am descoperit o parte urata din viatza mea

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Clover spune:

Eu in locul tau m-as documenta si as intreba despre amintiri false sub hipnoza. Ceea ce iti amintesti tu poate fi adevarat, dar poate fi neadevarat. Ceea ce e clar e ca fostul "prieten" te-a adus in pragul disperarii si nici nu e de mirare avand in vedere ameintarile cu moartea si restul. Trebuie sa treci peste prezenta lui care e inca vie in viata ta si cred ca terapeutul o sa te ajute.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ana maria spune:

E foarte trist ceea ce ti se intampla. Ar fi bine ca amintirile sa nu se refere la intamplari reale....Insa e clar ca ceva s-a intamplat pentru ca si la nivelul constientului iti amintesti ca ai avut urme ale acelei nopti. In general hipnoza scoate la iveala evenimente pe care creierul nostru in mod automat le-a facut uitate, dar ma indoiesc ca poate sa te faca sa vorbeste despre ceea ce nu ai stiut niciodata (asta in cazul in care erai inconstienta in timp ce ti se intampla ). Ma rog. E discutabil aici... cat erai de constienta.

Nu vreau sa pun la indoaiala terapeutul tau, dar din cate stiu eu in general hipnoza se foloseste destul de putin in zilele noastre. Poate ar fi bine sa mai vorbesti cu un psiholog terapeut, eventual unul foarte bun. Ce este important de acum incolo este sa gasesti cel mai eficace tratament/terapie adecvata problemei tale.

Eu iti urez multa sanatate si sa te intorci repede la viata ta!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns catalina2307 spune:

Toate lucrurile dureroase din viata mea sunt "depozitate" in sertarase. De fiecare data mi-am spus "asta nu s-a intamplat niciodata, am visat, punem la sertaras si uitam". Si pentru o vreme am uitat. Pana in momentul in care mi-am pierdut copiii. Si atunci toate sertarasele s-au deschis iar eu nu am mai putut controla nalucile care au dat buzna in viata mea.

Nu este o solutie sa iti spui ca nu s-a intamplat asa cum nu este o solutie sa ascunzi de tine insati adevarul. Am ceva dubii doar cu metoda la care ai apelat, care mi se pare extrem de periculoasa si care poate avea urmari destul de neplacute. Presupun.
Acorda-ti timpul necesar vindecarii si incearca sa traiesti prezentul. Nu trecutul, nu viitorul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ica 1975 spune:

stockholm, am deschis subiectul de cateva ori si sincer nu stiu ce sa-ti spun. Iti doresc putere sa poti trece peste tot si sa-ti poti vindeca sufletul. Daca te ajuta sa scrii, scrie,descarca-te, sunt convinsa ca multi citesc si desi la fel ca si mine nu-si gasesc cuvintele sunt alaturi de tine.

Noi

Ce spui sa si infaptuiesti !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexia27 spune:

Citat:


Nu vreau sa pun la indoaiala terapeutul tau, dar din cate stiu eu in general hipnoza se foloseste destul de putin in zilele noastre.


Succes si s-auzim numai de bine!!!


Ba se foloseste, si chiar destul de mult. In alta ordine de idei, nu orice neica nimeni de pe strada poate induce transe hipnotice. Dureaza 4 ani formarea in hipnoza eriksoniana!! Nu mai speriati fata, oameni buni!

Stockholm, acum ca ai spart blocajul si ti-ai amintit intamplarile de atunci, e extrem de important sa continui cu prelucrarea lor. Alege orice fel de terapie vrei, dar ar fi de preferat sa lucrezi cu cineva care are experienta in lucrul cu persoane care au suferit genul asta de traume.
La fel de important e sa te simti confortabil cu terapeutul /terapeuta cu care lucrezi. O sa fie bine!
Sa ne tii la curent. Succes

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Natasa spune:

Citat:
citat din mesajul lui Clover

Eu in locul tau m-as documenta si as intreba despre amintiri false sub hipnoza. Ceea ce iti amintesti tu poate fi adevarat, dar poate fi neadevarat. Ceea ce e clar e ca fostul "prieten" te-a adus in pragul disperarii si nici nu e de mirare avand in vedere ameintarile cu moartea si restul. Trebuie sa treci peste prezenta lui care e inca vie in viata ta si cred ca terapeutul o sa te ajute.





Exact asta vroiam sa spun si eu. Am vazut de curind un documentar pe Discovery in care se vorbea despre cit de fantastice sint avantajele hipnozei (sint medici care nu anesteziaza pacientul, il opereaza sub hipnoza), dar pe de alta parte vorbeau despre falsele amintiri si ce drame au produs ele in viata unora. Femei care sub hipnoza au spus ca au fost violate de tata/frate si de fapt nimic nu era adevarat (lucru dovedit prin anchete, procese, teste cu detectorul de minciuni si alte sedinte de hipnoza). Asa ca nu lua de buna 100% chestia asta pentru ca se prea poate sa fie produsa de mintea ta ca un rezultat al terorii la care te-a supus fostul tau prieten. Oricum ar fi e clar ca ai nevoie de un psiholog bun si de multa rabdare.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MissParker spune:

Draga stockholm, nu te mai scuza ca mi-ai reamintit de faptul ca si eu am fost abuzata, eu am invatat sa traiesc cu asta si sa nu fug de viata mea, de ceea ce mi s-a intamplat, chiar daca a fost fara voia si fara vina mea...

Natasa si celelalte fete sceptice, va rog sa cititi cu atentie cum a inceput acest subiect: stockholm avea deja o depresie crunta, senzatii de anxietate (probabil atacuri de panica), uita lucruri (probabil intentia psihicului de a fugi de eventualele descoperiri), avea cosmaruri si momente de absenta (iar fuga de realitate) si tot asa. Deci starile de rau fizic care indicau existenta unei traume au precedat sedintele de terapie. Pana si detaliul ca are o familie minunata si un sot bun vorbesc in favoarea faptului ca trauma se cere acum prelucrata, aceste stari aparand frecvent pe fondul unei imbunatatiri generale ale situatiei de viata, persoana respectiva avand deci in acel moment o baza pozitiva si o plasa de siguranta emotionala care s-o prinda in momentul descoperirii traumei. Sper ca m-am facut inteleasa.

Nu sunt nici eu fan prea mare al hipnozei (mai ales daca nu e urmata de o terapie indelungata pentru prelucrarea descoperirilor facute sub hipnoza, pentru ca altfel omul se prabuseste emotional), insa de aici si pana la a canta in struna abuzatorilor care au inventat sindromul falselor amintiri... e cale lunga.

stockholm, daca esti din Bucuresti si daca vrei, iti pot recomanda o terapeuta care lucreaza cu aceeasi metoda ca si terapeuta mea de aici, se cheama terapia non-directiva centrata pe client, metoda Rogers (vezi aici mai multe informatii: http://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Rogers)


Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)
Poze cu noi

Povestea nasterii *** www.onetruemedia.com/shared?p=7248d8e682f97e03a2212a&skin_id=1602&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Slide show David

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Natasa spune:

Felicia, jignesti gratuit. Nu cint in struna niciunui abuzator/violator. Spuneam doar ca unele amintiri pot fi false, aparute exact pe fondul abuzurilor, asta e tot, n-am fost sceptica.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MissParker spune:

Natasa, imi cer scuze daca ti s-a parut ca te-am jignit. La subiecte din astea iau foc, nu pot fi calma... si in plus m-am consumat mult si in trecut citind despre initiativa abuzatorilor din intreaga lume de a inventa "sindromul falselor amintiri"... de aceea reactionez f.f.f. sensibil cand aud de asa ceva. Pentru ca si eu am fost abuzata, si eu mi-am recuperat niste amintiri, nu prin hipnoza ci prin senzatii fizice, flashback-uri, vise, si pentru ca si mie mi s-a spus ca nu-i adevarat, ca mi le-a inoculat terapeuta... Din pacate, simptomele intotdeauna se coreleaza cu alte chestii din viata victimelor (atitudinea fata de sex, reactii fizice in anumite situatii, lipsa de legatura cu propriul corp, evadarea in ratiune si in intelect si multe altele), deci astea nu pot fi induse nicicum...

Victimele nu au nevoie de indoieli, se indoiesc si-asa ele destul... si sufera din cauza asta. Iar oamenii care sa confirme abuzurile si care sa-i ajute cu adevarat pe cei abuzati sunt foarte, foarte putini, mult mai multi sunt aceia care sfatuiesc la retinere si la mai multa indoiala sau la reprimare (gen ce rost are sa dezgropam mortii?, trecutul e trecut), dar eu zic ca astea duc la boli grave, cronice si mai rau...

"We may be through with the past, but the past isn't through with us" - din filmul Magnolia, unul din cele mai bune filme despre cauzele si consecintele abuzurilor de toate felurile.


Felicia - cea mai fericita mama a celui mai iubit dintre Racusori - bebe David (24.06.2008)
Poze cu noi

Povestea nasterii *** www.onetruemedia.com/shared?p=7248d8e682f97e03a2212a&skin_id=1602&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Slide show David

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ladyJ spune:

Amintirile false exista si au fost demonstrate in urma experimentelor.

In general,amintirile false ápar´´ pentru a ne adapta situatiei actuale dar si pentru protectie.Ele mai pot aparea in urma inducerii lor.
Spre exemplu,un copil este lovit din greseala de fratele lui.
``Victima´´,pentru a evita cearta parintilor le spune acestora ca s-a lovit singur.Repetand asta,copilul ajunge sa creada ca intr-adevar a fost vina lui,EL S-A LOVIT.

Un exemplu mai concret este experimentul in care, un numar x de indivizi trebuiau sa scrie la computer un text corect,INSA nu aveau voie sa apese anumite taste,P,M .

Subiectilor care au scris corect evitand aceste taste li s-a spus ca AU APASAT una din taste,probabil din neatentie sau graba.
Incredibil sau nu,cei ´´incriminati´´ ´´isi aminteau´´ exact momentul cand au apasat din greseala tasta P,oferind chiar si amanunte ale miscarii degetelor.
Amanunte false , desigur,pentru ca testele lor erau fara acele litere, EI NU AU GRESIT.

Uneori ni se intampla sa incercam sa ne amintim ceva concret,insa nu mai suntem siguri de derularea evenimentelor.
Daca eu cu sora mea am trait la un moment dat aceiasi intamplare,amintirule noastre referitoare la ea difera.Nu vom avea niciodata exact aceleasi amintiri,chiar daca am trait aceasi experienta.

Asta denota ca gandirea este un proces extrem de complex,neinteles 100%. Amintirile noastre nu raman inchise intr-o cutiuta, de unde le luam neatinse.Ele se ´´adapteaza´´ realitatii de azi, fiind influentate de diferiti factori. Astfel pot aparea ´´amintirile false´´ sau ´´amintirile ecran´´



EDIT.

Nu spun ca autoarea subiectului are amintiri false cu privire la fostul iubit.Cu siguranta ca terapeutul ei stie mai bine decat noi si probabil se poate face o diferenta intre amintirea ´´pe bune´´ si cea falsa.Prin terapie,cum spunea MISSPARKER.
Eu am expus mai sus cea ce stiu despre aceste amintiri.

Mergi la inceput