Nasterea lui Milan-Full Throttle

Sunt sub impresia povestilor de nastere citite, impresionata si euforica si e un moment bun sa scriu si eu despre venirea pe lume a lui Milan.
Cand am ramas insarcinata, la scurt timp dupa ce ne-am propus- cu dorinta ca al meu copil sa se nasca in zodia Varsatorului, am demarat si proiectul cumparare apartament intr-o zona frumoasa,cu mult verde.
In lunile cu greturi maxime, care nu m-au iertat, care devenisera
parte din mine, prezente non stop de ajunsesm sa cred ca asa ma voi simti toata viata, in acele luni toride de vara vizionam apartamente.
Am gasit la sfarsitul verii si am umblat toata toamna dupa o mie si una de chestii pt amenajarea lui.Cu burtica din ce
in ce mai mare. De Craciun in final ne-am mutat. A trecut si luna ianuarie si desi aveam dpn ul in 20 feb, ii spuneam sotului, ca sa-l
pregatesc si sa ma pregatesc si eu , sa nu fiu luata prin surprindere, ca se poate intampla ca bebe sa vina mai repede cu 2-3 sapt, la fel de bine cum poate si intarzia peste 40 sapt.
Asfel ca la 38 de sapt, desi sotul imi spunea sa stau acasa linistita, eu am vrut la Ikea sa cumpar una alta, ma interesa
in special o lampa cu potentiometru pt a regla intensitatea luminii in camera pt bb noaptea.Si am cumparat-o! Dupa care mi s-a rupt apa.
In Ikea.La restaurant.Am realizat ce se intampla si mi-a venit sa plang de frica dar m-am abtinut pt ca nu am vrut sa-l sperii si pe sot. Aveam nevoie de el calm sa ma duca la spital.Am fugit la baie sa fiu sigura. L-am sunat pe doctor si mi-a spus sa vin imediat la spital. I-am spus doctorului ca trec acasa pt dosarul cu istoricul analizelor, eco etc dar nu m-a lasat, mi-a zis sa vin spre spital. Nu mai nimeream iesirea din ikea, din restaurant, am luat liftul si am ajuns din nou in magazin, eram cam panicati, apa curgea.

In sfarsit in drum spre spital, am prins blocaj, sotul era un pic stresat si eu ii explicam ca e ok, ca apa se reface
incontinuu, ca nu-i o nenorocire daca nu ajungem in secunda doi .Ma intreba daca ma doare, cred ca isi imagina cum ar
fi sa nasc in masina sau mai stiu eu cum, doar au mai fost cazuri.
Imi amintem de filmul lui Almodovar cu Penelope Cruz nascand in autobuz ajutata de o matusa si sofer.
Am ajuns in sfarsit la spital, doctorul meu ce vorbeste stricat romaneste si amesteca cuvinte spaniole si imi
spune "domnisoara" ma instaleaza in anticamera salitei cochete de nasteri, pe care o vizitez des, sa imi verifice
dilatatia. Sunt intepata cu diverse injectii. In general am oroare de ace, si acum am, dar intepaturile sunt pentru
o cauza nobila , nu mai este vorba de mine acum. Mi se ia sange pt ultimele analize. Spun rugaciuni. Incep durerile, imi doresc ca bebelusul meu iubit
sa fie sanatos,puternic si curajos,imi doresc
sa ma ajute corpul sa
nasc natural - o dorinta ce poate parea paradoxala
intr-un spital unde 90 % din nasteri sunt cezariene la cerere - imi doresc ca dilatatia sa evolueze intr-un ritm bun pt a fi posibil acest lucru. Ma emotioneaza felul in care ma pregateste sotul ca vine cate o contractie mare, cu o secunda inainte sa simt, uitandu-se pe monitor.
Eu la monitor sunt interesata de bataile cordului lui bebe, numai la asta ma uit, verific continuu sa fie bataile cordului lui in parametri normali.
Ocitocina ce-mi intra in vena din timp in timp e criminala!
Se ajunge la dilatatie 4 parca, imi pun epiduarala indelung asteptata,stau cat pot eu de cumintica si nemiscata
si neincordata- cu toate astea dupa nastere timp de doua saptamani am dureri de cap ingrozitoare de la epidurala
dar asta e alta poveste.
Vorbesc la telefon cu soacra, vorbesc in salon cu mama, sotul, sor-mea, cu bebe, mi se mai rupe filmul si adorm, sunt
ametita si euforica, dar si linistita totodata, nu stiu cum sa descriu exact, dar stiu ca am treaba si corpul si mintea
trebuie sa ma ajute.
Doctorul ma ia iar in sala de nasteri pt verificari, imi spune 'gata, acum nastem, avem dilatatie maxima'. Eu incerc sa
ma dau jos de acolo, ii spun 'stati ca nu sunt inca
pregatita,lasati-ma sa mai merg un pic inapoi in pat sa ma mai odihnesc putin'. Ideea e ca nu imi vine sa cred ,
deoarece eu astept niste semnale din interior care sa ma puna pe impins. Se pare ca nu e asa, bebe e pe drum,
deci trebuie sa nasc ACUM. Ok, atunci, sa incepem. Si am inceput, in 4 minute
s-a intamplat totul, nu mi-a venit sa cred, toate episoadele din "birth stories" pe care le-am vizionat in vederea
unei mai bune pregatiri psihice
nu mi-au folosit la nimic, a fost totul neasteptat. 'Inca o data si iese bebe', ok iese, imi ascut urechile sa aud
un tipat, multumesc lui Dumnezeu il aud. Il vad pe bebe,imi este lipit de obraz si apoi luat la spalat, infasat, aspirat,
Imi sucesc gatul catre masa unde se intampla asta sa-l vad si sa-l aud ca e in continuare ok. Este. Face scandal.
Si imi este adus iar,curatel,clipeste si se uita la mine. O Doamne, baietelul meu drag! Te iubesc bebe!

Faptul ca trei saptamani mai tarziu ajungem in acelasi spital,unde implinim prima lunita
de viata, unde petrecem cele mai grele 10 zile
din viata lui bebe si a mea, cu diagnosticul pneumonie interstitiala, este iar alta poveste, insa acum multumim
lui Dumnezeu ca bebelusul meu este ok, sanatos si fericit, asa cum ii doresc sa fie toata viata,
asa cum le doresc si puiutilor vostri!










Ema cu bebe Milan(07.02.2008)

Ellenuta spune:

ema ce nastere cu peripetii .. dar cu final fericit!! sa fiti sanatosi, cuminti, papaciosi si sa aiba bebe mult noroc in viata!! sincer, ma emotionez de fiecare data cand citesc povestea nasterii unui ingeras .. marturisesc ca si acum am lacrimi in ochi!!!!!

Elena de Eva Maria (14.01.2008)

Eva creste mare
Eva

laura_dimitris spune:

!
M-ai emotionat cu povestea ta!
Imi si imaginam cu statea sotul cu tine si-ti spunea cu o secunda inainte ca vine contractia...
O poveste frumoasa. Milan este un baietel adorabil ! Sa-i dea Dumnezeu multa sanatate si noroc in viata !!!!

Laura - mandra mami de Dimitrakis - 25.04.2003
si Eleni - 05.02.2008
www.flickr.com/photos/21462816@N06/" target="_blank">poze

povestea nasterii lui eleni

ramonab spune:

Foarte frumos si emotionant.
Ce repede a trecut timpul, parca a fost ieri, nu?
Si uite ce bebe frumos si mare ai acum.Sa ititraiasca si sa va bucurati de el.

RAMONA si RAZVAN-MATEI 09.01.2008
RAZVANICI LA 8 LUNI
VEDETA LU MAMA

EliaElia spune:

Sa va traiasca si sa fiti fericiti impreuna cat mai multi ani! Foarte frumos ai povestit.Camelia si Laura (06.02.2008)Mergem

ancasoare spune:

Ema, sa-ti traiasca frumuselul Milan!
Ai fost norocoasa cu o nastere asa usoara!

jelimoni spune:

ema frumoasa nastere ai avut!!si eu asa m-am emotionat!!eu ced ca sunt singura care n=-a scris povestea nasterii...parca nu-mi gasesc cuvintele de-a relata ce-am simtit si prin ce-am trecut..sa-ti traiasca frumosul milan!!!


MONI MAMI DE BEBE ROBERT!-5.01.2008)

POZE BEBE ROBERT
BOTEZ SI FILME ROBERT

www.flickr.com/photos/14883580@N05/sets/" target="_blank">poze nunta, burtica si bebe Robert

ce mare am crescut!!

stoisor spune:

frumoasa poveste si relatata foarte frumos,cred ca ai simtit o mare siguranta cu tati alaturi ,nu?foarte frumoasa venirea ingerasului Milan pe lume,sa va traiasca si sa va bucure inimile

Sara Ioana 15.02.2008

POZELE NOASTRE
ASA MARE SUNT ACUM

Laura Ioana spune:

Mi-au dat lacrimile, Ema! Frumoasa povest4ea nasterii, astea-s amintiri pt o viata, ce frumos ca ti-a fost si sotzul alaturi la travaliu! Sa creasca mare si sanatos bebe MIlan si sa il fereasca Dumnezeu de alte necazuri


Mama fericita de minune si frumusete de Thea Maria
Sarcina 2007
Nasterea minunii Thea Maria (3.01.2008), Botezul minunii Thea Maria

Atat sunt de mare
Am reusit sa ma intorc pe burtica - filmulete
Prima vacanta a Theei, Am 6 luni, Lacu Rosu si nu numai

emabucuresti spune:

Va multumesc frumos frumos fetelor, suntem maguliti de cuvintele frumoase pe care ni le-ati spus!

Sa ne dea Dumnezeu putere sa ne crestem copilasii frumos si ei sa fie sanatosi, norocosi si fericiti!

Ema cu bebe Milan(07.02.2008)

ginnette spune:

Cum am spus si la odisee, m-au trecut valuri-valuri de caldura! Am retrait emotia nasterii si cred c-o voi retrai de fiecare data cand voi citi povestea unei nasteri.
Si, n-o uit niciodata ca atunci, cand eram cu Adela in spital, la 6 luni, si m-ai sunat si mi-ai povestit prin ce-ai trecut tu, m-ai facut sa ma "m-adun" si sa fiu tare pt ea.

Sa dea Domnu' s-aveti parte numai de bucurii!

Roxana si Adela - 09.12.2007 !
Ingerasul nostru
Albume
Fetze de buburuza
SUNT VEDETA
CELEBRA LA 6 LUNI
www.onetruemedia.com/otm_site/share_skin?work_id=6878849&type=embed" target="_blank">Ipostaze de buburuza