buna ziua mama, vreau sa imi gasesc seninatatea

Adela99 spune:

io nu inteleg de unde mentalitatea ca parintii musai sa-si ajute copiii sa-si creasca copiii.

cred ca amandoua ganditi gresit ... scuze ... tu consideri ca e de datoria ei sa te ajute, iar ea considera ca e de datoria ei sa te ajute. datorie! lucrurile astea nu se fac din datorie, se fac din placere! cand faci un lucru din obligatie, atunci apar si reprosurile. ca in cazul vostru: tu ii reprosezi ca nu te intelege - cu alte cuvinte nu te ajuta asa cum vrei tu - ea iti reproseaza ca nu o intelegi - cu alte cuvinte ca nu apreciezi ajutorul primit.

buun, mama ta locuieste impreuna cu voi. inteleg ca nu prea sunt posibilitati sa locuiasca singura. asta ar fi ideal. sa locuiasca in aceeasi localitate cu voi, sa va viziteze cand are chef si cu ocazia asta ev. sa se ocupe de fetize, la modul mers la locul de joaca, jucat si dragalit prin casa, samd. atat cat vrea si poate si cu ocazia asta va mai "elibereaza" pe voi un pic. daca insa ii faci program cu orar stabilit, consider ca ar trebui s-o platesti.

si incercati sa aveti si activitati comune in cinci, nu in schimburi. schimbul de dimineatza face aia, ala de dupa masa face ailalta.

cel mai bine ar fi sa nu depindeti una de alta. dar se pare ca asa e.

solutia deocamdata nu cred ca e sa plece in .ro. chiar daca s-ar descurca. ar pleca si reprosurile ar continua si dintr-o parte din alta. tu: ca a plecat cand aveai nevoie de ea, ea: ca a plecat pentru ca nu facea fata cerintelor tale.

sunt convinsa ca va iubiti da' nu reusiti sa va intelegeti una pe alta si sa nu va mai reprosati ba una ba alta din trecutu' mai mult sau mai putin indepartat. cunosc cativa in aceeasi situatie care nu reusesc sa se desprinda si sa aleaga alta cale. daca tot timpul faci lucrurile in acelasi fel, rezultatul e acelasi.

voi ati ajuns la punctul in care va dati seama ca aveti nevoie de ajutor sa schimbati macazu'. da' schimbati-l! si voi trebuie sa va schimbati si ar trebui sa va schimbati si asteptarile pe care le aveti una de cealalta.

analugojana spune:

Aici sunt eu, Simona, scuze.
Asa, ca sa lamuresc o data care este problema acestui mare ajutor pe care mama mi-l da cu fetele si care eu consider ca ar fi obligata sa mi-l dea: am inventat ajutorul asta in faza in care a fost nevoie sa o aduc din Ro ca sa pot vedea de ea (NU era in stare sa vada de ea, si eu, gravi, am stat 2 luni, de la luna a 6-a la luna a 8-a in Ro cu ea, dar apoi am venit langa sotul meu, logic, nu? a se citi ca starile astea de depresie dateaza de ani buni.) In prima faza am inventat nevoia de ajutor pt ca eram acasa cu copilul meu. Nu suntem doi handicapati imaturi care nu stiu cum sa faca baie unui prunc. Am fost constienti ca va trebui sa avem grija de mama mea si sa incercam sa o sustinem moral ca sa poata trece peste hopul mortii tatalui meu. De ce am inventat nevoia acestui ajutor? Pt ca mama mea NU a vrut sa vina in Italia, dar a trebuit intr-un mod ma intereseaz si de ea si sa imi vad si de familie in continuare.

Cand Sarah a fost mica mama ramanea singura cu ea max o jumatate de ora si nu se punea problema sa se ocuper ea efectiv de copil. Copila mea de la 2 ani a mers la cresa iar eu am facut ceva cursuri ca sa pot sa intru in campul muncii (nimeni nu se uita la o facultate sau la limbile straine cunoscute, din pacate). Iarasi in aceasta perioada mama nu prea a avut un rol important, ci mai degraba sotul meu. Cand eram gravi cu Julia am inceput sa am diverse colaborari ca si traducator - interpret care mi-au adus si multumiri profesionale si cam la 3 luni dupa ce am nascut (adica acum un an) mi-am gasit un job part time de 2 ore 2 ore si un pic dimineata. Deci, fetele se trezesc la 8 - 8.30 iar eu ajungeam acasa sa zic la 9. Ar fi fost aici sa pregateasca mama pe cea mare de gradi, ca de dus o duc tot eu sau sotul meu. De pregatit exclusiv ea, o are de pregatit de cand a inceput anul universitar, hai sa zic inceputul lui oct. de cand sotuyl meu e student. Al doilea job este din aprilie, deci jumatate de an, adica de cand mama ara grija de Julia timp plin si asta mai ales pt ca si-a exprimat ea mereu nemultumirea ca pe ea nu o lasam sa aiba grija de copii, ca ea ce ar avea daca ar sta cu ea... Acuma cireasa de pe tort: Julia va merge la cresa si ea de la inceputul lui dec. deci nu va fi o vesnica povara pt mama.

Adela99, care joaca cu copiii si plimbari? Nici eu nu stiu ce sunt alea din partea niciunuia din parintii mei... Care activitati in 5 cand ea fuge de oriunde este cand vine sotul meu? Nici la masa nu vine cu noi... desi ne-am dori, dar intrebi o data de doua ori si apoi, mai bei si apa, in loc sa mai vb aiurea... Acuma iara le-a adus pizza fetelor in sufragerie, asa cum imi place mie
Si, daca ma intrebi, si eu am fost crescuta partial de bunici, si acestia erau zile cand erau cu mine 24 din 24 singuri. Fetele mele nu am fost niciodata cu nimeni si fara noi 24 de ore.

Deci, sa nu fiu inteleasa gresit: nu numai eu merg la cursuri, si mama mea a mers la curs de italiana, iasa cu colege si chiar am incurajat-o sa cunoasca persoane de sex masculin, sa aibe un prieten, nu e o problema asta, din contra, ma bucur sa aiba o fiata proprie.

Nu mi se pare insa corect fata de sotul meu sa ii spunem ca ne descurcam noi cu casa (mama mereu zica ca sigur ca sa mearga la facultate, de ce nu a mers mai devreme???), dar de fapt sa cream o tensiune care cu greu e digerata de toti membrii familiei si numai propice invatarii nu este. El nu a pus o secunda vreodata problema ca de fapt munceste doar el si eu imi caut doar servicii de gulere albe iar soacra lui sta cu noi, cand eu de fapt eram acasa... Suntem amandoi constienti ca pt a asigura un trai decent familiei trebuie sa avem activitati si de gulere albastre si de gulere albe (chiar avem, o sa radeti, doua feluri de haine)... Tragand linie, este de o jumatate de an ca ne-am pus bazele, sa zic asa, in ajutorul real din partea mamei mele. Nu este insa corect fata de sotul meu. Pana acuma a fost ok, de cand e sa se faca pt el ceva, brusc nu mai este...

In acest rastimp am zis intr-adevar sa ma simt obosita si ca sa renunta la primul job. Nu este adevarat ca eu as vrea sa i-l bag pe gat mamei mele ci ca mama mea imi spunea ca si l-ar dori pt ea, si tot eu sa gasesc o solutie pt a putea ea sa mearga acolo. Bun, am zis, cautam acolo locuinta si ar fi de mers un pic mai bine de jumate de ora pe jos. E pe autostrada, mai aproape nu se poate, asa cum mi-a sugerat ca sa doarma in parcare...:( Mereu m-am simtit datoare pt ea ca sa "ii pastreza acest job", ca i se potriveste ca o manusa ca ii place sa se trezesca de dimineata... De acolo si pana a prezenta situatia ca eu vreau ca ea sa mearga la lucru si ea nu stie daca face fata e cale lunga... Mai era doar eadaugat a o sa ne ea banii in casa...

Oricum din 15 dec sotul meu ramane din pacate acsa in somaj, suntem destul de tensionati, siderurgia nu mai merge nici aici cine stie ce... o vreme va merge el la primul job, sau continui eu, ca va fi el acasa... Noi putem

Porumbita spune:

FF mare dreptate ai

Porumbita spune:

eu in mesajele scrise asta vad ... lamentari/chestii lacrimogene...fara chestii constructive...

imi creste tensiunea cand vad/aud chestii cu "mai bine dispar/sa nu incurc/ce am facut eu pt copii si ei nu aprecieaza" etc si alte din gama asta...

poate suna cam dur ce spun eu, dar puneti distanta intre voi, o sa vedeti mai obiectiv lucrurile... si paote chiar refaceti relatia...

cel putin cu mine si mama asa s-a intamplat...

Porumbita spune:

simona cred ca ai scris de pe celalalt cont; ar trebui sa editezi

Simona_B spune:

Merci Porumbita, sunt tare la teorie dar practica ma omoara. Ciudat sentiment, pana acum, de obicei, eram destul de pragmatica...

teodraghici spune:

Parere personala
Simona, eu in locul tau as lua decizia finala: mama pleaca in Ro sau unde doreste dansa, tu ramai cu copiii si cu sotul.
Iti angajezi bona care sa stea cu picii, vei cheltui pe luna cu femeia cat cheltui si cu mama ta: cheltuieli apartament, mancare, samd (fa-ti de curiozitate o socaoteala cat ai economisii pe luna daca ea nu ar mai sta la voi....iti permiti cu banii astia sa angajezi bona?)
Ai scapat de nervi si de obligatii -tu ai incercat dar nu s-a putut. se termina certurile si discutiile: cine ce a facut, ce nu a facut si de ce?
Mama ta se va liniti, are timp sa se trateze de toate afectiunile descrise intr-o postare anterioara pe forum, nu va mai face crize de fiere pe baza nervoasa (tre sa fac complaint la profii din facultate care nu au stiut ca exista si asa ceva si nu ne-au invatat despre 'colecistul nervos') si cu asta basta.
Se termina cu totul, fiecare isi va vedea de viata ei.
Uneori lucrurile au o rezolvare mult mai simpla decat credem.
Plus faza cu banii...m-a terminat....i-a primit, cu asta basta, poate sa plece acum!
Suna drastic, stiu, dar eu asa as face.
Doamna analugojana, imi pare rau, dar asta e parerea mea...cred ca abzati deja de fiica dumneavoastra si o stresati. Ar fi bine sa o lasati sa-si traiasca viata!
Si in plus, ma intreb eu, Simona, ce casnicie si armonie mai ai tu in familie in astfel de situatie?! Am impresia ca sunteti tineri si tu si sotul...daca te pui langa el in pat nervoasa in fiecare seara....
Va doresc multa intelepcune.
Repet : parere personala

Simona_B spune:

Uffa, azi am dat-o de gard rau de tot. Io nu mai pot cu ma sinucid, dispar si deranjez si poavara si ce stiu io ce cand mi-i lummea mai draga... Incepand de azi nu ma mai simt responsabila pt intentiile de sinucidere ala mamei mele (care psihologului i se par normale , ca doar e in tara straina, si nu i-a prescris nimic in acest sens). Oicat m-as opune eu, omniprezenta nu pot fi si nici politai la usa maica-mii. Pot insa sa ii spun ca, lasandu-ma la o parte pe mine, daca chiar iubeste asa mult fetele, o rog sa se trateze in asa fel incat pe ele sa nu le atinga cu nimic niciodata (negativ).

Tot incepand de azi nu mai permit nici cea mai mica aluzie la un eventual trecut al meu controversat: am facut ceea ce generatia mea a facut, nu are de ce sa imi fie rusine cu nimic si in plus aspectul acesta al vietii mele (sexual)il priveste exclusiv pe sotul meu care s-a insurat in cunostinta de cauza. Nimeni nu consider ca ar mai fi indreptatit la vreo explicatie (parinti, socrii, cumnati etc.) Consider ca parintii ar trebui sa aiba alte griji, de alta natura, dupa varsta majoratului decat sa stea cu lumanarea pe la fundul fetelor lor... eu m-as simti si rusinata sa o fac. Mi se scot ochii mereu cu "ai si tu fete, vei vedea..." Cresc persoane in pielea fetelor mele, nu le pregatesc de sclavie. Am incercat sa fac si pe parintele pt mama mea pt a o elibera de anumite prejudecati sadite adanc in mintea ei de propria ei mama.
Sper mama sa fi reusit sa iti arat ca viata e frumoasa, noi o complicam...

Suntem in faza de cautari pt chirie (mai mult mama recunosc, si pt ca eu nu am reusit inca sa inteleg nici unde vrea sa locuiasca, dar asta in mare parte din lipsa de timp si de comunicare). Am lamurit sper f bine ca eu nu ma fac responsabila apoi de lamentari gen banii s-au terminat si m-am sacrificat din nou pt tine... Daca vrea aici bine, daca nu bine iara...

Vad ca unele dintre voi chiar se pricep la colicile biliare. Pt o viata normala (fara regim alimentar) este indicat sa se scoata fierea sau sa se faca tratamentul asta indelungat de "curatare"?
Multumesc

teodraghici spune:

Raspund eu in cunostinta de cauza. E indicat sa se scoata fierea!(tot la asta se ajunge chiar si cu tratamente....si ce curatare?...zicea mama ta ca e pe fond nervos si are nevoie de regim alimentar si nu numai....)
Hai sa fim serioase, mama ta se lamenteaza si cam degeaba...parerea mea.
Se sinucide...
Care e treaba ei acum cu viata ta sexuala...pe care probabil ca ai avut-o inainte ca ea sa apara in casa ta!?

Kea spune:

Simo, mama ta trebuie sa se opereze cat mai repede. Nici nu are rost sa cautati locuinta inainte de asta. Mama mea mereu spune ca-i pare rau ca nu s-a operat inca de acum 10 ani. Regim tii si inainte de operatie, oricum nu poti manca orice. Nu amanati operatia. Mama mea asa a facut si s-a hotarat abia cand nu a mai putut manca absolut nimic o saptamana si a gasit-o tata pe jos, lesinata. Starile de nervi pot fi amplificate zic eu si de starea proasta de sanatate, nici durerile de masele sau de cap nu-i fac pe cei care le au prea amabili cu cei din jur, asa ca presupun ca nici crizele de fiere nu-s floare la ureche. Cred ca-i mai usor sa se opereze in tara, nu stiu daca dansa in Italia are asigurare de sanatate. Astfel, mergand pentru operatie in tara, va trageti toti putin sufletul, priviti lucrurile mai cu detasare, poate se mai dezamorseaza conflictul.
Ana, de ce traiesti in trecut, de ce te cramponezi de ce a facut Simona in urma cu n ani? Sunt greselile ei, daca sunt, nu cred ca te afecteaza cu nimic asta, nu cauta motiv de cearta inutil, aveti deja destule probleme, nu trebuie sa le amplificati cu ce nu are chiar nici o relevanta.