America (123)
Raspunsuri - Pagina 22
blackpanterro spune:
Ah mai avem 2 ani jumate si iasa din Navy si sa nu mai aud de Military cat traiesc!! Deci cu biserica e sigura treaba , eventual asteptam afara ca io nu stau la slujba nici sa ma pici cu ceara, eventual daca imi iau o carte buna
Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)
A ticket to hell has never been funnier
"You know your god is man-made when he hates all the same people you do."
sinzi_ana spune:
Ciuf, am remarcat ce toalete are domnisoara!!!!...Nu stiu daca ai 2 poze in care sa imbrace acelasi lucru!!! hahah!!!
Incearca Zara...(la noi e in mall...au haine misto, gen european, cam scumpe...dar nu gasesti 2 la fel!!!)
Eu nu rezist eu cu ai mei mai mult de 1-2 luni ......si nici ei pe aici...asa ca problema este rezolvata...
In principiu cred ca cel mai bine este sa ii aduci 1 data pe an cate 1-2 luni si sa mergi in Romania 1 data pe an macar 1 luna...(mai mult pt copii, David e foarte mandru de Romania, si ii place enorm acolo)
Si noi am primit bani trimisi prin Raiffaisen in Bank of America, vreo 60 de mii si a costat 100$ transferul...
“One test of the correctness of educational procedure is the happiness of the child.
Sinzi, Radu si David psihologul
: varsta, poze,
Oana C spune:
Si ai mei, cind au venit aici, in 2006, au zis ca stam la tzara! Adica mai mult mama, care a venit cu garderoba de parada a modei dupa ea. Lui tata i-a placut, ca el e mai rustic, asa. Dar mama s-a plictisit imediat, au apucat-o toate bolile, pina a plecat de aici, direct la frate-meu in Paris. Acolo i-au trecut bolile, ca avea pe unde se plimba in oras.
A, plus comentarii de genul, "mai, fata, da' tu nu ai niste haine mai bune?" Pai nu am, ca noi aici, in Florida, purtam numai pantaloni scurti, tricou si flip-flops sau sneakers, dupa caz. Unde sa port hainele desucheate? La disco nu merg, la magazin nu se uita nimeni la hainele mele, pe strada nu merg, ca aici numai cu masina se merge (avem si un autobuz mititel, care circula la fiecare 30j de minute), iar vecinii de casa merg la lucru dimineata, vin seara si nu stau calare pe geam sa vada cu ce ma imbrac sau cit de grasa mai sint.
Nici eu nu am mai fost in tara din 2000!!! Si mi-e asa o lehamite ca trebuie sa mergem acolo in curind, mai ales dupa ce aud povestiri de-astea. Noi o sa mergem mai mult pentru Eva, ca sa isi cunoasca verisorii de acolo.
Iar la capitolul cadouri si eu sint intr-o mare dilema, pentru ca avem ditamai familionul, fiecare cu copii de virsta Evei, matusi, unchi, neamuri ... Ce sa le duc la fiecare? Mai ales ca trebuie sa ii vizitez pe toti. Jumatate din ei sint de genul "da' ce, $1000 e mult?", iar ceilalti sint mai intelegatori, pentru ca au plecat de la foarte greu.
Adriana, cuscra, romanii pe care ii stiu eu aici, in St. Pete, sint f de treaba, exact cum sintem si noi. Relaxati la imbracaminte, fiecare isi vede de treaba, unii legali, altii mai putin legali, muncesc ... De fapt, nici nu cunosc prea multi romani mai in virsta. Am vorbit cu citeva femei de la biserica, dar cind una a inceput cu birfa, apoi alta a venit sa birfeasca inapoi, nu le-am mai dat atentie. Nici nu am mai fost la biserica de vreun an si jumatate. Cred ca e si o chestie legata de virsta: cei tineri de aici sint ca noi, de treaba, care-si vad de problemele proprii si sint prietenosi, apoi sint cei de virsta parintilor nostri, sau cu vreo 10 ani mai mari ca noi, care cind se intilnesc incep sa susoteasca si sa birfeasca, stii tu, stilul din tara.
Oana si Eva (29 iunie 2005)
ciuf spune:
Blackpanterro, si la noi tot cam asa a fost. Am ajuns in America in luna martie, iar in aprilie a fost Pastele. Ne-am dus frumos la biserica (noi mergem numai de Paste acolo), in jurul orei 9:30, nu era nimeni in zona, asa ca am asteptat in masina sa vina lumea. Geamurile masinii erau lasate jos ca sa tragem cu urechea la ce si cum se vorbeste. Si uite ca la un moment dat simtim un miros de tigara de la o persoana care tocmai trecea pe langa masina noastra. Sotul, detectiv innascut, cica ii miroase a Carpati . La putin timp l-am auzit pe tip vorbind romaneste. In doi timpi si trei miscari eram langa el, schimband numere de telefon.
La noi in oras e o gasca mare de romani(mai mult de trei sferturi sunt veniti cu H1B), majoritatea fiind electronisti. S-au adus unul pe celalalt. A fost suficient sa ajunga unul ca el si-a chemat vreo 8-9 colegi. Toti din Iasi. Deci avem multi ieseni pe aici.
Si e un grup fain cu care ne vedem din cand in cand. Cu unii suntem foarte apropiati, iar cu altii ne vedem la petrecerile organizate de romani.
Despre romani cu fitze, pai avem si noi. Dar sunt si oameni cu bani. De exemplu este o tipa medic oncolog, pai stiu ca intoarce banii cu lopata si normal ca are tablouri renumite, pian nu stiu de care sau masina si isi face vacantele in locuri exotice.
Dar nu ma deranjeaza aceste fite ca le vad rar. E treaba ca este o alta categorie de oameni in care eu nu ma simt potrivita.
Noi cautam sa ne socializam cu persoane cam de varsta noastra, care sa aiba si copii (daca se poate). Si am reusit sa ne facem cercul nostru. Timp sa avem sa ne vedem.
Despre statul parintilor aici, pot sa spun ca ai mei ar face purici in America. Nu le trebuie nimic altceva decat sa fie langa nepoti si sa ii vada crescand. Au o asa iubire pentru ei si rabdare ca ma consider cea mai norocoasa fata de pe gogoloi.
Nu as putea spune ca nu au cu cine vorbi. De exemplu, mama (ca acum este ea aici) se mai intretine la telefon cu o alta doamna romanca, fac schimb de carti, impresii si ce a mai gatit fiecare. Cam o data la doua luni se iveste o petrecere si mai scoatem si noi nasul din barlog. Sau o data la doua saptamani ne vedem cu o familie cu care suntem foarte apropiati. Se stie ca ne intalnim in we cand ea nu lucreaza la spital.
Mama are timp numai cand dorm copiii la pranz. Atunci face un Rebus, isi face o cafea sau se uita la TVR International online; ala este timpul ei. Cu cei din Ro se vede pe calculator sau vorbeste la telefon.
Mamukul meu este genul de persoana a carei usa e in permanenta deschisa. Tot imi zice ca daca nu ar avea cine sa ii deschida usa ar innebuni de singuratate. Nu sta acasa, atunci se duce ea in vizite. Este intr-o continua miscare. Acasa isi are surorile (care sunt foarte apropiate, isi dau raportul zilnic care ce face) si mama. Ce vreau sa punctez este ca pe langa faptul ca este o persoana foarte sociabila, neobisnuita sa fie singura sau sa stea despartita de tata, de dragul copiilor si al meu muta muntii, face orice.
Placerea ei este sa mergem pe la magazine si sa se uite de sale-uri. Cat imi permite si mie timpul incerc sa petrec si cu ea din ce imi mai ramane, sa stam la o sueta sorbindu-ne cafeaua.
Ah, nu vorbeste engleza. Cu toate astea se intelege cu oamenii/vecinii. Sta afara cat e ziua de lunga, ba ii supravegheaza si pe copiii vecinilor. Cand trece o masina, zambeste si le face cu mama. De fiecare data cand face prajituri bate la vreo 3 usi sa imparta dulciurile. Se saluta cu lumea pe strada si se pupa. Daaaa. Avem o vecina care a fost asa de incantata ca a revazut-o pe mama ca s-a dat jos din masina si a pupat-o. Sa nu mai spun ca a fost intampinata de doua vecine care i-au adus flori si i-au urat "welcome back".
In ce oras va veti intoarce aici?
Ciuf, Luca (11.11.2003) si Eva Maria (21.04.2006)
Camera lui Luca/Finding Nemo si Camera Evei-Gradina cu flori vesele
www.onetruemedia.com/my_shared?z=15dde712e107702b2ad340&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Binecuvantarea
miereamara spune:
Haha, m-ati amuzat cu impresiile despre Romania. Eu ce sa mai spun ca am fost de doua ori anul trecut (nu mi-a ajuns prima oara si m-am intors dupa 4 luni:))). Impresia generala, aceeasi ca a voastra, mizerie cat cuprinde, dar stam cu coada pe sus, cine mai e ca noi, masini luxoase printre care alearga haitele de caini vagabonzi, mucuri de tigara si scuipati galbeni si verzi pe toate trotuarele, o impresie generala de spoiala pe care daca o razui un pic cu cutitul dai de jeg. Cel putin Bucurestiul asta este.Niste preturi as-tro-no-mi-ce!!! am cheltuit in trei saptamani bugetul pe doua luni de aici si nu pot sa spun ca m-am spart in figuri.
Mi-a placut mult mancarea de la restaurantele italienesti, pizza si pastele, nu resusesc domnule sa gasesc un restaurant italienesc cum trebuie aici. Mi-am luat o carte de bucate si am inceput sa gatesc singura paste, prima runda mi-a iesit beton, am facut spagheti carbonara, una din preferatele mele.
Dar eu trec peste toate cele cand e vorba sa-mi vad parintii si prietenii, vorba vine prietenii, ca mi-au mai ramas doar o mana, restul s-au carat si ei pe alte meleaguri sau mi-au dat flit.
Cadouri...eu nu am dus decat parintilor si unei prietene mai apropiate. Am primit niste apropouri, dar m-am facut ca ploua, mai ales ca subit mai toate neamurile vroiau sa ma viziteze, i-am dat mamei interdictie sa spuna cuiva ca am sosit.
“Vietile noastre se incheie in ziua cand ramanem tacuti in privinta lucrurilor care conteaza.”
Martin Luther King Jr.
www.eklipsse.net/gallery/main.php" target="_blank">Fine Art Photography
www.flickr.com/photos/14984866@N07/" target="_blank"> Photo Album
Aidan
Ktrinel spune:
am intrat sa vad daca Lai a supravietuit .Lai
eram sigura ca o sa citesc oarece si despre criza...dar n-aveti voi treaba ...imi place cum ati descris ce e prin Ro.
pumba, IBAN e pt bancile din Europa..aici nu este IBAN...spune-le desteptilor de la ING..nr tau de cont e de ajuns .
Oana_B spune:
un', doi, patru.
Oana_B
www.fertilityfriend.com/home/ysatis" target="_blank">vesnica aspiranta
I love pink!