Clubul cititoarelor (10)
Raspunsuri - Pagina 14
carminabulina spune:
| Citat: | ||
| citat din mesajul lui Mihaelka [
Tot ce se poate, ca noi n-am avut multe. Dar cum suntem? La ce te referi ca sa stiu si pe ce aratura o iau.  |
Ma refer la noi ca natie la ce altceva ca doar nu la fetele de pe forum.
faptul ca nu am avut renastere cred ca spune ceva despre acest popor. Si cand spun asta ma gandesc la...barbarismul!? lui sau e prea dur?
Din pacate acum nu am timp sa dezvolt ideea dar intrebasem asa intr-o doara sa vad ce credeti si voi despre asta.
Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum
13+ cu bb3 www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi
beshter spune:
Credeam ca te referi la literatura.
Altminteri, recunosc cinstit ca nu ma intereseaza subiectul.
You cannot both dance and not pay the piper.
beshter spune:
| Citat: | ||||
citat din mesajul lui carminabulina
Da, si? What is your point? Nu vad ce e asa simpatic? Si ca sa largesc raspunsul: -Camus este jumate francez jumate spaniol s-a nascut in Algeria si a copilarit acolo. Si macar pentru asta si tot ar fi trebuit sa nu fie asa cum m-am exprimat eu "siropos", numai ca e  .-Sartre este un existentialist ateu si poate fi exceptia de la regula dar...nu e in "Jurnalul nui razboi anapoda"-Castillon este "siropoasa". Siropos = bland, indulcit chiar si atunci cand este vorba de o razbunare, sinucidere, crima, etc. Nu are nimic de-a face cu sfarsitul povestii, care poate fi sau nu cu happyend. Repet ca sa nu existe dubii - pentru gustul meu. Nu neg ca nu exista si exceptii si evident eu nu le-am citit. Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 13+ cu bb3 www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi |
.Nu stiu de ce am impresia ca te-ai cam suparat. N-ai de ce.
Am inteles acum. Sartre, Camus si Castillon sunt siroposi.
You cannot both dance and not pay the piper.
carminabulina spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui liadorian Sigur ca nu-s de comparat! Aminteam insa si de alti prozatori realisti in contextul in care Carmina sustinea ca maniera acesta, rebreniana, ar fi realismul de peste tot si de oricand. Or, e destul sa te gandesti la Madame Bovary, cum bine spui tu, sau na, la Dickens (cu care tre sa recunosc ca nu-s familiarizata) si dai de cu totul alta mancare de peste. Tot realista, dar asaaaa de diferita! Incercam sa arat ca realismul rebrenian e, comparativ cu acelea, sarac, nu redus la esential. |
Lia nu as putea sustine asta niciodata in viata mea in consecinta nu am facut-o. Nu am spus ca manierea rebreniana ar fi realismul de peste tot si de oricand (de oricand nici atat eu referrindu-ma la curentul literar care a aparut pe la inceputul sec. XIX)ci ca realismul asta asa e el, la Rebreanu cat si la ceilalti de oriunde ar fi ei. Ficare iti prezinta realitatea pe care o traieste, a lui Rebreanu e realitatea lui ION, sau din Rascoala sau din Ciuleandra si tot asa.
Ce este realismul de fapt? Este un curent literar care dezvolta o inclinatie spre adevar si pragmatism. Prezentarea conditiilor sociale, a actiunilor a obiectelor daca vrei (in arta plastica) sunt prezentate asa cum sunt ele in realitate fara artificii, fara a fi idealizate sau prezentate intr-un mod abstract.
Aaaa si personajele din romanul realist sunt unele complexe
.Nu conteaza ca la sfarsitul romanului protagonistul este fericit sau se sinucide, e doar un final de carte si o optiune a autorului, care btw este omniprezent si omniscient, ci ceeace ti-a expus el de-a lungul intregii carti.
Asta este un drept la replica la afirmatia facuta de tine si nu o apologie a lui Rebreanu.
Imi plac discutiile chiar si in contradictoriu dar doar daca interlocutorul meu imi descifreaza mesajul corect, si nu-l rastalmaceste. Altfel discutia devine obositoare si nu avanseaza pe nici un plan. Ca sa nu zic ca unele afirmatii pe care chipurile eu le-as fi facut imi jignesc inteligenta.
Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum
13+ cu bb3 www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi
carminabulina spune:
Da este foarte bine ca ai inteles, desi ma indoiesc ca tu chiar asta ai priceput dar de ce sa nu fim rautacioase? E mai trendy si ne face mai interesante, insa eu tot nu am inteles ce ai vrut sa spui cand m-ai facut simpatica.
Pai da renasterea in literatura si consecintele ei, sau mai bine zis consecintele lipsei ei asupta gandirii, mentalitatii unui popor. oricum daca e mai linistitor, nu suntem singurii fara renastere.
Mihnea 15 mai 2006; Irina 10 august 2008 si acum 13+ cu bb3
www.dropshots.com/carminabulina#albums/2008" target="_blank">Poze cu noi
liadorian spune:
Intai: eu, atunci cand ma implic intr-o discutie, plec de la prezumtia de buna-credinta a interlocutorului. De fapt, cred ca astept asta si de la cei cu care discut - sa ma considere de buna -credinta, pana la proba contrarie. Nu incerc sa rastalmacesc vorbele nimanui, cel mult cer detalii, adresez intrebari ca sa fiu sigura sa inteleg mai bine pe celalalt sau imi clarific propriile opinii. Deci, de fiecare data cand intreb ceva, o fac pe bune, ca sa capat informatii in plus, nu-s intrebari asa, ironice, in doi peri. N-am deloc intentia sa jignesc inteligenta nimanui, iar daca asta se intampla fara voia mea, is gata oricand sa-mi cer scuze. uite, o fac si acu: 
Sper doar ca, de fiecare data cand vom avea opinii diferite, n-o sa iei asta drept un afront personal. Mi-ar parea rau si-ar fi tare departe de intentiile mele...
Apoi:
| Citat: |
| citat din mesajul lui carminabulina ["Realismul din Ion mi se pare fad si bolovanos"  Din pacate asta e realismul, fiecare scriitor realist a prezentat realitatea timpului sau sau a tarii sale. Nu prea inteleg ce e fad si ce e bolovanos in Ion ca personaj si "Ion" roman? |
Uite, de aici am dedus eu ca, pentru tine, daca Ion e asa cum e, e de pus in carca realismului. Or, realismul mi se pare o scoala mai generoasa decat e Ion. De aceea am adus in discutie alte exemple de ce poate fi realist pe lumea asta, ca sa arat ca imi place mult romanul realist. Pur si simplu imi place at fel de realism decat cel din Ion.
Daca te-am inteles gresit, is gata sa recunosc si sa retractez.
liadorian spune:
Bine v-am regasit! Abia ne-am intors de la tara si iata ce-am citit: putin Cortazar, pe alese, mult Quo Vadis. De fapt, tot. O carte mare, pasionanta - am plans, tre sa recunosc, atunci cand Ligia si Marcus au fost salvati. O carte crestina, si poate de asta m-am zburlit un pic, pe ici, colo. Genul proxim i-ar fi, din ce-am mai citit eu pana acum, Razboiul sfarsitului lumii, al lui Llosa.
Incerc acum sa gasesc si ecranizarea romanului - imi amintesc de una, poloneza, cu o distributie foarte faina, sper sa-o pot da de urma. Si am ajuns in sfarsit la biblioteca, am primele doua volume din Donul linistit, pentru urmatoarea sedere la tara.
Ingrid S spune:
Ce frumoasa carte e Quo Vadis! Personajul preferat e Petru. Iar cea mai miscatoare scena pentru mine, a fost cand Marcus, chinuit de indoieli cade in fata lui si-l roaga sa ii salveze iubita. Cred ca atunci isi da seama ca e singurul care o poate ajuta, granitele dintre ei au cazut si prin Petru a vorbit cu Dumnezeu.
Spor la citit Donul linistit. Cred ca o sa ma apuc din nou de ea.
Ingrid S si Diana
www.dropshots.com/Ingrid28_photo" target="_blank"> FILME 1
www.dropshots.com/Ingrid28photo" target="_blank"> FILME 2
www.dropshots.com/Ingrid28photo1" target="_blank"> FILME 3
Cativa nebuni si-au spus la masa: "Numai noi formam aici lumea buna". Si lumea ii crede.
Vauvenargues
liadorian spune:
Ingrid, ca sa vezi ce carte generoasa e Quo Vadis, reuseste sa ne impace pe amandoua: personajul meu preferat e Petronius. Am acasa Satyriconul (o editie aparuta la Chisinau imediat dupa revolutia noastra, cu note consistente de Eugen Cisek, citeam mult din ea prin liceu) si ma bate gandul sa mai ciugulesc cateva pagini de acolo. N-am apucatr sa verific daca scena aceea a sinuciderii descrie chiar felul in care a murit Petronius. Oricum, cartea asta mi-a deschis un gust prodigios pentru Roma antica. Mi-amfacut rost de o biografie a lui Hadrian, ca preludiu la un roman care-mi place enorm: Memoriile lui Hadrian, de Marguerite Yourcenar.
Mi-ar placea multdaca ai citi si tu Donul cu mine. Schimbam impresii, confruntam perspective. Eu am fost nitel dezamagita ca n-am gasit la biblioteca editia pe care mi-o aminteam eu din copilarie, ar fost de-a dreptul fabulos.Uite ce-mi facusi, nu m-am mai gandit la cartea asta de cel putin 15 ani!
Ingrid S spune:
Aproape ca uitasem de Petronius, un idealist si cu o noblete sufleteasca mare. Sinuciderea prin taierea venelor era un obicei raspandit in Roma antica, sper ca mi-am amintit bine de felul in care moare, nu?
Si evident, alt pasaj tulburator (acolo am plans eu), intalnirea dintre Iisus si Petru, acceptarea sacrificiului de catre cel din urma m-a impresionat atat de mult, pana la durere fizica.
Daca iti plac anticii, esti pe aceeasi lungime de unda cu mine.
Sunt de acord cu Donul linistit, dar abia maine am cartea, nu-i bai daca incepi ca te ajung din urma.
Ingrid S si Diana
www.dropshots.com/Ingrid28_photo" target="_blank"> FILME 1
www.dropshots.com/Ingrid28photo" target="_blank"> FILME 2
www.dropshots.com/Ingrid28photo1" target="_blank"> FILME 3
Cativa nebuni si-au spus la masa: "Numai noi formam aici lumea buna". Si lumea ii crede.
Vauvenargues