parintii nostri

Buna,

Eu sunt Cristina si de cateva sapamani am tot intrat pe siteul asta. As avea si eu o dilema: am ramas insarcinata. Nu a fost ceva programat dar nici nu ne pare rau acum. Suntem de 2 ani impreuna si ne intelegem foarte bine in schimb parintii mei nu sunt deloc deacord cu el. eu am 19 ani si el 23. Acum nu stim cum sa facem sa le spunem deoarece stiu ca vor reactiona fosrte urat si probabil ca nu vor mai vrea sa ma mai vada. Cum am putea sa facem sa nu rectioneze asa? Mi-ar veni foarte greu daca ei nu ai fi langa mine. Prietenul meu este maereu langa mine si ma sustine si am hotarat sa ne casatorim in curand dar mi-e foarte frica de reactia parintilor.

mariamunteanu spune:

Sunteti in stare sa locuiti impreuna si sa va intretineti pe voi si pe copil ? Mergeti impreuna si spuneti parintilor ca va iubiti si vreti sa va casatoriti. Nu te astepta insa ca parintii sa fie de acord de la inceput, s-ar putea sa fie nevoie de munca de lamurire.

Mult noroc !
Maria

kemimay spune:

trebuie sa le spui parintilor tai pt ca mult timp nu o sa poti ascunde; dar chiar daca reactia lor nu este pozitiva la inceput,cu timpul se vor obisnui cu gindul si vor accepta ca doar esti copilul lor. sa nu mai spun ce drag o sa le fie nepotelul sau nepotica.
curaj!


naomi23.11.07

maraki spune:

Dar de ce nu il accepta parintii tai? Tu esti cam micuta pt. a lua viata in piept de la 19 ani.

Monica
http://www.community.webshots.com/user/maraki36
mamica de bebe Angelo ( 29 Dec. 2005 )
Foto Angelo
Angelo1
Angelo2
Angelo3
Angelo4
filmulete maraki5

Ica 1975 spune:

Eu zic sa discutati cu parintii vostri cat mai repede si sa le spuneti intentiile voastre, mai bine acum decat atunci cand vor vedea ce-i de vazut Curaj !

Noi

Ce spui sa si infaptuiesti !

ariel_7000 spune:

daca e sa se supere...se vor supara si acum si mai tarziu...parerea mea e sa nu-i mintiti, sa nu le ascundeti sarcina (omisiunea este tot o minciuna...). sigur se vor supara sa afle mai tarziu ca le-ati ascuns...asa ca, sinceritatea e buna inca de la inceput...si poate vor aprecia asta, oricum nu va vor putea reprosa ca le-ati ascuns...

sunteti majori, banuiesc ca si maturi daca ati decis sa intemeiati o familie, nu are de ce sa va fie rusine sau frica! poate ca veti avea surpriza placuta sa se bucure ca vor deveni bunici si va vor ajuta sa treceti peste unele greutati...daca nu, macar vor avea timp sa se obisnuiasca cu ideea...si daca nu si nu...si nu vor accepta, voi va iubiti si veti fi o familie frumoasa!
sarcina usoara si ganduri senine, caci de asta are vnevoie bebe acum...de liniste si pace...
scuze daca am fost incoerenta, dar sunt cu bebe agitat in brate:)

mami de alexutza (10.04.2003)si Teodor Mihai (10.04.2008)

Save the Earth /Is the only planet with chocolate!

miria_cristina spune:

Esti prea tanara pentru decizia de-a face un bebe si chiar de-a te casatorii. Viata inca mai trebuie explorata la anii tai.
Eu, una, ti-as intelege parintii, sa nu te superi.
Daca, insa, decizia este luata si esti super hotarata atunci n-ai de ce sa te temi de reactia lor. Pentru ca, o astfel de decizie presupune responsabilitate si siguranta materiala. Si inteleg ca voi le aveti pe ambele daca vreti sa fiti impreuna si sa va intemeiati o familie.

Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

miriama spune:

Of, Doamne, ce tanara esti!

Uneori ma ridic si spun: Da, Doamne, omului, mintea cea de pe urma...

Ma gandesc cum te-as privi eu ca mama in astfel de situatie. Sigur ca nu e un pacat sa faci un copil, dar parca si tu esti un copil. Poate ca nu te-as blama, dar as fi foarte mahnita, mai cu seama ca , din diverse motive, nu sunt de acord cu alegerea ta...
Dumnezeu sa va aiba in paza!

"Arata-te puternic cand esti slab si slab cand esti puternic"

zepellina spune:

Si mie mi-ar fi greu in locul parintilor. Asta trebuie sa intelegi. Este frumos insa cand apare un copil. Le spuneti impreuna, si incearca sa ii intelegi daca nu sunt de acrord din prima, daca le "pica fata". O sa se obisnuiasca si o sa fier raza voastra de lumina, micul copil.
Mie mi se pare o decizie buna. Daca asa s-a intamplat, asta trebuie sa faci.E mai rau pt multele femei care ii omoara.

Felicitari si mult curaj

Rufus spune:

Acu' daca ati comis-o, asta e!
Dar eu te intreb: daca esti in stare sa-ti asumi rolul de mama, cum de nu poti sa devii responsabila si fata de parinti?
Raspunsul il cam stiu, esti totusi un copil, dar mare atentie, de fapt nu prea mai esti...asa ca poarta-te ca un matur, iar parintii tai vor respecta asta.

poze multe cu noiAna a implinit un an 20062007

adriana spune:

Haideti mai, lasati-ma in pace cu "prea devreme"... E destul de matura si la 19 ani, doar la 18 ani se presupune ca poti alege ce vrei sa faci in viata (asta la scoala) de ce sa nu fie matura si pentru copilul ei?...
Matura nu era fata aia de 12 ani, insarcinata...

Si Rufus... mie si acum mi-e frica sa le spun alor mei ca mai fac un bebe(daca as face...), n-are nimic cu maturitatea...

Cristina, go for it!! E copilul tau, facut cu omul pe care -l iubesti.. casatoreste-te si mergi inainte.. Langa omul iubit toate o sa ti se para usoare..