monica Dicut Nu stim unde s-au dus copiii nostri. Nu stim nici unde ne vom duce noi. Stim doar ceea ce alegem sa stim si sa credem din ce ni se ofera. Este la fel de corect sa crezi ca baietelul tau este sus in cer cu ingerii, la fel cred ca este corect sa cred ca fetita mea doarme in micul ei sicriu.
Este normal sa il iubesti, acum, si mereu. Nu te va incuraja nimeni sa il uiti, sa incetezi sa il iubesti. Nici psihologul, nici un om normal la cap. Nu vom inceta sa o iubim mereu pe Alma, nici acum, nici peste multi-multi ani, cand rana din suflet se va vindeca, si va ramane doar cicatricea (nu va trece niciodata cred). Noua ni s-a spus (desi e ceva ce stiam si noi) sa nu trecem asupra Luanei toata iubirea, ptr ca o vom sufoca. Alma si Luana (la fel si Claudiu) au locul lor in suflet. Nu poti da unuia ce este al altuia. Acum imi amintesc, cu amar in suflet, cand a iesit testul pozitiv, ma intrebam cum e sa ai mai multi copii si sa ii iubesti pe toti la fel. Nu ii iubesti la fel. Ii iubesti pe fiecare intr-un anume fel. Intr-un anumit fel o vom iubi pe Luana, ca fetita noastra de aici, de care ne vom ocupa sa creasca mare si sa fie puternica, intr-un fel il vom iubi pe Claudiu si ne vom ocupa de el, ca primul nostru copil (Monica spune mereu ca este si primul ei copil, si e ca si prima iubire) si intru totul alt fel o vom iubi pe Alma si o vom pastra vesnic in amintirea noastra.
Copiii nostri ingeri nu mor niciodata, atata timp cat ii vom pastra in amintirea noastra. E ca si cum ar trai, ar fi mereu langa noi.
Si mai avem speranta ca ii vom reintalni candva.
Alexandru, tati de 3 copii perfecti
(un baietel nazdravan, o fetita mica luptatoare, si un ingeras in cer)
_
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
ioanaiub spune:
Alex 
noi suntem aici cu poze noi si filmulete
Mamica de www.babababies.com/view/viewt2.cfm?SITEID=52259" target="_blank">David Iulian (07.01.2005) si www.babababies.com/view/viewt2.cfm?SITEID=52271" target="_blank"> Mara Teodora (12.07.2007)
Monnvas spune:
Alex esti un tati bun si sunt sigura ca Monica are in tine cel mai important sprijin!
Monica Elefantica 37+ 
CRI
CASA LU' BEBE
Alex2 spune:
Desi fiecare persoana reactioneaza si se manifesta diferit fata de durere si suferinta, totusi psihologii au evidentiat un pattern comun al trairilor doliului. Acest proces a fost impartit de cei mai multi psihologi in patru faze, incepand cu cea de soc, o stare initiala ce dureaza 10-14 zile (aparuta, de regula, pe fondul unei morti neasteptate). Uneori, are loc o lipsa a reactiei emotionale si un sentiment de irealitate de la cateva ore la cateva zile. In acest stadiu, persoana indoliata nu accepta in intregime ideea ca a avut loc moartea celui drag.
Dupa acest soc urmeaza o perioada de profunda tristete, iar persoana indoliata are tendinta de a reduce contactele sociale. Aceasta se simte trista, abatuta, plange, doarme prost si-si pierde apetitul, intampina o neliniste motorie si dificultate in concentrare si evocare.
Urmeaza apoi stadiul maniei si al invinuirii, cand persoana pare sa protesteze fata de moartea neasteptata. Mania, furia poate fi directionata catre doctori sau asistente, catre Dumnezeu, catre ceilalti dragi, catre sine sau chiar catre persoana decedata. Ganduri precum "Ar fi trebuit sa...", "As fi putut sa..." sau "Imi doresc sa fi..." sunt adesea obisnuite. Fiecare tip de pierdere semnifica faptul ca am avut ceva ce ni s-a luat. Durerea poate fi traita ca o reactie mentala (manie, vina, anxietate, tristete, disperare), fizica (tulburari de somn, schimbari ale apetitului, probleme fizice, imbolnaviri), sociala sau emotionala.
In cursul perioadei de un an, durerea scade in intensitate si persoana revine la normal, atinge stadiul de adaptare sau resemnare. Persoanele cu puternice convingeri religioase recurg, de regula, la credinta lor, nu doar pentru consolare emotionala, dar si pentru o explicatie rapida si utila pentru motivul mortii sau al pierderii.
Un studiu sugereaza ca, in mod paradoxal, mahnirea cronicizata activeaza anumite zone ale placerii din creier, ajutand la tratarea sentimentului de doliu. Cand cei dragi sunt in viata, primim o satisfactie recompensatoare la vederea acestora sau a lucrurilor ce ne amintesc de ei. Dupa ce aceste persoane mor, cei care se adapteaza pierderii se opresc din a mai primi aceasta recompensa neuronala. Pastrarea amintirilor, transformarea lor in ceva intim, sufletesc, pe termen lung, contribuie la scaderea durerii sufletesti resimtite de persoana indoliata.
Toate aceste date strict psihologice sunt relevante si din perspectiva crestina, intrucat ele arata ca omul, si chiar si copiii, trebuie sa participe la intreaga ceremonie de despartire de cel adormit. Mai mult decat atat, rezultatele studiilor sugereaza ca amintirile frumoase pe care le pastram in legatura cu cei dragi de care ne-am despartit ne indulcesc amarul pierderii lor. Din perspectiva crestina, insa, mangaierea cea mai mare in situatia grea a mortii cuiva drag este credinta ca cel adormit nu a trecut in nefiinta, si nici nu a disparut pentru totdeauna, ci s-a mutat la Domnul vietii. Mangaierea cea mai mare vine, pana la urma, din credinta ca Dumnezeu va insoti pe cel drag noua in drumul trecerii lui din lumea aceasta si ii va da odihna „in loc luminat, in loc cu verdeata, in loc de odihna, de unde a fugit toata durerea, intristarea si suspinarea.
Alexandru, tati de 3 copii perfecti
(un baietel nazdravan, o fetita mica luptatoare, si un ingeras in cer)
_
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
zepellina spune:
pentru toti copilasii care sunt alaturi de ingeri si pentru parinti
monica_dicut spune:
Alex inca o data si transmite-i te rog Monicai ca ma bucura faptul ca Luana a inceput sa suga. Astept cu drag sa o aduceti acasa
POZNICI CU NOI
Toate se intampla in viata cu un scop. Nu trebuie sa intrebam "de ce", trebuie doar sa ridicam capul si sa mergem inainte
Monica 10+
Mamica de INGERAS in ceruri
Si minunea bebe 2 din burtica
Doamne ajuta sa ne nastem sanatosi O noua viata
larissa_79 spune:
Alex, nu stiu daca esti ortodox sau nu. Dar daca esti ortodox conform ortodoxiei copilul tau Alma cu atat mai mult cu cat a fost botezata este acum in ceruri alaturi de Ingeri si Dumnezeu. Si sigur ca va veti intalni cu totii caci sufletul ei este viu. Ai castigat un copil pe vesnicie. Doar ca a sarit etapa asta vremelnica. Dar toti ne ducem mai devreme sau mai tarziu. Nu stie nimeni nici ceasul si nici clipa. Alma si-a castigat si mantuirea. Noi oare insa...cine stie?
Am vrut sa iti alin un pic durerea. Spunandu-ti ca ai pierdut o clipa aici pe pamant cu ea dar ai castigat o vesnicie!
Larisa si Alexia 
(13 iulie 2006)
http://www.flickr.com/photos/32393475@N00/
S-o ajutam pe Alexia!
Leeloo21 spune:
eu mai stiam de Luana de la monica..am mai vorbit cu ea atunci cand timpul ne-a permis..si uite ca nu am mai intrat la acest subiect..desi o faceam zilnic..acum vad cat de frumos a scris Alex..cat de bine ti-ai exprimat durerea,sufernta,iubirea..viata..
am plans ce-i drept..am plans.
dar in acelasi timp sunt fericita pt voi..pt ca ati trecut (inca treceti) un prag imortant in viata unui om..v-ati platit anumite datorii karmice..insa nu vreau sa vorbesc despre asta..ci vreau s ava felicit pt evolutia Luanei..ce se face atat de bine si repede..k va umple sufletul de fericire..si ca voi puteti sa vedeti si sa simtiti toate astea..ca nu va lasati condusi de durere! pt asta va felicit si va respect si sunt sigura ca sunteti niste oameni minunati care merita tot ce e mai bun pe lumea asta!
va iubesc desi nu va conosc fizic!
Cristina cu bebe mic 35+
nasterea in apa
pozici dragute