ADOLESCENTA & PUBERTATE

Buna seara la TOTI parintii.
Citind mai toate subiectele, am vazut ca avem MAAAAAARE nevoie de o camera, "doar" pentru parintii cu copii mai MARI.

Zic asa, caci multi parinti (mamici), avem multe probleme si multe bucurii, cu copii nostri.
Am citit mesajele multor mamici, care vor sa-si zica parerea sau oful, in legatura cu problemele, la care nu stie sa-i gaseasca rezolvarea.
Eu una am doi copii-Victor de 15 ani si Irina de 9 ani. In legatura cu fetita am mai deschis un subiect legat de "fetele nascute in 1994".Am zis ca o sa revin, dar din cauza timpului si al stresului( serviciu, casa, familie si altele) nu am avut timpul necesar sa scriu ceea ce voiam defapt, sa va impartasesc.
Sunt casatorita a doua oara, copii ii am de la fostul sot, ( am fost casatorita in Ro, 11 ani).Cand am venit in G. copii erau nu mici, dar pe acolo, baiatl avea 10, iar fata 4ani. Baiatul sa acomodat mai repede cu scoala, cu toate ca a trebuit sa repete clasa a 4-a, caci nu a avut medii, venind la mijloc de an scolar; a facut si a 5-a in Hauptschule si vazind ca invata bine si are note sa treaca la Real, l-am dat anul urmator la Real, unde( culmea)a trebuit sa repete inca o
data clasa a 5-a. Acuma trece in a 7-a si a ales TEHNICA( caci se ramifica pe profile). De invatat imi invata foarte bine si de cand a venit in G. a inceput sa practice ca sport-LUPTELE-aici fiind un sport national. Fiind un copil sirguincios si rapid la minte, a inceput sa curga medaliile, dar singura lui problema era, ca nu poate juca in echipa G. Era suparat, dar toate astea se vor termina cu bine, cat de curind cand vom primi cetatenia germana, caci fara ea nu are voie sa lupte -joace pentru echipa nationala, a acestei tari. Cat despre FETITE ?? hm, baiat frumos-nu ca il laud ca e copilul meu, dar e COOL si mindrutele se tin intruna dupa el. Le schimba asa de des, caci nici eu nu pot sa le mai tin evidenta( totul se declara zilnic la mama-mai bine sa-l am sub control acuma, decat sa vina mindra de HIPI la usa si sa-mi spuna ca al meu june ia pus-o si ca e cu partu ochi. i-am zis ca-l dau cu capul de , daca se intimpla ceva. Cand va fi cu scoala gata si va avea un loc de munca si va castiga banii lui, atunci mi "Wurst", adica nu chiar indiferent ce va face...
pina atunci asculta de MINE.
Asa stau lucurile cu baiatul, deocamdata asculta, mai pune botul, dar ii trece ca nu are incotro.
acuma sa zic cate ceva si despre INTELIGENTA mea.A inceput aici sa mearga la gradinita. Ia fost greu caci nu stia nici o boaba de germana, dar la gradinita a invatat repede. Ce nu stia ea, era treaba ca aici copii sunt mai egoisti, mai inchisi, mai distanti, pe cand ea fata de sub munte-sibianca deaia de la munte, prietena cu toti, nu-i intra in cap, sa-i lase pe copii in pace, daca nu vrea sa se joace cu ea, nu are nimica, cauta alti prieteni. Pina m-a sunat educatoarea si mi-a zis sa merg la o scurta convorbire.
Eu stiind ce copil am, stiam deja ce ma asteapta, asa ca...Irina incepuse sa bata copii-in gindul meu=bine face= mi-am zis. Copii nevroind sa se joace cu ea, Irina incepuse sa-i traga, sa-i impinga si baietii venind la ea, au batut-o si ea stiind de la mine ca nu e frumos sa te bati, dar nici batuta sa nu-mi vi acasa, a dat si ea in copii. I-am zis educatoarei sa aiba grija de ei si sa invete copii sa se joace toti impreuna, nu sa-i izoleze pe cei noi veniti sau pe cei dinafara( romani, turci si etc.)
A trecut asa cateva luni, ce poate multi stiti ca aici gradinita e destul de scumpa si mai ales grija mare de copii nu au si aveau program doar de dimi si fara mincare, dupa care dupa amiaza mai mergeau cateva ore, dupa care veneau acasa.
Problema mea era ca eu in Ro. lucrasem la cresa aproape 9 ani si stiam cat de pretentiosi erau parintii, stiind ca platesc bani si copii si iau mucosi sau uzi acasa, faceau scandal si aveau dreptate. De acolo ma invatasem si eu sa fiu cu copii mai atenta si sa fie curati cand ii iau parintii in primire.
Asa ca aici stiind ce valoare are banul si asteptind ca madamele sa aiba mai multa grija de copii, la gradinita, am inceput sa ma uit mai atenta la fata cand vine acasa, sa vad daca e muscata sau batuta sau cu parul plin de nisip, sau hainele murdare.
Venind acasa si la prinz si la terminarea programului, trebuia sa schimb copilul de haine de doua ori pe zi. Si mi-am zis" au la gradi doar curte sau si sali de clasa?" si asa m-am dus la invatatoare si i-am zis ca nu-mi place deloc cum sunt ingrijiti copii-cel putin a mea, i-am zis ca nu dau atitia platesc atitia bain pe luna gradinita, pe deasupra sa-mi vina aproape zilnic ca porcul de murdaa. Pe urma incepuse sa o tina doar in clasa...singura, ca vezi doamne, daca iese afara se murdareste, daca sta in clasa, cand merge acasa e curata. Masa de treaba si de invatat tot nu stia nimica, caci nu facea nici un program cu copii. Pe cand in Ro. baiatul invatase sa scrie sa socoteasca si multe altele. a inceput fata scoala, a avut voie sa-si duca jucarii de acasa, ca vezi, in clasa 1-a nu se invataci se joaca, casa nu uite ca au plecat de la gradi. Pai in mama voastra mi-am zis, asta e SCOALA ? i-am zis DIRECTORULUI-nu am mai discutat cu invatatoarea, dupa cateva sedinte m-am dus direct la cel mare si i-am zis" D.Dir.in ROMANIA se face scoala, nu AICI", asa ca m-am apucat si eu si sotul meu si am facut cat mai multe lectii cu copii acasa, am cumparat culegeri, programe ptr. computer si pot sa zic ca-s multumita, la fata nu asa de mult ca la baiat, caci ea e altfel, mult mai diferita de baiat si uite ca am ajuns si la punctulö pe care vroiam sa vi-l scriu mai demult.
E isteata, e prea inteligenta pentru virsta ei, cat de codat as vorbi, intelege si-mi da imediat raspunsul. E o smechera de nedescris.
stiu ca si eu faceam prostii cand eram mica( cine nu facea...), dar ca ea...mai rar.
Ea lucruri ce nu-s ale ei, merge incamera fratelui ei si-i ia dulciurile-cu toate ca primeste la fel ca si el( nu totdeauna, cateodata baiatul primeste mai mult, dar fara ca Irina sa vada si mai ales diferenta de virsta), nu intelege, ca ce nu-i al ei nu are voie sa atinga. Ea nu face diferenta de e voie -nu e voie.
La inceput i-am dat la fund, am pus-o in genunghi, nu am mai lasat-o afara-acuma de ex. e dinnou in camere pedepsita, caci iarasi a luat dulciuri din birul meu, fara ca eu sa-i dau . stiu ca sunt lucruri marunte, dar cum sa o fac sa inteleaga, ca ce nu-i al ei nu are voie sa puna, mina. m-am gindit sa fac o mica inscenare, sa aduc pe fata unei colege de lucru si sa o pun sa-si aleaga niste haine de la Irina din dulap, pe Irina sa o las afara in fata casei si cand fata pleaca cu hainele sa le duca in mina ca Irina sa löe vada si sa vad cum reactioneaza? dar stiind caea are un suflet mare, poate sa-i zica fetei"ia-le eu mai am in dulap" si atunci ramin eu cu buza umflata...
Asa ca daca a mai trecut cineva dintre vi prin astfel de faze, astept un sfat de la voi si poate reusesc sa o aduc pe picioare.
Suze de greseli, dar sunt pe cale de a adormi, caci dimineata trebuie sa ma scol sa merg la lucru, dar simteam ca trebuie sa va SCRIU.
Mersi de ascultare si citite.
Va, Jule.

descintec spune:

Draga Jule, am citit si am rascitit postul tau. Mie faza cu inscenarea mi se pare cam dura. In general eu ma feresc cit pot sa imi umilesc copiii, nu numai in fata altora, ci si fata de ei insisi. Mai degraba ii invat sa nu accepte umilirea, sa se razvratesca impotriva ei. Sa implici o prietena in "problema" ei ar insemna sa vorbesti cu cealata fetita despre ceea ce te deranjeaza la a ta. Mai bine lamuriti impreuna. Atita vreme cit nu ia de la straini sau cit nu e vorba despre bani sau bunuri din casa, ci doar de un mic supliment de dulciuri, mie mi se pare ca nu e asa grav. Imi amintesc despre noi. Pe vreme lui Ceasca ai mei ne faceau rost de glucoza bruta de la fabrica de medicamente. Bulgari maaari de glucoza, din care mama taia portii mici, zilnice, pentru noi. Si rontaiam ca iepurii bulgarasii aia dulci, in lipsa dulciurilor de pe piata (faceam si sport toti trei, uneori plingea organismul nostru dupa un plus de energie). Dar iti inchipui ca nu ne ajungea. Gaseam cele mai ingenioase ascunzatori ale mamei. Pe toate le descopeream, si daca pentru asta rascoleam ceasuri intregi, milimetru cu milimetru, toata casa. In fundul camarii pe dupa borcane. In debaraua de pe hol, pe raftul de sus unde tineam pantofii ce nu-i purtam in anotimpul respectiv, ne tiram ca soarecii, pe burta dupa "cascavalul" nostru. Trei scaune, unul peste altul, puneam ca sa ajungem la raftul cu pricina. In lada cu hainele de pat. In biblioteca, dupa carti. Prin dulapul cu lenjerie de pat, cautam infrigurati cearceaf cu cearceaf, si scoteam pina la urma trofeul. Nici nu mai imi amintesc acum prin ce cotloane ne furisam, subtiindu-ne si contorsionindu-ne ca nevastuicile. Ii era teama maica-mii ca intr-o zi ne gaseste in coma diabetica pe toti trei Eu zic ca nu-i asa grav ce face fetita ta. Poate nu ii ajung dulciurile pe care le primeste. Sau ii e doar pofta. Incearca sa i le portionezi in mai multe transe pe zi. Sau da-i portia pe o sapatamina, sa invete sa si le dramuiasca, vezi ce se intimpla. Si inventeaza alta recompensa. Un lucru interzis devine atit de rivnit, un adevarat SCOP pentru care sa lupti!! Eu sint mindra cind copiii mei lupta hotarit impotriva regulilor mele, cind ma infrunta, desi ei nu afla asta sub nici un chip


D.

Jule spune:

draga descintec,
adineauri am ajuns acas de la serviciu si ca sa nu mi se termine ziua cu bine, imi zice sotul" hai sa-ti arat ceva"-in biblioteca de carti, in spatele cartilor erau peste 10 hirtii de la bomboane, plus coji de portocale si banane. Si culmea ca pina acuma nu le-am vazut, asa de bine le-a ascus irina. Cred bomboanele alea le mincase pe la inceputul anuli, caci de ziua mea am avut pe masa astfel de bobo. Deci am adus-o pe aia mica , am intrebat-o daca ea a fost si a recunoscut. I-am zis sa faca curat si daca o sa mai gasesc pe undeva prin casa, o maninc, caci stie bine ca trebuie sa invete sa ceara.daca primeste bine, daca nu tot bine.
Acuma am facut cum mi-ai scris tu, ii voi portiona pe o saptamina, dulciurile si daca le maninca, vreausa vad daca se va atinge de dulciurile fratelui ei. Daca tot pune mina, atunci o voi pedepsi, in urmatorul mod, ii voi cumpara numai bomboane si alte dulciuri, si ii voi da zilnic dulciuri, caci dar asta as minca, dar cum zici si tu, sa nu-mi se imbolnaveasca
cat despre prieteni-acuma de cand e la scoala are prietene si prieteni, problema a fost cand a venit aici in G. si fiind mica vroia sa aiba si ea prieteni, dar problema limba, caci nu stia germana, a fost greu, acuma e totul OK, vin copii sa o ia afara, dar nu o las, de dimi pina seara ca ceilalti, caci mai trebuie si sa invete si sa ma mai ajute prin casa.
Si tu mi-ai adus aminte de glucoza, pai si eu mai tin bine minte, ca si mie mama imi aducea ciocola kg. si ne taia si se fsfarima in bucatele si lingeam cutitul si fata de masa, pe unde cadeau firmituri, dar copii de azi, primesc aproape zilnic dulciuri, dar tot nu le ajunge
Da problema trebuie sa o rezolv cat mai repede si cum spui tu, singura in fam., poate am fost cam suparata pe ea, cand am scris ca voi copilul colegei mele, da omul la suparare zice multe si nu face..nimic
asa ca o sa te tin la curent cu ce voi face si cum va reactiona, a mea schmecheroaie.
Mersi mult de sfaturi,
te ,Jule

adadia spune:

Si eu am 2 copii 16 si 11 ani si cea mica manca dulciuri continuu , mai ales fiindca era singura acasa toata ziua . Nu se atingea de mancare in schimb tot ce cumparam seara disparea a doua zi , fara ca cea mare sa aiba timp sa le vada . Dar a trecut timpul si a inceput sa faca o burtica de la atata ciocolata si atata suc . Pana atunci incercasem sa o lamuresc ca dulciurile nu-i fac bine , ca-si strica dintii , ca se imbolnaveste , ca nu se poate concentra la scoala daca nu mananca - dar fara prea mare folos. Atunci am schimbat placa si
i-am spus ca n-o sa se simta bine daca se ingrasa . Acum se uita in oglinda din ora in ora sa vada daca s-a mai ingrasat , intreaba pe toata lumea daca e grasa , a renuntat la cei 2 l de suc pe zi si se straduieste sa reduca nr inghetatelor . Sa sti ca tot ce este interzis este mai bun . Daca ii spui ca nu-i dai si n-are voie , cu atat mai mult va face impotriva ta . Mai ales ca se apropie varsta aia ingrata , cand au impresia ca detin adevarul absolut . Eu zic sa nu te panichezi . Mai degraba incearca sa nu-i mai zici nimic . Daca vede ca nu dai importanta faptului , o sa-i treaca . E o faza si asta .Eu nu le impart dulciurile . Le pun intr-un loc de unde poate sa ia oricine . Imparteala si-o fac ele si mai fac si schimb cateodata , in functie de preferinte .

Jule spune:

Servus adadia,
ma bucur ca mi-ai scris si tu, stiu ca doar si eu cand eram mica mincam pe furis. Dar la mine problema e ca, Irina ar minca mereu, chiar am daca i se da portionat, chiar daca dulciurile stau pe raft in bucatarie. Ok, asta am inteles, dar ce nu intelege EA, e ca nu are voie sa puna mina, pe dulciurile ce nu-i apartin ei, adica sunt ale fratelui, ale mele( eu mai am de rezerva in dulapul meu si sotul meu la fel9. Deci ca un fel recompensa, mai am cate ceva ascuns, in afara de ce primesc ei si ce e in bucatarie. Deci, la mine problema e ca, Irina, pune mina acolo unde nu are voie. Pe lucrurile altora( de bine, se intimpla doar in casa :-) ).
Poate poti sa-mi zici tu ceva....
Asa ca astept sa-mi dai tu vreun sfat..
de la descantec am urmat sfatul ei si i-am portionat acuma, pentru o saptamina dulciurile. Sa vedem cum va mai reactiona, dar eu ii tin zilnic spovedanii .-))si sper ca odata sa-i intre in cap, pentru totdeauna.

acuma, va pup pe toate si astept vesti.
a voastra, Jule

Jule spune:

Hy alba( corina),
mersi mult de cele doua e-mailuri. Cu le-am deschis am chemat-o pe Irina si i-am zis sa citeasca e-mailul primit de la tine.
mersi mult, cred ca-i va prinde bine si dupa ce iti raspund...in graba , voi merge in camera ei si o voi intreba ce parere are despre ceea ce tu i-ai scri( iti voi respunde intr-un alt mesaj.
Ma intrebi daca copii mei stiu ambele limbi-
Da ei stiu sa vorbeasca ambele limbi, dar de scris stie doar baiatul, caci el a facut scoala pina in a 4-a in Ro, dupa care ne-am mutat in G, in schimb Irina, vorbeste dar cu scrisul mai greu, caci ea a inceput scoala aici in G. Cand suntem singuri acasa, vorbim romaneste ca sa nu uite, iar cand sotul e acasa, vorbim germana.
Eu am mai scris despre mine-"cine si-a cunoscut sotul in ZIAR", e un subiect "nascut" de mine
Dar iti mai scriu cate ceva si acuma despre mine. Sunt nascuta in Brasov, crescuta in Sibiu, maritata(prima data)in Sibiu, mama de 2x tot in Sibiu, divortata tot in Sibiu, recasatorita ( a doua oara) in G. si fericita, dar cu mici...gauri, din cauza micilor probleme pe care le am cu-mincatoarea mea de ciocolata-
Eu si fam. mea locuim in Philippsburg, intre Karlsruhe si Mannheim. Tu locuiesti doar la o aruncatura de...betisor
Eu mai am o prietena care locuieste linga Bremen si e banateanca. Dar la mine nu conteaza de unde esti-conteaza sa fi om..de viata
Asa ca pentru moment iti multumesc mult si defapt la toate fetele care mi-au scris si va voi tine la curent cu comportarea Irinei.
Va pup dulce pe toate-Jule

craciunitza spune:

Draga Jule,

Eu am doi baieti de 11 si 9 ani. La fel ca si tine am copiii din prima casatorie acum fiind recasatorita.
Baiatul cel mare are un suflet generos, ti-ar da orice.
Baiatul cel mic, nu. Chiar i se spunea intr-o vreme "Mi-i al meu" din cauza ca orice vedea voia sa fie al lui si asa i-a pus familia noastra porecla.
Baiatul cel mare mananca foarte sanatos, multe fructe si legume si nu-i place ciocolata.
Baiatul cel mic ar manca numai ciocolata si nu-i plac fructele si legumele deloc.

Si uite cum ajungem exact la problema pe care o ai tu cu fata ta.
Orice dulciuri cumparam, baiatul cel mic le ia si le mananca. Si pe ale noastre si pe ale lui frate-sau. Am tolerat asta cat era mic, am incercat sa-i explicam ce si cum, nu a inteles si si-a continuat linistit obiceiul.
Pana acum cateva zile cand am cumparat pentru toti iaurt de fructe si el, baiatul cel mic, si-a cumparat budinca de cacao. El si-a mancat toata budinca in prima zi si dupa aia a mancat si iaurturile noastre.
Cand am ajuns seara acasa si abia asteptam sa ma racoresc cu un iaurt si cand am vazut ca nu mai era nici unul m-a luat cu ameteli. Cumparasem vreo 10 cutii si nu mai era nimic.

Asa ca l-am chemat la sedinta de familie, i-am spus sa aduca pusculita, l-am pus sa numere banii si l-am rugat ca a doua zi sa cumpere iaurtul nostru inapoi. Desi a inceput sa planga, pentru ca tine mult la banii lui si nu-si cumpara nimic, a doua zi am gasit cutiile de iaurt in frigider.
L-am chemat iarasi la sedinta de familie, i-am multumit ca ne-a cumparat iaurturile si i-am zis ca daca vreodata mai mananca mancarea altora fara sa ceara va trebui s-o cumpere inapoi din banii lui.
Avea o figura asa de lunga incat sunt convinsa ca niciodata n-o sa mai repete greseala.

descintec spune:

Craciunito, excelenta tactica Trebuie sa o tin minte in caz de nevoie.

D.

alba spune:

quote:

---

Originally posted by Jule

Hy alba( corina),
mersi mult de cele doua e-mailuri. Cu le-am deschis am chemat-o pe Irina si i-am zis sa citeasca e-mailul primit de la tine.
mersi mult, cred ca-i va prinde bine si dupa ce iti raspund...in graba , voi merge in camera ei si o voi intreba ce parere are despre ceea ce tu i-ai scri( iti voi respunde intr-un alt mesaj.
Ma intrebi daca copii mei stiu ambele limbi-
Da ei stiu sa vorbeasca ambele limbi, dar de scris stie doar baiatul, caci el a facut scoala pina in a 4-a in Ro, dupa care ne-am mutat in G, in schimb Irina, vorbeste dar cu scrisul mai greu, caci ea a inceput scoala aici in G. Cand suntem singuri acasa, vorbim romaneste ca sa nu uite, iar cand sotul e acasa, vorbim germana.
Eu am mai scris despre mine-"cine si-a cunoscut sotul in ZIAR", e un subiect "nascut" de mine
Dar iti mai scriu cate ceva si acuma despre mine. Sunt nascuta in Brasov, crescuta in Sibiu, maritata(prima data)in Sibiu, mama de 2x tot in Sibiu, divortata tot in Sibiu, recasatorita ( a doua oara) in G. si fericita, dar cu mici...gauri, din cauza micilor probleme pe care le am cu-mincatoarea mea de ciocolata-
Eu si fam. mea locuim in Philippsburg, intre Karlsruhe si Mannheim. Tu locuiesti doar la o aruncatura de...betisor
Eu mai am o prietena care locuieste linga Bremen si e banateanca. Dar la mine nu conteaza de unde esti-conteaza sa fi om..de viata
Asa ca pentru moment iti multumesc mult si defapt la toate fetele care mi-au scris si va voi tine la curent cu comportarea Irinei.
Va pup dulce pe toate-Jule

---

Hallo Jule !
Nu ai pentru ce sa-mi multumesti,am facut si eu ce mi-o trecut prin cap si cu siguranta ca Irina a ta a ramas ...uimita...ca sa zic asa de E-mailul, ce i l-am trimis ei personal !
Asa-s copii, pe noi mame...nu prea ne mai asculta...poate ca ii asculta mai degraba pe straini ? Om vedea noi !
Ia spune aicea,cum a reactionat ?
Am vrut intii, sa-i scriu pe lb. romana, dar m-am razgindit si dupa cite aud,am avut o idee buna sa-i scriu pe germana !
Eiiii, is un pic mai tinerica ca tine(cred:-))) am 26 de ani si inca nu am uitat dojanile lui mama,care si acuma tot ma mai "cicaleste", asa finutz si diplomatic.... si eu am facut multe nazbitii,asa ca stiu cum sa vorbesc cu copii,gen Irina,e un tric anume... e secret,hi,hi,hi !Sper c-a functionat ?

Jule, noi stam abia de un an de zile in Bremerhaven,la Marea Nordului,la 40 de min. de Bremen distanta !
Oje,oje ce vint e aici,mama,mama...
Pina acum un an am stat 13 ani in Saarbrücken (Saarland), nu asa de departe de voi,dar asta e in ziua de azi,din cauza jobului,trebuie sa te muti, de A la Z ,la 800 de km ! Deocamdata e f.greu,dar ne-om obisnui noi, pina la urma ! Suntem aici singuri "cuc"...noroc cu DC-ul.

Pupici si pe curind,Corina !


***Alba***
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album%20principal&mid=499&cid=78