1,5 ani- nu merge singura!!
Deja incepe sa ma streseze rau problema asta :(. Fetita mea are aproape un an si 5 luni si nu merge singura. Merge f bine de o manuta, merge mult, pune pasul f corect, merge singura pe langa canapea, masuta, perete, etc dar NU SINGURA. Daca incercam sa-i desprindem manuta, se maraie si se aseaza in fundulet. Am tot zis ca na, merge mai tarziu ca altii, ca e mai lenesa, toate chestiile astea motorii le-a facut ceva mai tarziu ca altii ( intorsul de pe o parte pe alta, mersul de-a busilea, mersul de ambele manute ), ca va merge cand va fi pregatita, etc dar.........mai stiti asa cazuri? Deja ne ingrijoram. Tare.
my baby
Raspunsuri
Vic spune:
Pana la 18 luni e OK, in limite normale. Daca toate miscarile sunt normale, si merge cu sprijin (tinuta de o mana, sau tinandu-se de mobila), pare OK. Daca esti totusi foarte ingrijorata, poti sa mergi la un fizioterapeut/kinetoterapeut pentru o verificare de rutina.
Eseea spune:
Vic, cu sprijin merge f bine, se ridica ff repede singura daca se sprijina de ceva, in rest e ok : vorbeste pe limba ei toata ziua, danseaza, rade, etc etc
my baby

Tonnia spune:
Aproape ca merge singura daca doar o tii doar de o mana. Cred ca ii e frica, asa pare. Incearca sa n-o fortezi totusi, sa n-o presezi, sa capete incredere. Asta daca totul in rest e OK cum ai spus.
Eseea spune:
Tonnia, totul e exact asa cum am spus, bineinteles. De fapt, merge tinandu-se de un deget al nostru, dar sa se tina de ceva :). Da, cu siguranta ca ii e frica, pt ca se pierde tota daca o lasi singura, se sperie. Nu o fortam, dar incercam de cateva zile sa o lasam singura de 2-3 ori pe zi. Dar nu sta decat o secunda, si aia cu mare chin, incepe sa planga si se aseaza.
Ma tot gandesc, in iulie, cand mergea doar de ambele manute, a avut 2 enterocolite ff urate, la interval de 2 saptamani, practic a bolit o luna. Luna in care a refuzat sa mearga aproape deloc, era f slabita. Apoi si-a revenit, de o luna merge asa, de o manuta. Se poate sa fi fost si asta o cauza, sa o fi tras inapoi la mers?
my baby

Tonnia spune:
Sigur ca se poate! S-ar putea sa fie asta. Dinu, baietelul meu, mergea de o luna bine cand a tras o cazatura si 2 saptamani nu a mai mers singur, ii era frica. Nu-l puneam sa mearga singur, tot asa ma tinea de un deget, pana la urma a reinceput. N-o mai lasa deloc singura cateva zile, o sa dea ea drumul singura la deget cand n-o sa-i mai fie teama. E chestie de zile cred, incearca o saptamana sa n-o mai lasi deloc singura si am intuitia ca se rezolva.
trischa spune:
Eu cunosc un copil care merge cu ceva in mänä.are mereu o jucärie,o floare sau ceva mic in mänä.incearcä dacä are ceva preferat sä-i dai in mänutä.
martie spune:
Poate ar fi bine sa incerci cu un ham, care o va sustine altfel, lasandu-i manutele libere. Se va simti in acelasi timp protejata si va si observa ca nu i se intampla nimic rau daca are mainile libere. Si eu stiam ca unii copii merg mai greu, chiar pana la 1,8 luni.
angiuta spune:
Incearca sa departezi lucrurile pe care vrea sa le ia (de exemplu o jucarie) dar sa le puiin mijlocul camerei ca sa nu se poata spijini de nimic, dar nici distanta prea mare de ea sa nu fie ca altfel se lasa jos. Eu asa am facut cu baietelul meu si mergea dupa lucruri fara sa-si dea seama, la incepup 1-2 pasi mici-mici apoi 4-5 pana a realizat el ca poate merge singur (la inceput o facea inconstient). Multa bafta!
La noi cu hamurile n-a mers plus ca mi se parea ca-l tin legat saracu ca pe un catel asa ca am renuntat repede la ele.
Angiuta mamica lui Vladut(8 iunie 2007)
sanziana72 spune:
Tot pe la varsta fetitei tale, nici eu nu mergeam singura. Nu ca nu as fi putut merge, pur si simplu imi era frica.
Norocul meu a fost ca in perioada aia, parintii mei s-au mutat. In noua casa a durat ceva pana s-au pus toate lucrurile la loc, ca urmare peste tot era un labirint de teancuri de carti si cutii de care ma puteam sprijini. Doar asa am avut curaj sa incep sa merg singura, printre culoarele acelea inguste, si incet-incet mi-am dat drumul.
Nu o forta pe cea mica, las-o sa faca lucrurile in ritmul ei. Doar ajut-o. Are nevoie de un sentiment de siguranta si nu de presiuni.
Si nu uita sa tii cont de aceasta caracteristica a personalitatii ei si mai tarziu in viata cand se va manifesta probabil la fel.
Mie imi era frica sa ma dau pe sanie de exemplu, iar ca sa invat sa merg pe bicicleta pe la 6 ani a trebuit sa ma tina cineva de portbagaj si sa alerge dupa mine (chiar daca destul de repede nu m-a mai tinut ca ma descurcam foarte bine si singura, eu stiam ca ma tine si asta imi conferea siguranta sufleteasca de care aveam nevoie). Anumite lucruri le-am facut mai tarziu decat ceilalti pentru ca am avut nevoie ca inainte de a le face sa le invat temeinic, sa ma simt in siguranta - dar asta nu m-a impiedicat sa sar cu parasuta in adolescenta
.
"We can do no great things - only small things with great love." ("Nu putem face lucruri mari – doar lucruri mici cu multa dragoste.")Mother Teresa (1910 - 1997)
Cloreta spune:
Si fetita mea si-a dat drumul de manuta greu, doar ca la 1,2 ani, i era teama. Toata lumea ma sfatuia sa ii dauo batista sa se tina de ea si eu de un capat sa ii pun ham etc. Pai-a venit ei asa sa se lase de mana nu am putut face nimic, chestia cu batista/carpa/alt obiect sa ne tinem fiecare de un capt nu ar fi tinut ![]()
LA noi si-a dat drumul de manuta in parc, in spatiu deschis, nu in casa pe langa lucruri.
LA fel de stresata amf ost si eu o vreme, la fel a fost si la noi cu motricitatea, nu a mers de-a busilea deloc (ba o data sau de doua ori dupa ce a mers in picioere :))) ) statea f mult in fundulet si nu dadea semne ca ar fi vrut sa se ridice. In schimb a vorbit devreme si bine:))
Daca zici ca merge bine dar ii e teama poate ar trebui sa mai astepti putin, o sa isi dea ea drunmul cand va fi pregatita.
Succes
“If you want to feel rich, just count the things you have that money can’t buy”
